Ce au în comun senatorul Chelaru (penal) şi deputatul Păun (penal)? Cine au fost şi cine sunt
preşedinţii comisiilor pentru drepturile omului ale celor două Camere din Parlamentul
României? Care sunt consecinţele asupra drepturilor fundamentale ale
cetăţenilor români de toate etniile din ţară şi din diaspora?
La Camera
Deputaţilor, în Comisia
pentru drepturile omului, culte și minorități, deputatul neales democratic Nicolae
Păun a fost menţinut preşedinte aproape permanent, din 2008 până în 2024 când a
fost revocat din cauza unor derapaje homofobe exprimate public. La CV-ul său public nu apare niciun
liceu, dar apar mai multe date false sau inexacte. Aceste derapaje homofobe se
contrazic de la sine, în raport cu participarea lui Paun & Partidei la adunările European Free Alliance (EFA) – o formaţiune politică europeană care luptă activ pentru
drepturile LGBTQ+.
În anul 2016, lui
Nicolae Păun i s-a retras imunitatea parlamentară şi a fost arestat preventiv,
respectiv menţinut sub control judiciar, pentru a fi anchetat penal de DNA , la solicitarea OLAF, pentru deturnare de fonduri europene, prejudicii din fonduri europene şi de
stat, spălare a banilor, cumpărare de
influență, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi alte infracţiuni.
Alături de Paun mai erau cercetaţi penal şi alţi membri din conducerea Partidei
Romilor Pro Europa, cum ar fi managerul Florentina Rotariu (a se vedea şi Hotarârea nr 169/2025 din 04.02.2025, Dosar nr. 817/299/2023 (2746/2024)) precum si Costel Iulian Paraschiv în prezent reprezentant al României la comitetul ADI ROM din Consiliul Europei. Această
numire din partea Guvernului României nu poate aduce vreo onoare României şi nu
poate sprijini aderarea României la OECD, ci dimpotrivă.
Decizia Primului-Ministrului
Florin Vasile Cîţu nr. 348/2021 (Monitorul Oficial nr. 568 din 03 iunie 2021) îl înscăuna nedemocratic pe Costel Paraschiv la conducerea
Agenţiei Naţionale pemntru Romi (ANR), cu rang de secretar de stat. Următorii
prim-miniştrii (Ciucă, Ciolacu, Bolojan) nu au făcut nicio schimbare. Mai mult,
în mod indirect acelaşi ANR/ Paraschiv conduce şi o altă structură de guvern, Centrul
Național de Cultură a Romilor - Romano Kher (cncr.gov.ro), conform “contractului
de management”. Ulterior
acestei numiri, Costel devine reprezentant al României (Guvern / ANR) în diverse
formate internaționale și europene, inclusiv în mecanisme de lucru unde România poate participa la nivel CoE pe politici sociale, care afectează
milioane de oameni vulnerabili.
În vara lui 2023, cu mult înainte de startul oficial al
campaniei electorale pentru alegerile din 2024, Partida Romilor apărea
co-organizator alături de aceste structuri de guvern (ANR şi CNCR), oficial scrişi pe afişe publice într-un
proiect de manele electorale, cu intrare gratuită a publicului larg – un turneu cu spectacole în toată ţara. Pe
scene au urcat candidaţi la alegerile din 2024. Întrebat ce părere are despre asta, AEP s-a
uitat la probe şi a răspuns că, practic, nu ar fi nicio problema. Dar Legea nr.
334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor
electorale prevede, totuşi, că instituțiile și autoritățile publice, inclusiv
agenţiile de guvern precum ANR sau CNCR, nu pot utiliza fonduri publice,
resurse umane sau materiale pentru susținerea, promovarea ori finanțarea
partidelor politice sau a campaniilor electorale.
Cât despre
răspunsul puterii judecătoreşti a statului, aceste lucruri – deosebit de grave,
probate cu probe imediate, publice, continuate şi agravante - cel mai probabil
se vor discuta în dosarele civile şi penale care se află în plină desfăşurare, inclusiv pe data de 1 octombrie 2026 în Dosarul nr. 2134/2/2026 înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti
chiar de Partida Romilor, contra Guvernului şi a altor pârâţi
Costel Iulian
Paraschiv este prim-vicepreşedintele Partidei Romilor Pro Europa, o entitate
politică niciodată aleasă de romi în mod democratic. Această entitate politica a consumat, de decenii, toate drepturile teoretice ale romilor, ignorand tratatele internaţionale din sfera drepturilor omului la
care România este parte. Conform unor martori din comunitate, Paraschiv nu ar cunoaşte
vreo limbă de lucru în aceste comitete internaţionale, cum ar fi ADI ROM din
CoE. La CV-ul lui public nu apare niciun liceu, dar apar nişte studii universitare
mai degrabă bizare cum ar fi un “certificat postuniversitar” de patru luni la Colegiul
Național de Apărare, București, "septembrie – decembrie 2015", în timp ce sursa oficială spune că începând cu anul 1992 se
organizează și funcționează Colegiul Național de Apărare, cu durata obligatorie
de 6 luni. Uneori există « 3 luni – curs introductiv (variantă scurtă)” dau
nicăieri nu se poate vedea opţiunea de 4 luni de studii la această instituţie,
conform surselor Ministerului Apărării Naţionale.
De asemenea, voci
din comunitatea romilor conservatori spun că Paraschiv nu este rom, nu
este vorbitor nativ de limba romani şi că ar fi învăţat câteva fraze de la consilierul
său, nativul Nelu Pavel din Gorj, preşedintele sucursalei Partida Romilor Pro
Europa – la rândul său vizat de DIICOT Oradea pentru trafic de droguri de marerisc, în anul 2024.
Comitetul ADI ROM
din CoE ar trebui sa producă, teoretic, soluţii pentru romii din toate cele 46
de state membre ale CoE, mult mai multe decât statele membre ale UE. Având în
vedere că în România se află cea mai mare populaţie romă comparativ cu orice stat membru CoE si UE, devine cert că romii români deţin toată legitimitatea de a conduce democratic spre
soluţii stabile toate celelalte comunităţi de romi din lume, ar putea juca un
rol diplomatic şi economic extraordinar pentru interesul national si al Europei, în dezvoltarea unor agende practice de
dezvoltare, prosperitate economică şi stabilitate socială în toate
statele CoE, dar deocamdată nu este posibil tocmai din cauza acestor prezenţe
penale, nelegitime, nealese democratic, ce ocupa funcţii cheie numite politic dar cărora nu pot să le facă faţă.
Prezenţa Partidei
Romilor în comitetul ADI ROM din CoE precum şi în orice alt comitet
internaţional pentru drepturile omului reprezintă cea
mai mare insultă adusă valorilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, din
anii 90 şi până astăzi.
Ce se întâmplă cu aceeasi “comisie pentru
drepturile omului” de la Senat?
La Camera
Senatului, un alt personaj cu dosar penal şi condamnare la închisoare cu
suspendare, ocupă funcţia de “preşedinte al comisiei penttru drepturile omului”. Este vorba de controversatul general Mircia/ Mircea Chelaru, de la partidul "Neamul Romanesc" dar în prezent senator al partidului AUR. Acesta a fost surprins nu doar cu fapte penale, ci si vorbind publicului pe stradă despre
convingerile lui ferme conform cărora diaspora (aprox 7 milioane de români de toate etniile) nu ar mai trebui să aibă drept de vot, pentru România.
Mircia Chelaru a avut o
carieră militară importantă în perioada postcomunistă, ajungând prin anul 2000 la
funcția de șef al Statului Major General al Armatei Române. După retragerea din
activitatea militară, a intrat în viața publică și politică, fiind asociat în
ultimii ani cu partidul AUR, desi puternic controversat. În plan juridic, numele lui Chelaru a fost
implicat în dosarul penal cunoscut sub denumirea „Case pentru generali”, un caz
de corupție legat de utilizarea prin fals a unor locuințe de serviciu de la MApN,
în condiții ilegale. Chelaru a fost condamnat definitiv în anul 2016 la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu
suspendare.
În Dosarul nr. 17766/3/2023 senatorul Chelaru cerea "reabilitarea judecătorească” dar cererea i-a fost respinsă drept
inadmisibilă la Tribunalul Bucureşti, prin Hotarârea
824/2023 din 28.06.2023. În Dosarul nr. 14246/3/2024(Hotarârea nr. 693/2024 din 30.05.2024) Tribunalul Bucureşti i-a respins si cererea lui Chelaru in care avea calitatea de “revizuent”. În Hotarârea din 1213/2024 din 16.10.2024 senatorului i se respingea si apelul, ca
nefondat.
Ambiţios din
fire, ca Nicolae Păun, senatorul Chelaru nu se lasa ci pe data de 07.09.2026, se va judeca în calitate de “petent”
la Judecătoria Cornetu împotriva a patru reprezentanţi ai presei libere, în
Dosarul penal nr. 11752/1748/2025. Obiectul dosarului este “plângere
soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP) 4905/P/2022”
împotriva unor entitati ale presei libere. Chelaru doreşte să-i “pedepsească” mai precis pe jurnaliştii Oreste,
Ceauşescu, Podul şi Realitatea TV, aşa cum dorea şi deputatul Păun să
sancţioneze mai bine de 11 jurnalişti independenţi, preşedinţi de partide
politice, jurişti şi alţi experţi, mediatori romi, urmasi ai Holocaustului sau simpli cetăteni din societatea civilă, in dosarele SLAPP nr. 23368/3/2023, nr. 21361/3/2025 (pronuntare 06.07.2026) nr. 43255/3/2024, nr. 43255/3/2024 (660/2025), nr. 39392/3/2024, nr. 35225/3/2025 (termen 10.09.2026) si altele.
De asemenea, pe
data de 08.09.2026acelaşi senator Mircia Chelaru apare că se va judeca la Tribunalul Ilfov,
în calitate de intimat-pârât, pentru “partaj bunuri comune/lichidarea regimului
matrimonial”, Dosarul nr. 13964/1748/2019 - din acest indiciu suplimentar, public, ne mai dăm seama şi de
faptul că generalul Chelaru nu pare a fi un cap sănătos de familie tradiţională
a României conservatoare, deşi face parte dintr-un partid politic care se laudă cu aceste
valori strămoşeşti. Chelaru distruge imaginea politică a partidului AUR, iar conducerea partidului AUR poate că ar face mai bine să scape de această imaginea sa publică devastatoare. Întrebarea tradiţiei reale se pune astfel, cum toată lumea știe deja: Dacă nu ești cap de familie serios, dacă nu ești în stare să îți conduci propria ta familie, mai ales ca fost general al Armatei, atunci cum sa conduci drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români, de toate etniile și cu toate rezidențele, în România și în afara ei?
Încă
odată, se remarcă asemănările dintre profilul psiho-comportamental al senatorului
Chelaru cu cel al deputatului practicant de SLAPP Nicolae Păun, care,
deşi reprezintă romii în parlament (din oficiu si neales democratic) nu-i respectă pe aceştia ci îi trimite abuziv în judecată pentru a-i reduce la tăcere şi îi insultă
public cu injurii rasiste intolerabile de tipul “ciori” “cioroi “ “excremente” etc. El îi mai amenință că-i «desființează în 30 de secunde».
Penali cu valori comune împotriva libertății de exprimare și a dreptului la informație (art.10 CEDO, art. 20, 30-31 Constituție)
Cel mai probabil, senatorul Chelaru la fel ca
deputatul Păun nu cunoaşte sau nu ia în seama prevederile art. 10
CEDO şi nici pe cele ale art. 30-31, 40 din Constituţia României, ci ei sunt practicanți de SLAPP, încercând să reducă la tăcere opinia publică prin abuz de instanțe civile și penale. Mai mult,
România avea obligaţia să transpună în legislaţia naţională Directiva Europeană anti-SLAPP nr. 2024/1069 până la 7 mai 2026, în prezent statul nostru aflându-se în etapa standard de control pre-infringement /
infringement timpuriu. În documentele oficiale România se scuză spunând că procesul
de transpunere este în desfăşurare, doar că Senatul fiind camera decizională,
practic nu s-a mişcat în timp util. De asemenea, ştiind foarte bine că data
limită era 7 mai 2026, totuşi se mai precizează că “raportul Comisiei juridice
este așteptat la data de 12 mai 2026” şi că “data dezbaterii finale în Senat nu
a fost încă publicată”.
Important totuşi
de clarificat că procesele abuzive de tip SLAPP din România, dezvoltate de
politicieni corupţi contra presei libere şi a activiştilor independenţi, nu sunt admise de
instanţe atât de mult cum s-ar crede, deoarece totuşi avem Codul civil (art. 11, art. 14, art.15, art. 21 raportat la art.10-11, 14 CEDO, art. 75,
art. 1.169, art. 1.232, art. 1.270, art.
1.356 şi altele) precum şi Codul de procedură civilă (art. 3, 4, 6, 7, 8, 12 şi altele), pe lângă art. 206 și 208 din Codul penal – referitoare la amenințare și hărțuire. Tocmai de aceea, Păun și Partida au pierdut deja trei dosare abuzive (SLAPP) majore, in perioada 2023-2026 iar un al patrulea dosar se va pronunța pe 6 iulie 2026 (cauza Balaca). În România, așadar, se poate lupta împotriva abuzurilor fără o anumită directivă europeană. Dar și directiva este utilă, atât timp cât respectă drepturile fundamentale și chiar le sprijină.
Să nu uităm că, dacă nu erau luminile politice pro-umaniste din Europa, în România nu aveam astăzi «drepturile omului» nici măcar în teorie. Nu s-ar fi abolit teoretic nici măcar sclavia romilor pe vremea lui Kogălniceanu, dacă aceasta nu s-ar fi abolit prima oară în statele din Europa de Vest. România are nevoie de Europa să își redescopere propria umanitate, deoarece de secole ea se află pe mâinile unor conducători tiranici, fără empatie pentru poporul multi-etnic.
Sub influenţa
unor personaje imorale, cercetate penal, anti-europene, la comisiile pentru
drepturile omuluidin cele două camere ale Parlamentului României, numărul victimelor
SLAPP si ale rasismului din România nu va putea decât să crească, afectând întreaga populaţie, iar
România riscă să piardă procese în mod repetat atât la CEDO cât şi la Curtea Europeană
de Justiţie, plătind despăgubiri victimelor din împrumuturi. Astfel, noi ca popor în
loc să folosim fondurile publice pentru dezvoltarea României, vom fi obligaţi
să le consumăm pe plata acestor amenzi, stabilite de străini împotriva statului “de drept” care admite de peste 30 de ani în
funcţii-cheie nişte distrugători de drepturi fundamentale. Ei aduc statului
pagube serioase, precum şi partidelor politice pe care le reprezintă şi
cetăţenilor care sunt înşelaţi să voteze asemenea partide, fără să verifice cu
mare atenţie ce bestii se află pe listele candidaţilor.
Riscurile cresc
de la an la an, cu fiecare penal, incult, rasist şi tiran menţinut insistent în funcţii
de stat – funcţii cheie pentru funcţionarea ordinii constituţionale, în raport cu lumea democratică europeană. România va trebui să
aleagă, dacă se îndreaptă de facto şi de jure spre un regim bananier
dictatorial, abuziv, extremist, sau spre o Europă bine reformată, curaţată de coruptie, care garantează Drepturile Omului. Pe hârtie, în lege, suntem în Europa, dar în ceea
ce priveşte accesul cetăţenilor la prevederile legale, acest acces
trebuie să fie din ce in ce mai practic şi nu iluzoriu. În acest sens, indivizi precum senatorul Mircia
Chelaru şi deputatul Nicolae Păun nu ar trebui să fie în funcţii publice şi cu
atât mai puţin în apropierea vreunei “comisii pentru drepturile omului” din
vreun parlament sau guvern cu pretenţii pro-occidentale.
Ulterior
condamnării deosebit de ruşinoase pentru Haina Armatei
Române, Chelaru a luat masca “suveranistă” şi s-a băgat în politică
lângă George Simion, un alt amic aparent de-al lui Nicu Păun, spre dezgustul alegătorilor onorabili. La data de 22 octombrie 2025, Simion era văzut participând la un eveniment scandalos, organizat de Grupul Păun. Mulți alegători romi și nu numai se întreabă dacă nu cumva amiciția dintre Simion și penalul Păun s-ar fi clădit la insistențele controversaților Peia și Chelaru, de la Partidul Neamul Românesc. Păun și Peia au fost văzuți susținând împreună candidatura lui Băluță (PSD) la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei. Chelaru și Ninel Peia (fost PSD) construiseră anterior un partid "al generalilor" numit “Neamul Românesc” (NR) – dar partidul nu a avut niciun succes, din motive evidente: poporul nu iubește generalii penali, nici pe cei suspectați ca ar fi tras în popor în 87-89, iar alegătorii, oricât de needucați formal ar fi, din instinctul cinstei, ei nu votează asa ceva.
Partidul NR pare acum gol, deoarece pe 20.08.2026 se judecă Dosarul nr. 20303/3/2026 prin care Ninel Peia și alții își construiesc un nou partid politic. Printre fondatori pare a fi și fostul consilier europarlamentar al Dianei Șoșoacă, Clement Sava un alt fugar de la partidul SOS. Acest partid, cel mai probabil, va fi contestat de mai multe organizații și persoane fizice.
Daca Chelaru ar fi avut la activ vreun "dosar eroic", dacă s-ar
fi bătut cu vreun "monstru corupt" care dăunează vizibil intereselor naţionale, atunci toată
lumea cinstita l-ar fi aplaudat. Însă motivele pentru care acest general a fost condamnat sunt unele dintre cele mai neonorabile, reprezentând o ruşine pe
obrazul Armatei Române ca instituţie de prestigiu în lume. Extensia rusinii se vede acum la Senat, la o comisie mai degrabă iluzorie "de drepturile omului", unde oricum nu are ce sa caute.
Primit din
neatenţie (sau de mare nevoie, de moment) în partidul AUR, generalul penal a continuat să
îşi facă de cap şi nu s-a pocăit, nefiind recunoscător pentru a doua şansă la onoare,
ci a fost surprins ţinând discursuri publice anti-diaspora, în stradă, în
timpul campaniei din anul 2019, în care încerca să îşi ajute amicul Ninel Peia la candidatura la Preşedinţia României. Cei doi făceau parte din Partidul Neamul
Românesc. În timpul acestei campanii, Chelaru era surprins pe stradă cum vorbea
publicului cu convingere, explicând că diaspora nu ar mai trebui să aibă drept de vot,
deoarece odată plecaţi din ţară (fie şi temporar) românii nu ar mai avea
dreptul, în opinia generalului, la a avea o ţară. Aceste declaraţii au stârnit
multe critici şi huiduieli, diasporenii amintind penalului că ei sunt principalul investitor de capital străin din România, aducând în ţara noastră miliarde
de euro anual, din anii 90 (când se pleca ilegal) şi până astăzi.
Dar acela care vorbea
despre interzicerea dreptului de vot a peste 7 milioane de români exilaţi nu
era nimeni altul decât penalul Chelaru, pretendent fără drept moral la onoruri politice
de stat, după o condamnare penală.
Partidul AUR ar trebui să-l retragă imediat pe
Chelaru de la comisia pentru drepturile omului din Senat, scutind cetăţenii
români din ţară şi din afara graniţelor de asemenea pericole. Desigur, la următoarele alegeri Chelaru nu ar
mai trebui să fie văzut deloc pe vreo listă de candidaţi ai AUR, dacă acest partid tot pretinde că practică înaltele moravuri, încurajând onoarea naţională în
rândurile tineretului. Chelaru nu are ce căuta la şcolile de vară ale AUR sau
ale oricărui alt partid politic, din motive evidente.
_________________________
România a
ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi implicit a recunoscut Curtea (CEDO) prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994 privind
ratificarea Convenției și a protocoalelor adiționale la aceasta. Convenția a fost
semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, iar România a devenit membră a Consiliului
Europei (CoE) abia în anul 1993, ratificând această Convenţie aşadar în anul 1994,
prin Legea 30.
Ulterior, în anul
1995, România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților
naționale prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995. Aceasta fusese încheiată de CoE la Strasbourg la data de 1
februarie 1995.
România a aderat
la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, prin Tratatul de Aderare 2005 La acel moment, Carta Drepturilor Fundamentale exista deja (proclamată în anul 2000),
dar nu avea încă forță juridică obligatorie. Carta a devenit juridic
obligatorie Statelor Membre odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la
Lisabona, la data de 1 decembrie 2009. România a ratificat Tratatul de la Lisabona prin Legeanr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona la 13 decembrie 2007.
Cum vor cere romii FARR conservatori daune morale precum şi alte măsuri legate de Dosarul Păun contra Guvern
şi Roma Education Fund (REF) nr. 2134/2/2026 care începe să se judece pe 1 octombrie 2026?
În Dosarul nr. 2134/2/2026, asociaţiile şi platformele civice
ale romilor, activiştii romi independenţi şi partidele politice conduse
de romi vor cere drepturi pentru sine, în tot sau în parte, folosind
instrumentul „Intervenția voluntară
principală” conform prevederilor art.61 alin. (1), alin. (2) din Codul de
procedură civilă.
Romii intervenienţi
în dosar vor solicita instanţei să oblige atât reclamanta Partida Romilor Pro
Europa (PRPE) cât şi pârâta Fundaţia Roma Education Fund (REF) România precum
şi pe ceilalţi doi pârâţi la următoarele plăţi – sumele de mai jos
sunt orientative, la final acestea fiind stabilite de instanţă mai mari sau mai mici:
(1)Pentru
fiecare activist independent rom autentic (vorbitor nativ de limba romani) intervenient
în dosar, indiferent de cetăţenie sau rezidenţă, se va solicita o despăgubire. Motiv principal: alegătorii romi nu au
putut vota candidatul preferat, la alegerile parlamentare din anul 2024, dintre
mai multe asociaţii rome, deşi Hotărârea CEDO în Cauza Cegolea v. România deja exista, era definitivă şi obligatorie; Motiv secundar: atât reclamanta cât
şi cei trei pârâţi din dosarul 2134/2/2026 au participat activ la împiedicarea
executării Hotărârii CEDO menţionate, făcând eforturi vizibile să îşi împartă
resursele de stat destinate romilor doar între ei, lăsând în continuare în
deplină marginalizare şi excluziune electorală toate celelalte asociaţii rome
din România. Alte motive se vor prezenta în instanţă, în timpul procesului de
judecată;
(2)Pentru
fiecare ONG/ asociaţie intervenientă, constituită în România în baza OG 26/2000, se va solicita o despăgubire. Motiv principal: aceste asociaţii nu au putut propune
candidaţi la alegerile parlamentare din anul 2024 şi nu au putut vota
candidatul/ candidaţii preferaţi în Camera Deputaţilor, deşi Hotărârea CEDO înCauza Cegolea v. România deja exista, era definitivă şi obligatorie; Motiv secundar: atât reclamanta cât
şi cei trei pârâţi din dosarul 2134/2/2026 au participat activ la împiedicarea
executării Hotărârii CEDO menţionate, făcând eforturi vizibile să îşi împartă
resursele de stat destinate romilor doar între ei, lăsând în continuare în
deplină marginalizare şi excluziune electorală toate celelalte asociaţii rome
din România. Alte motive se vor prezenta în instanţă, în timpul procesului de
judecată;
(3)Pentru
fiecare partid politic constituit în România, în baza Legii nr 14/2003 a partidelor politice, cu preşedinte de etnie romă autentică (vorbitor nativ de
limba romani), se va solicita o
despăgubire. Motiv principal: aceste partide nu
au putut propune candidaţi la alegerile parlamentare din anul 2024 şi nu au
putut vota candidatul/ candidaţii preferaţi în Camera Deputaţilor şi Senat, din
lipsă acută de resurse şi din cauza intimidărilor din sfera art.40 alin.2 din
Constituţie. Deşi Hotărârea CEDO în Cauza Cegolea v. România deja exista, era
definitivă şi obligatorie, Guvernul aprecia mai potrivit să ofere în continuare
resurse de stat doar asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa, folosind
în mod abuziv fondurile publice destinate romilor pentru (a) promovarea partidelor
politice guvernamentale PSD şi PNL prin concerte de manele electorale în toate
judeţele, începute în vara lui 2023 - „furând startul” campaniei electorale
care începea oficial în 2024 şi (b) atacarea partidelor politice conduse de
romi de o manieră disproporţionată agresivă, intrând în incidenta prevederilor
art. 40 alin.2 din Constituţie precum şi ale Legii nr. 535/2004. Se vor exemplifica
dosare SLAPP (abuz de instanţe civile, cu tentativa de estorcare de bani a
preşedinţilor de partide) precum şi dosare penale de ameninţare, hărţuire,
împiedicare a adunărilor publice, violarea vieţii private, incitare la ură şi
discriminare, fake news etc. din partea unicei asociaţii politice rome
subvenţionate cu fonduri de stat. Motiv secundar: atât reclamanta cât şi cei
trei pârâţi din dosarul 2134/2/2026 au participat activ la împiedicarea democraţiei
şi exercitării drepturilor fundamentale în România, inclusiv la împiedicarea executării
Hotărârii CEDO menţionate, făcând eforturi vizibile să îşi împartă resursele de
stat destinate romilor doar între ei, lăsând în continuare în deplină
marginalizare şi excluziune electorală toate celelalte asociaţii rome din
România precum şi partide politice conduse de romi. Alte motive se vor prezenta
în instanţă, în timpul procesului de judecată;
(4)Se va
solicita, de asemenea, ca înainte de suspendarea accesului la subvenţii din bugetul
de stat (art.56 din OG26/2000), reclamanta Partida Romilor să publice hotărârea pe toate platformele
media pe care le are în subordine politică, cu posibilitatea oricui să poată vedea şi distribui, precum şi să suporte toate cheltuielile de judecată, inclusiv plata
dobânzilor legale, actualizarea sumelor cu rata inflației, costurile de
transferuri bancare, cheltuielile de
executare silită și orice alte costuri, taxe sau cheltuieli aferente, în
favoarea intervenienţilor, începând de la data pronunțării hotărârii
judecătorești și până la executarea integrală și efectivă a acesteia. Alte pretenţii
se vor prezenta în instanţă, în funcţie de evoluţia procesului de judecată.
Intervenţiile în
acest dosar pot fi atât individuale cât şi în format colectiv, concomitent. În
paralel cu intervenţia în dosar, cu solicitarea unor despăgubiri morale minime,
părţile vătămate rome vor mai dezvolta, până la data de 15 august 2026 inclusiv,
o Scrisoare Deschisăadresată
instituţiilor relevante ale statului, solicitând o serie de măsuri
complementare şi urgente pentru demararea într-un timp cât mai scurt a mecanismelor noi pe care FARR le propune, pentru a oferi romilor acces practic
(şi nu iluzoriu) la drepturile fundamentale.
Participanţii la
acest proces de judecată şi la această Scrisoare Deschisă pot transmite propuneri de amendamente până la data de 15 august 2026 inclusiv, urmând ca transmiterea scrisorii finale instituţiilor să se facă
înaintea datei de 1 octombrie 2026, în aceeaşi zi cu transmiterea documentelor către
instanţa de judecată, în dosarul nr. 2134/2/2026,
în baza art.61 alin. 1-2 din Codul de procedură civilă, art.20 alin.2 din
Constituţie, art. 6, 4, 3, 14, 13, 10-11 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului.
La data de 18 iunie 2026, cu
ocazia pronunţării Tribunalului Bucureşti în favoarea celor Zece atacaţi abuziv
de Păun şi Partida, în Dosarul nr. 39392/3/2024 (vezi Hotărâre nr 909/2026 din18.06.2026), a mai fost observat Dosarul nr. 2134/2/2026 deschis de Partida Romilor contra pârâţilor
Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului şi Fundaţia Roma
Education Fund (REF) condusă de Ciprian Necula unul din fondatorii ideologici ai partidului politic
Aresel. Termen de judecată 01.10.2026.
Cu această ocazie, fără precedent în perioada post-decembristă a României, prezentăm
următorul proiect de Scrisoare Deschisă, mai jos, la care sunt invitate să participe
toate asociațiile, platformele civice, partidele politice conduse de romi , jurnalişti independenţi, activişti politici şi alte persoane direct interesate, care nu au beneficiat si nu beneficiază de subvenții din fonduri publice și care nu au avut niciodată acces efectiv la o competiție electorală democratică intre asociații rome, pentru desemnarea deputatului rom în Camera Deputaților.Aceste asociaţii şi platforme ale
romilor marginalizaţi de peste trei decenii, fie colectiv fie individual, pot interveni în acest proces de
judecată conform dispoziţiilor art. 61 din Codul de procedură civilă care precizează:
„(1) Oricine
are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile
originare. (2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde
pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns
legat de acesta.(3) Intervenția este accesorie, când sprijină
numai apărarea uneia dintre părți.”
Astfel, asociaţiile romilor din
România, platformele civice precum şi activiştii romi independenţi vor putea să îşi reglementeze situaţia discriminatorie în instanţă, înainte de alegeri,
în cel puţin două moduri, după cum urmează:
Asociaţiile sau platformele civice sau partidele care au
interes să apere doar una din părţi (Partida/ Grupul Păun sau REF/ Grupul
Necula) pot cere să intervină în proces prin Intervenția voluntară accesorie
în baza art. art.61 alin.(1), alin. (3) din Codul de procedură civilă, timp ce
Asociaţiile sau platformele civice sau partidele care vor
să pretindă drepturi pentru sine, în tot sau în parte, pot cere să intervină în
acest proces prin Intervenția voluntară principală, în baza prevederilor art.61
alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Proiectul colectiv de
mai jos se referă doar la opţiunea de a sprijini asociaţiile, platformele civice, activiştii independenţi si partidele politice conduse de romi care vor să ceară drepturi pentru sine, în tot
sau în parte, şi care vor să folosească Intervenția voluntară principală,
în baza art. art.61 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Scrisoare Deschisă
a Forumului Asociaţiilor Rome din România
(FARR) - draft 28 iunie 2026
Stimate
Domnule Preşedinte,
Stimate Domnule Prim Ministru,
Stimată Doamnă Avocată a Poporului, Stimate şi Stimaţi Membri ai Parlamentului României,
Prin prezenta,
subsemnaţii vă aducem la cunoştintă următoarele probe, indicii şi solicitări în
privinţa Dosarului
nr. 2134/2/2026 înregistrat împotriva Guvernului, cu termen de judecată stabilit
la data de 1 octombrie 2026[1].
Această trimitere în judecată a fost făcută de către asociaţia politică nedemocratică
Partida Romilor Pro Europa (PRPE) condusă de deputatul neales democratic Nicolae
Păun.
Subsemnaţii avem în vedere o intervenție
voluntară principală, in dosarul nr. 2134/2/2026, conform prevederilor art. 61 alin.1-2 din Codul deprocedură civilă, acţiune în care vom solicita Onoratei Instanţe a Curţii de Apel Bucureşti următoarele
soluţii, pe care vă solicităm să le sprijiniţi şi domniile voastre, în virtutea competenţelor de care dispuneţi, conform legii:
Suspendarea tuturor subvenţiilor de stat acordate
Partidei Romilor Pro Europa, cel puţin până la soluţionarea
tuturor dosarelor politice/ SLAPP, civile, CEDO şi penale prezentate
în continuare, unde Partida Romilor sau Nicolae Paun sunt parte;
Modificarea la CCR, prin Avocatul Poporului, a Raportului Comisiei de Validare care a stat la baza Hotărârii Camerei Deputaților H.C.D nr. 109/2024 din data de 21.12.2024 (Monitor Oficial Partea I nr. 1300 din 21 decembrie 2024) prin care s-a învestit Nicolae Păun în funcţia de deputat „al romilor”, în condiţiile în care nicio altă asociaţie romă nu a putut participa la alegeri, din cauza mecanismelor de stat anti-democratice, cu efect excluderea cu celeritate a lui Nicolae Păun din Parlamentului României; La data respectivă (21.12.2024) exista deja o Hotărâre CEDO anterioară, obligatorie (art. 46 Convenţie), care se opunea acestor criterii arbitrare de validare;
Constatarea stării de incompatibilitate dintre HG
1124/18.12.2025 în favoarea REF condusă în România de domnul Ciprian Necula şi
scopul intenţionat prin Hotărârea CEDO în cauza Cegolea contra României –
un efect care trebuie să fie practic şi nu iluzoriu (Hotararea, Monitorizare). Astfel, solicitam anularea HG 1124/18.12.2025;
Suspendarea oricărei subvenţii de la statul
român acordate „în numele romilor” fie în favoarea REF, fie în favoarea Partidei
Romilorsau oricărei alte „organizaţii de casă” a partidelor puterii, până la intrarea în vigoare a legislaţiei cerute de CEDO din Cauza Cegolea. Aceste
fonduri de stat „pentru romi” trebuie să fie acordate în mod transparent,
tuturor asociaţiilor romilor din România, iar statutul „de utilitate publică” nu mai poate fi stabilit arbitrar de către guvern, ci doar prin alegeri democratice;
Se solicită Guvernului României să adopte măsurile administrative și bugetare necesare pentru asigurarea finanțării efective și adecvate a eficientizării Programului de Protecție a Martorilor, cu prioritateîn cauzele care implică romi, astfel încât să fie garantată protecția reală a martorilor expuși riscurilor de intimidare, represalii sau violență, având în vedere că în prezent martorii romi precum şi victimele rome din multiple dosare civile şi penale încă nesoluţionate continuă să fie agresaţi de membri şi angajaţi ai Partidei Romilor Pro Europa şi de rudele lui Nicolae Păun, cu scopul reducerii lor la tăcere şi interzicerii drepturilor electorale. Există relatări și acuzații documentate privind intimidarea, represaliile și presiunile exercitate asupra unor membri ai comunității rome implicați în proceduri judiciare, aspecte care justifică consolidarea mecanismelor de protecție a martorilor;
Înlocuirea „adeverinţei de etnie” oferită de terţi cu declaraţia pe proprie răspundere – pentru tinerii romi care vor să acceseze locuri speciale în licee şi universităţi, cu oprirea imediată a traficului de influenţă practicat în prezent. Declaraţia pe proprie răspundere se face în contextul prevenirii fraudelor conform legii, respectiv ţinând cont de infracțiunea de fals privind identitatea (art. 327 CP raportat la art. 175 alin.b CP). > Petiţie publică: stop adeverinţei de etnie!
6.1. Se solicită
instituirea unor mecanisme rome de evaluare a riscului împotriva romilor,
cu participarea organizațiilor și platformelor civice rome native membre FARR
(Forumul Asociaţiilor Rome din România), precum și a unor măsuri de protecție
imediată a victimelor în situațiile în care există amenințări repetate
formulate în limba romani, acte de intimidare, constrângere sau presiune
exercitate asupra romilor. Aceste mecanisme trebuie să identifice inclusiv
existența unor structuri informale de exercitare a autorității, a unor forme de
justiție paralelă neoficială, a unor practici de constrângere economică,
colectare abuzivă de „taxe de protecţie” şi dobânzi, exploatare a grupurilor
vulnerabile rome şi alte activități susceptibile să afecteze drepturile și
libertățile fundamentale ale romilor nativi. Protecția se va acorda mult mai
rapid, ori de câte ori există indicii serioase privind un risc de violență,
represalii, SLAPP, exploatare, trafic de persoane, proxenetism, constrângere cu
scopul renunţării la drepturi la care nu se poate renunţa ori alte atingeri
grave aduse integrității fizice, psihice, economice sau sociale a vorbitorilor
nativi ai limbii romani.
6.2. În acest sens, se propune amendarea:
(A) Legii nr.178/1997 pentru
autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de
urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici,
de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei precum şi (B) Legii nr. 110 din 3 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 11/2005 privind modificarea Legii nr. 178/1997 pentru
autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de
urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici,
de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, pentru îndeplinirea prevederilor art.12 din Codul de procedură penală şi nu numai. În acest context, se propune instituirea unui mecanism complementar de evaluare a competenței lingvistice, care să includă și vorbitori nativi dialectali pentru a asigura accesul efectiv la justiție al vorbitorilor de limba romani și calitatea traducerilor în procedurile judiciare. De asemenea, limba romani nu poate fi încadrată la „limbi străine” - din motive evidente, istorice, şi de asemenea nu există în România, în prezent, nicio instituţie realmente specializată în vreo formă nativă dialectală de limba romani. A se vedea dialectele reale precum şi lipsa unor grupuri etnice şi limbi materne din actualul NELM. Astfel, din aceste motive precum şi din altele prezentate ulterior, întru totul verificabile din punct de vedere ştiinţific, blocajul legal-administrativ actual ca un traducător rom nativ dialectal să nu poată fi autorizat de Ministerul Justiţiei decât în baza unor studii universitare parţiale, în trimp ce studiile universitare dialectale încă nu există în România, devine neîntemeiat ba chiar inadmisibilă de jure şi de facto. În acelaşi cadru, va fi necesară şi amendarea Legii 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. A se vedea şi Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 referitoare la persecutarea minorităților pe motive de convingeri sau religie (2021/2055(INI)).Alte Detalii > Declaraţia de la Rânca a Rudarilor, NELM, Declaraţia Hâdârilor)
Amendarea și completarea Legii nr. 217/2003 şi a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie în vederea accelerării procedurilor de emitere a ordinelor de protecție pentru victimele rome și a eliminării oricăror bariere lingvistice sau administrative. În acest sens, autoritățile judiciare și administrative trebuie să accepte și să analizeze cu celeritate mesajele, înregistrările audio, declarațiile și celelalte probe formulate în limba romani, asigurând traducerea mai rapidă inclusiv cu ajutorul voluntarilor nativi, prin validare rapidă comparativă, în conformitate cu dreptul romilor de a se exprima în limba maternă prevăzut de art. 12 din Codul de procedură penală. A se vedea Cazul Urziceni – februarie 2025 cu doi tineri romi asasinaţi prin atac armat la domiciliu ulterior multiplelor ameninţări în limba romani, precum şi Cazul Craiova – septembrie 2025 în care un tânăr rom a fost asasinat tot în condiţii care se puteau pe deplin preveni. În ambele cazuri, familiile îndoiale au spus presei că fuseseră trimise cereri anterioare de protecţie, ignorate de autorităţi. De asemenea, victimele rome din cauze penale se confruntă cu o campanie zeci de ani de „uniformizare” cu atacatorii, din partea presei publice, precum şi cu denunţuri false cu scopul instigării publicului la violenţă antiromă si anulării empatiei publice faţă de victimele rome. Aceste acte de presă sunt gestionate sistematic de unele firme private de presă din România – spre exemplu, în Cazul Craiova 13 septembrie 2025, publicaţia Gândul nu doar a raporat greşit prezenţa la faţa locului a unui rom care în fapt nu se afla acolo (domnul Viorel Parnică) ci a gestionat şi un atac de tip Social Media contra familiei îndoliate, de o manieră rasistă, imorală şi iresponsabilă, cauzând un val de atacuri rasiste, injurii rasiste şi ameninţări din partea publicului majoritar, cu ocazia înmorântării victimei rome asasinate. Vezi Detalii.
Nu putem asista pasivi la continuarea acestor piedici împotriva democraţiei, subvenţionate de statul român, deoarece romii
sunt din ce în ce mai abuzaţi iar România riscă sancţiuni din partea
partenerilor europeni dacă nu se reglementează aceste blocaje legal-administrative si procedurale. România continuă să încalce prevederile art. 46[2]
din Convenţie cu fiecare zi de neexecutare a Hotărârii CEDO în Cauza Cegolea v. România.
Domnilor,
Doamnelor, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nici
Convenţia-cadru a Consiliului Europei (1995) pentru protecţia minorităţilor naţionale
nu permit situaţia de fapt şi de drept, foarte gravă, care există astăzi în
România, impotriva romilor. În timp ce comunităţi de romi tot mai extinse se confruntă cu sărăcia extremă, evacuări forţate din locuinţe, traficul de persoane, prostituţia, violenţa, dependenţa şi migraţia forţată în taberele de carton insalubre din Franţa şi alte state europene, statul pretinde ca aceste probleme nu ar exista, concentrându-se in prezent pe finanţarea din fonduri de stat a două structuri nelegitime, nedemocratice, nealese dar in numele romilor. Practic, ne
obligaţi să privim cum două tabere nealese democratic de romi, ci alese arbitrar de executivul statului, se luptă astăzi cu statul, pentru fondurile de stat şi
funcţiile publice destinate teoretic romilor.
Această situaţie regretabilă, risipitoare de
fonduri publice, nu ar fi mai existat dacă
România respecta Hotărârea CEDO în cauza Cegolea[3]: A
se vedea Hotărârea
precum şi Rapoartele
de Monitorizare a execuţiei hotărârii, în care membrii comitetului de
supervizare îşi exprimă îngrijorarea că România nu îşi respectă obligaţiile
prevăzute de Convenţie. Dacă mai continuăm astfel, este posibil ca România să
fie exclusă din CEDO, la fel cum a fost exclusă Rusia, în anul 2022.
Cadrul
legislativ şi procedural actual ne împiedică pe noi, asociaţiile neguvernamentale rome
reale să participăm la alegeri democratice, în timp ce două asociaţii
guvernamentale emit pretenţia agresivă de a ne ocupa (şi de a ne înlocui abuziv)
întregul spaţiu al societăţii civile. Astfel, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Detalii precise au fost deja
dezbătute şi clarificate la CEDO, în cauza Cegolea contra României, iar România
încă nu a executat, nici in iunie 2026, Hotărârea Curţii, statul nu doar amânând executarea hotărârii ci
chiar acţionând flagrant împotriva acesteia, prin numirea din nou, folosind
procedura veche, a aceloraşi deputaţi nealeşi democratic, ai minorităţilor
naţionale, în Camera Deputaţilor, printre care Nicolae Păun - un personaj puternic controversat, care înjură romii
rasist la TV, cu apelative ilegale de tipul „Ciori” „Cioroi” „Excremente” „Giugiumele” etc. şi
ameninţă romii că-i „desfiinţează în 30 de secunde” dacă mai vorbesc cu presa
sau dacă se exprimă liber. Detalii cu probe
Mai mult,
Nicolae Păun a adunat în jurul lui o grupare periculoasă care are „verde” să ne înjure, să ne ameninţe, să ne hărţuiască, să caute date personale fără drept, să
stocheze ilegal date personale şi convorbiri private, să le publice fără drept, să
fabrice şi să răspândească denunţuri false despre activiştii romi şi multe alte
infracţiuni. O mică parte din probele de amenintare care fac obiectul unor dosare penale in curs de solutionare.
Motivarea
Solicitărilor
Partida
Romilor este condusă în mod nedemocratic, fără a-şi
roti vreodată democratic conducerea, încă din anii 90. Mai mult, această
grupare din jurul deputatului Nicolae Păun a ajuns să comită infracţiuni cu impunitate,
din sfera preveredilor art.40 alin.2 din Constituţie,
subalterni de-ai deputatului fiind identificaţi cu probe cum luptă activ,
public, continuat şi agravant, împotriva pluralismului politic şi proceselor
democratice;
Partida
Romilor nu respectă nici OG26/2000, nici Legea partidelor politice nr. 14/20023, dar cu
toate acestea statul – prin conducătorii lui - permite traficul de influenţă şi
cheltuirea banului public / guvernamental în campanii electorale, în mod
ilegal, cum au fost spre exemplu concertele cu manele electorale începute în
vara lui 2023, deşi campania electorală începea oficial în anul 2024,
evenimente publice cu acces gratuit, unde pe scene au urcat oameni politici şi
candidaţi pentru anul electoral 2024. Aceste concerte cu manele electorale au
angajat (pe banii statului, destinaţi teoretic romilor nevoiaşi) cei mai scumpi
lăutari din România (Florin Salam, Tancă Uraganul etc) în judeţele ţării,
iar pe afişe erau anunţaţi trei co-organizatori, dintre care doi nu au voie
legal să se angajeze în campanii politice cu fonduri de stat: Agenţia Naţională
pentru Romi (ANR) condusă de prim vicepreşedintele PRPE Iulian Costel Paraschiv
şi Centrul Naţional de Cultură romano Kher condus prin contract de management
tot de ANR/ Iulian Costel Paraschiv, iar al treilea co-organizator apărea pe
afişele publice Partida Romilor Pro Europa, consumator şi beneficiar Nicolae
Păun. Pe scenele acestor concerte,
potrivit mărturiilor, au urcat în majoritate candidaţi de la Partidul Social
Democrat (PSD), care au beneficiat de un „furat al startului” campaniei
electorale. De asemenea, suspiciunile şi probele cu privire la încălcarea prevederilor
Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale nu au părut să fie bineprimite de angajaţii actuali ai Autorităţii
Electorale Permanente (AEP), aceştia din urmă oferind un răspuns sfidător unui
activist rom, AEP referindu-se la un alt nume de dosar şi nu la dosarul
financiar/proiectul electoral precizat explicit în sesizarea înregistrată la
AEP cu nr. 4205/16.03.2026;
Partida
Romilor/ Grupul Păun îşi trimite abuziv în instanţe civile victimele lor din dosare
penale, şi nu numai, cu scopul de a reduce victimele la tăcere şi de a le
estorca de bani prin abuz de instantă. Păun Nicolae însuşi
împreună cu Partida Romilor (co-reclamanţi) hărţuiesc activiştii pentru a le
interzice acestora exprimarea liberă. Dosarele SLAPP din lista de mai jos sunt
reprezentative pentru modul cum tratează Partida Romilor privilegiile de stat
precum şi legile şi principiul separaţiei puterilor în stat si drepturile fundamentale ale romilor:
2.Dosar nr.
21361/3/2025 (Balaca revizuent contra Păun şi Fina, în pronunţare 6 iulie 2026),
cu extensie Plângere Penală înregistrată la DIICOT ST Ploieşti în iunie 2025 cu
nr. 241/VIII/1/2025 fără soluţionare până în acest moment . Vezi detalii
3.Dosar nr.
43255/3/2024 (Păun şi Partida contra Zece), cererea reclamanţilor Păun şi
Partida a fost respinsă ca inadmisibilă prin Hotarârea 274/2025 din
27.02.2025 - Articol justnews
4.Dosar
nr. 43255/3/2024 (660/2025) (Păun şi Partida contra Hotărârii Tribunalului
Bucureşti nr.274/2025
din 27.02.2025) – apel respins ca nefondat de către Curtea de Apel Bucureşti Motivarea respingerii se poate studia la finalul acestui articol
5.Dosar
nr. 39392/3/2024 (Păun şi Partida contra aceloraşi Zece Ţinte politice) –
cererile nedemocratice ale reclamanţilor SLAPP din nou au fost respinse drept
neîntemeiate, prin Hotărârea909/2026din 18.06.2026La aceeaşi dată 18 iunie 2026 a fost
observat şi Dosarul nr. 2134/2/2026 Partida contra Guvern şi REF – termen de
judecată 01.10.2026
6.Dosarnr. 25995/281/2025 (Balaca solicită măsuri temporare până la soluţionarea
cauzei pe fond) + victimei i se respinge şi apelul, din cauza exlcusivă a sumelor procedurale de bani necesari „cauţiunii” şi
ignorând probele de aparenţă de drept în favoarea victimei. Solicităm
Ministerului Justiţiei dispunerea unuo corp de control al ministrului în acest
dosar care a ignorat drepturile fundamentale ale victimei rome şi a respins
orice acces la justiţie doar din motive băneşti.
7.Dosarul
nr. 21653/281/2025 (contestaţie la executare) - Balaca solicită la Ploieşti suspendarea executării silite, cel puţin până la
soluţionarea finală a cauzei pe fond la Tribunalul Bucureşti. Cererea este
respinsă din motive sfidătoare, care insultă flagrant principiul accesului la
justiţie a victimei din penal, victimă care provine din medii puternic
defavorizate şi căreia nu trebuie să i se impună plăţi / cauţiuni pentru a se opri
infracţiunile contra sa şi a se rejudeca/ revizui o gravă eroare comisă tot de
statul în cauză (art. 6, 17, 14, 3, 8 CEDO). Statul nu a trimis citaţii
victimei tot anul 2024, în dosarul Păun şi Fina contra Balaca, astfel victima nu ştia de şedinţele de judecată şi nu s-a putut apăra. În
condiţiile în care victima romă este abuzată infracţional în public, flagrant, cu
probe imediate şi publice, iar statul nu ia absolut nicio măsură preventivă/
asiguratorie, hărţuirea victimei continuă în civil chiar şi astăzi, de către
Grupul Păun, victima fiind în prezent executată silit (estorcată) de suma de
aprox 11.000 de euro. Balaca este urmaş al Holocaustului, cu o pensie de urmaş
de 800 de lei. Până la ce nivel mai poate statul să îşi bată joc efectiv de
romi, oferind subvenţii de stat acestei grupări infracţionale să ne trateze romii
în aceste moduri? A se vedea şi înscenarea unei „judecăţi ţigăneşti” false, cu „judecători”exlcusiv de la Partida Romilor, care au dat „verdict” lui Balaca să renunţe ladrepturi la care nu se poate renunţa, minţind că s-a făcut o „pace”, pentru a
menţine victima în tăcere şi neştiinţă cu privire la dosarul din instanţa
Tribunalului,care a fost câştigat abuziv, fără ca victima să aibă posibilitatea
la apărare. Mai mult, deputatul Păun însuşi a publicat pe Facebook, la data de 10 iunie
2025, proba principală (titlul executoriu) din care rezultă că a folosit o
adresă falsă a victimei (Str. August Laurian din Ploieşti), astfel încât
această să nu primească citaţiile de la Tribunalul Bucureşti şi să nu se poată
apăra – vezi proba prin care deputatul Păun se auto-incriminează în dosar penal
de inducere a instanţei în eroare cu scopul obţinerii unui titlu executoriu
fraudulos contra victimei rome Balaca Didinant, pe care în prezent o execută
silit de suma de aprox 11.000 de euro pentru simplul fapt că Balaca a criticat mai
aspru (exclusiv verbal) Partida Romilor şi pe preşedintele acesteia Nicolae
Păun care o punea şi încă o pune pe fina sa Daniela Hamidovic şi pe finul
acestuia Albert Stoican să atace activiştii cu injurii, ameninţări şi denunţuri false, instigare la
violenţă şi alte fapte. Lor li s-au alăturat şi alţi membri şi angajaţi ai Partidei Romilor, consilierul
lui Nicolae Păun Florică Motoi zis Rubin
zis Rândunică(liderul grupării Motoi judecată parţial
în dosarul nr. 1986/3/2022 pentru constituire de grup infracţional organizat, Nelu Pavel cercetat de DIICOT pentru trafic de droguri şi alţi membri şi angajaţi ai
Partidei care participă activ la fabricarea şi răspândirea de denunţuri false
despre membrii opoziţiei precum şi la emiterea de ameninţări cu moartea,
hărţuire, violarea vieţiiprivate, împiedicarea adunărilor publice şi alte
infracţiuni.
9.Dosarul nr. 35225/3/2025 (Partida contra Napoleon) – termen 10.09.2026 la Tribunalul
Bucureşti Acest dosar pare a fi doar o răzbunare de tip SLAPP (ca în cazul multor altor
victime ale Partidei Romilor) din cauză că Napoleon şi Iuliana au îndrăznit să
îşi ceară drepturile în dosarul anterior nr. 689/122/2025 la Tribunalul Giurgiu
11.Dosarul
nr. 34960/301/2023 (Necula contra Finei lui Paun) are
termen în apel extins. În prima
instanţă, Necula a câştigat parţial, prin Hotarârea nr 15118/2024 din
17.12.2024. Aproape după un an de zile, Fina (şi
concomitent angajata Partidei Romilor) depune un apel aparent tardiv, la data
de 14/10/2025 şi îşi continuă nestingherită infracţiunile de hărţuire, ameninţare, violarea
vieţii private, fabricare şi răspândire de informaţii şi denunţuri false cu
scopul incitării la ură şi discriminare împotriva lui Necula şi a altora,
la fel ca şi soţul ei actual Albert Stoican, finul deputatului Păun. Ultimele
probe cu Albert ameninţând şi hărţuind au fost transmise parchetului chiar recent,
după jumătatea lui iunie 2026! Alberto îndeamnă activiştii să facă plângeri “câte
vor ei”, că oricum, spune el, nimeni nu-i face nimic, sugerând că naşul său îl
protejează. Statul pare să confirme cele spuse de Alberto. Parlamentul actual, Guvernul
actual, Avocatuil Poporului, CCR precum şi Preşedintele actual, toţi par a fi
de acord cu Alberto – vezi proba audio-video nr. 12
12.Dosarulnr. 24512/4/2025 (ordin de protecţie împotriva lui Nicolae Păun) respectiv nr. 24512/4/2025/a1 (victima amendată abuziv) ambele transferate la CEDO pentru a căuta un remediu efectiv, deoarece victima a fost
lăsată complet expusă unor atacuri foarte grave, iar agresorii au fost
glorificaţi. Motivarea instanţelor constat, în esentă, în negarea probelor de
ameninţare cu moartea şi cu tortura care erau (şi sunt) în limba romani,
ignorând prevederile art.12 din Codul de procedură penală.
13.Dosarul
nr. 16483/4/2026* (ordin de protecţie) -acelaşi activist atacat în 2025 a
continuat să fie atacat şi în 2026. În absenţa ordinului de protecţie, secţia de poliţie din raza de domiciliu a
recomandat victimei să sune la 112 în caz de necesitate, după expirarea odinului
de protecţie provizoriu. Instanţa întârzie soluţionarea apelului, iar emiterea acest ordin de protecţie este esenţială pentru dreptul la viaţă (art.2, 14
CEDO) şi interzicerea torturii (art.3, 14 CEDO).
14.Dosarulnr. 6414/225/2023 (termen 17.03.2027) - reclamantul este victima romă Asan
Emil, rezident în Canada, care arată dovezi despre deposedarea abuzivă a unui
teren moştenit de la bunicul său veteran de războiprin intervenţia unor membri şi angajaţi ai
Partidei Romilor care lucrau la UAT Comuna Gogoşu jud. Mehedinţi. În Încheiere de şedinţă 15.04.2026
instanţa a stabilit „Se reface procedura de citare (...) Se emite adresă către
Parchetul DNA şi către Parchetul de pe lângă Judecătoria DTS.” Deşi victima spune
(şi publică) detalii despre faptul că transmisese sesizări la DNA, cu probe
ignorate din 2023.
Video mai jos: Zece Activişti câştigă în instanţe civile trei atacuri abuzive (SLAPP) din partea reclamanţilor Păun şi Partida:
Pe lângă dosarele abundente SLAPP, Nicolae Păun şi subalterni de-ai săi (inclusiv rude, consilieri şi alţi
apropiaţi) folosesc metode complexe prevăzute de Codul penal (ameninţarea, hărţuirea, violarea vieţii private, împiedicarea adunărilor publice, împiedicarea exercitării libertăţilor electorale ale romilor şi alte infracţiuni, atingând vizibil, public, prevederile Legii nr. 535/2004, OG137/2000, OG31/2002, Legea 2/2021, art. 3, 4, 6, 14 CEDO şi altele). Mai multe dosare penale se află în curs de soluţionare, iar cele care în curând vor împlini un an de se vor adresa instituţiilor superioare ierarhic pentru a se constata remediul efectiv şi timp rezonabil de soluţionare.
Membrii grupării îşi continuă nestingheriţi, de ani de zile, infracţiunile de amenintare, hărţuire, violare a vieţii private, fabricare şi răspândire de denunţuri false precum şi alte infracţiuni contra activiştilor, ba chiar lăudându-se public că ei îl au pe „naşul” care le dă „verde” (precum şi salarii, privilegii şi diverese funcţii). Statul român pare să le dea dreptate acestor indivizi care comit infracţiuni în public, finanţând în continuare gruparea, cu fonduri de stat. Este necesară oprirea imediată a acestor infracţiuni.
Doamna Weber (Avocata Poporului) nu a sesizat CCR cu privire la activitatea din anul 2024 a Comisiei de Validare
în Camera Deputaților în cazul deputatului Păun, şi nu numai, deşi cunoştea că
se judecase cauza Cegolea contra României la CEDO. Doamna Weber cunoştea şi
cunoaşte foarte bine obligaţiile României în lumina prevederilor art. 46 din
Convenţie. Cunoştea şi obligaţiile impuse de Constituţia României,
în art. 4, 16, precum şi în contextul în care interpretarea de către guvern a
prevederilor art. 62 alin.2 este eronată, de trei decenii, deoarece contrazice
alte articole din aceeaşi Constituţie (art. 36, 37) şi contrazice orice
principiu de egalitate în drepturi stabilit prin aderarea României la UE
(Criteriile de la Copenhaga) şi la Consiliul Europei/CEDO (Art.14
Nediscriminarea, Art.4 Interzicerea sclaviei, Art.3 Interzicerea tratamentelor
crude şi degradante);
Primele sesizări preventive, împotriva atacurilor ilegale, motivate etnic şi politic, ale Partidei Romilor, au fost transmise autorităţilor competente în perioada 2021-2023, nesoluţionate, iar plângerile victimelor s-au intensificat în perioada 2025-2026, fără remedii efective din partea statului, până în prezent. Deşi probele prezentate au fost şi sunt sunt imediate, publice, grave, totuşi statul încă mai refuză să îşi îndeplinească menirea statală de oprire a infracţiunilor (măcar a celor la vedere!), fapt care ridică semne de întrebare cu privire la posibila complicitate a unor poliţişti, procurori, şefi de parchete sau alte instituţii cu responsabilităţi relevante care de fapt facilitează comiterea de infracţiuni prin pasivitate. Un alt exemplu,
la fel de îngrijorător, este Dosarul penal cu 30 de inculpaţi nr. 17067/3/2020 - constituirea
unui grup infracţional organizat (art.367 NCP), trafic de minori, proxenetism,
droguri, trafic de adulţi etc. faţă de care mare parte a faptelor au fost
prescrise în aşteptare, în anul 2026, după îndelungi tergiversări. Între timp,
liderul Partidei Romilor sucursala Ghimpaţi-Giurgiu care era/ este inculpat în
acest mega-dosar penal chiar a fost lăsat să candideze la
primăria Ghimpaţi în anul 2024, obţinând 35 de voturi. Mai multe detalii.
REF sau Trei
în Unul:
Pachetul Fonduri Soros + Fonduri de Stat + Aresel (partid
politic)
intră în contradicţie cu legislaţia în vigoare referitoare la partidele
politice din România precum şi cu drepturile fundamentale ale romilor garantate
de art. 10, 11, 8, 4, 3, 14 CEDO
Pe lângă abuzurile Partidei Romilor Pro Europa, totodată,
semnalăm incompatibilitatea dintre statutul REF de beneficiar declarat
de fonduri externe (Soros) şi accesul simultan preferenţial la fonduri de
stat ale României, fără ca această platformă să fi fost aleasă
vreodată democratic de romi. Mai mult, echipa pro-USR a lui Ciprian Necula a mai înscris în România şi un partid politic (Aresel) care se remarcă deja prin activităţi mai degrabă
frauduloase prin ghetourile României, hrănind sărăcia extremă în scopuri vizibil electorale, cum face şi Partida Romilor, distribuind alimente şi alte bunuri nesimbolice şi neinscripţionate din
poziţie de „ONG-işti” însă urmărind un capital electoral evident chiar declarat
public, prin intermediul partidului lor politic Aresel prezidat de Giuliano
Dumitru fiul unui fost membru al Partidei Romilor, partid politic înregistrat
în Registrul Partidelor Politice la poziţia 322 .
Romii se întreabă, cum se vor împăca fondurile externe deja cunoscute, de tip
Soros, care rulează prin REF, şi obligaţia legală ca niciun partid politic din
România să nu fbeneficieze de fonduri străine? Seamănă cu scandalul politic al partidului M10 al doamnei Monica Macovei, găsit de AEP cu încălcări multiple ale legislației finanțării politice.
REF
nu poate fi stabilit de guvern „de utilitate publică” atâta vreme cât Ciprian Necula se exprimă politic, public, şi nu a fost niciodată neutru politic. El numeşte deschis cu apelativul „fascişti”
sfera opoziţiei USR. Din ce se vede public, Necula susţine activ USR şi Soros, iar mai recent a
declarat susţinerea pentru partidul politic Aresel creat chiar de el şi
Giuliano Dumitru. Incurajăm existenţa democratică a partidelor politice conduse de romi, de toate culorile, dar în procesul de alegeri democratice dintre aceste partide nu poate interveni abuziv guvernul, să aloce subvenţii de stat doar favoriţilor săi, cauzând competiţie inegală în campaniile electorale. Guvernele se schimbă, însă criteriile obiective ale alocării fondurilor de stat trebuie să fie aceleaşi pentru toţi romii.
Pe de o parte, guvernele PSD au favorizat
Partida Romilor prin faptul că această asociaţie guvernamentală nu mai are
nevoie de „statut de utilitate publică” din motiv că „are deja un deputat în
parlament” (un criteriu cât se poate de ridicol, care favorizează pe faţă
împiedicarea rotaţiei democratice). Pe de altă parte, guvernul PNL-aripa USR
doreşte favorizarea REF în România prin subvenţii de stat iarăsi „în numele
romilor” acordându-i "statut de utilitate publică" in defavoarea celorlalte asociatii. Se urmăreste probabil să bage în alegeri
REF contra Partidei Romilor, pentru acel unic "deputat rom" în Grupul
Minorităţilor? Dar cu celelalte asociaţii ce facem? Toate asociaţiile romilor marginalizate în mod ilegal şi nedemocratic, niciodată finanţate, ba
chiar trimise abuziv prin tribunale civile pentru a fi speriate şi reduse la
tăcere, şi în cele din urmă distruse, au totuşi ceva de spus. Ele, până la
urmă, sunt majoritare în România, şi nu REF sau Partida Romilor.
Vedeo mai jos: Cifre subvenţii
acordate Partidei Romilor 2011-2025
Pe de altă parte, trebuie să
analizăm cu ce se ocupă de fapt REF în România, folosind fondurile Soros, fără niciun fel de ascunziş. Ca
orice platformă finanţată de cineva, ea serveşte agenda de lucru (politica) finanţatorului. REF se laudă că se ocupă de „educaţie” şi se învârte mai mult în jurul
tineretului. Dar părinţii romi conservatori încep să întrebe: Ce fel de educaţie
oferă REF tineretului rom? Este o educaţie neutră, apolitică, este ea conformă tradiţiilor şi valorilor rome,
sau este o educaţie mai degrabă în sensul asimilării culturale „pe nesimţitelea” a ceea ce a mai rămas din valorime rome autentice?
Dezbaterea publică pe aceste teme este necesară, nu poate fi oprită. Dacă romii
ar participa la un referendum şi ar stabili că REF finanţată de Soros nu
reprezintă o "utilitate publică" pentru educaţia din România, atunci guvernul de ce le
mai acordă subvenţii din fonduri de stat? Pe ce criterii? Mai ales după ce CEDO a decis că statul roman greşeşte.
Unde sunt romii, în toate aceste
discuţii şi hotărâri de guverne cu privire la romi? De ce se vorbeşte la guvern despre romi şi nu
cu romii reali, vorbitori de limbă nativă şi păstrători reali de valori
etno-identitare? Publicul cunoaşte, de ani de zile, că fondurile Soros nu
finanţează proiecte conservatoare, ci mai degrabă de stânga, „progresiste”, mai moderniste.
Astfel, părinţii conservatori pot să îşi spună părerea, public, dacă doresc sau nu să îşi lase copilaşii pe
mâinile acestor educatori politici, sau nu. Este dreptul lor. Chiar şi dacă ar exista cerere pentru asemenea educaţie, executivul statului în niciun caz nu poate să intervină politic, nepotist, prin guvernare parţială şi să favorizeze o asociaţie preferată în timp ce le marginalizează pe toate
celelalte.
Pe 29 august
2025, se publica pe website-ul guvernului, la secţiunea
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, o consultare publică asupra Proiectuluide Hotărâre de Guvern pentru recunoaşterea Fundației Roma Education Fund ca fiind de utilitate
publică.
La data de 30 decembrie
2025, pe siteul juridice.ro apărea ştirea cu titlul: „Se
recunoaşte fundaţia „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1208 din 29 decembrie 2025 a fost publicată
Hotărârea nr. 1124/2025 pentru recunoașterea fundației „Roma Education Fund
România” ca fiind de utilitate publică.” La aceeaşi dată, pe
website-ul fundaţiei Roma Education Fund (REF) apărea aceeaşi ştire de interes
naţional şi internaţional, în limba engleză: „A premiere for the Roma
community | The REF Foundation recognized by the Romanian Government as a
public utility organization”. Articolul prezintă publicului cititorde limbă engleză că la data de 18 decembrie cu ocazia Zilei Naţionale a Minorităţilor, Guvernul
României a acordat fundaţiei Roma Education Fund statutul de utilitate publică.
Articolul mai scrie că evenimentul este o premieră şi reprezintă „o
recunoaștere oficială a contribuției constante și semnificative a organizației
în domeniul educației și al incluziunii sociale a romilor, Fundația Roma
Education Fund România devenind astfel prima organizație dedicată comunităților
de romi din România care a obținut acest statut.”
Echipa REF mai scrie în articolul
destinat cititorilor de limbă engleză că această decizie a guvernului „confirmă
rolul strategic pe care Fundația Roma Education Fund România l-a avut timp de
peste 16 ani în sprijinirea accesului egal la educație, reducerea abandonului
școlar și promovarea politicilor publice incluzive” precum şi că acordarea
statutului de utilitate publică reflectă impactul real al programelor
fundației, precum și încrederea autorităților în capacitatea acesteia de a
genera schimbări sustenabile".
Înainte de acest eveniment
deosebit de important pentru romii din România dar şi pentru publicul rom
internaţional citititor de limba engleză, tot in anul 2025, domnul Giuliano
Dumitru – cunoscut în comunitate drept un colaborator, coleg şi
prieten al domnului Ciprian Necula, lansa partidul politic ARESEL (Alianța
pentru Reformă Echitate Socială Emancipare și Libertate), înscris în RegistrulPartidelor Politice la poziţia nr. 332. Partidul Aresel a devenit mai
prezent în spaţiul public începând cu ianuarie 2026, cu o poziţia
fermă în sprijinirea actului democratic din România, cu privire la romii care
sunt reprezentaţi eronat în Grupul Minorităţilor din Parlament - fără alegeri
democratice, de decenii.
Unele alegeri prezidențiale au avut loc pe 4 mai 2025 si pe 18 mai 2025, când
Nicușor Dan a fost desemnat președinte al României, anunţându-se public aproximativ
53,6 % din voturi.
La data de 18 ianuarie 2026,
Giuliano Dumitru – liderul partidului politic Aresel (invitat la
emisiunea Vorba Live, moderată de juristul rom tradițional Daniel
Rista -hărţuit la rândul lui de Nicolae
Păun, prin dosare SLAPP) – a declarat public că, înainte de lansarea partidului
Aresel, pe vremea când platforma Aresel încă nu era un partid politic, ar fi
derulat un proiect finanțat de (sau în colaborare cu) Ambasada Germaniei. Se ridică semne de întrebare serioase dacă Germania sprijină într-adevăr formarea de „mişcări civice” şi partide politice în România, cu finanţare străină şi agendă politică străină, interzise de legea României, cu scopul de a colecta putere politică ilegală şi cu costul foarte scump al marginalizării adevăratelor asociaţii ale romilor din România precum şi partidelor politice independente. De asemenea, Giuliano Dumitru a
mai precizat, în acelasi interviu, că, în opinia sa, ar exista o tendință în
România (referindu-se la cercurile politice pe care le frecventează
el) de a prelua terminologie politică din limba engleză, precum și ideologie
și filosofie politică de la autori străini.
Pentru motivele arătate mai sus, facem un apel la onoratele instituţii separate în stat conform Constituţiei să binevoiască a lua măsurile necesare, cu celeritate, fiecare la nivelul competenţelor constituţionale de care dispune, pentru reglementarea cât mai rapidă a spaţiului legislativ în România conform prevederilor CEDO în materia drepturilor omului şi cu oprirea imediată a subvenţiilor din fonduri publice a două entităţi politice nerecunoscute de noi şi nevotate democratic de romi: Partida Romilor Pro Europa şi REF.
