Sasto: Intervenţie FARR în Dosarul Partida contra Statului

La data de 18 iunie 2026, cu ocazia pronunţării Tribunalului Bucureşti în favoarea celor Zece atacaţi abuziv de Păun şi Partida, în Dosarul nr. 39392/3/2024 (vezi Hotărâre nr 909/2026 din18.06.2026), a mai fost observat Dosarul nr. 2134/2/2026 deschis de Partida Romilor contra pârâţilor Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului şi Fundaţia Roma Education Fund (REF) condusă de Ciprian Necula unul din fondatorii ideologici ai partidului politic Aresel. Termen de judecată 01.10.2026.

Cu această ocazie, fără precedent în perioada post-decembristă a României, prezentăm următorul proiect de Scrisoare Deschisă, mai jos, la care sunt invitate să participe toate asociațiile, platformele civice, partidele politice conduse de romi , jurnalişti independenţi, activişti politici şi alte persoane direct interesate, care nu au beneficiat si nu beneficiază de subvenții din fonduri publice și care nu au avut niciodată acces efectiv la o competiție electorală democratică intre asociații rome, pentru desemnarea deputatului rom în Camera Deputaților. Aceste asociaţii şi platforme ale romilor marginalizaţi de peste trei decenii, fie colectiv fie individual, pot interveni în acest proces de judecată conform dispoziţiilor art. 61 din Codul de procedură civilă care precizează:

„(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. (2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. (3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.”

Astfel, asociaţiile romilor din România, platformele civice precum şi activiştii romi independenţi vor putea să îşi reglementeze situaţia discriminatorie în instanţă, înainte de alegeri, în cel puţin două moduri, după cum urmează:

Asociaţiile sau platformele civice sau partidele care au interes să apere doar una din părţi (Partida/ Grupul Păun sau REF/ Grupul Necula) pot cere să intervină în proces prin Intervenția voluntară accesorie în baza art. art.61 alin.(1), alin. (3) din Codul de procedură civilă, timp ce
Asociaţiile sau platformele civice sau partidele care vor să pretindă drepturi pentru sine, în tot sau în parte, pot cere să intervină în acest proces prin Intervenția voluntară principală, în baza prevederilor art.61 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Proiectul colectiv de mai jos se referă doar la opţiunea de a sprijini asociaţiile, platformele civice, activiştii independenţi si partidele politice conduse de romi care vor să ceară drepturi pentru sine, în tot sau în parte, şi care vor să folosească Intervenția voluntară principală, în baza art. art.61 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Scrisoare Deschisă a Forumului Asociaţiilor Rome din România
(FARR) - draft 28 iunie 2026

Către:
Preşedintele României, Guvernului României,
Serviciul Legal al Guvernului, CCR prin Avocatul Poporului, Parlamentului României
Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, Cod Poștal 011791
pm@gov.ro; comunicatori@gov.ro; drp@gov.ro; petitii@avp.ro; procetatean@presidency.ro

Stimate Domnule Preşedinte,
Stimate Domnule Prim Ministru,
Stimată Doamnă Avocată a Poporului,
Stimate şi Stimaţi Membri ai Parlamentului României,

Prin prezenta, subsemnaţii vă aducem la cunoştintă următoarele probe, indicii şi solicitări în privinţa Dosarului nr. 2134/2/2026 înregistrat împotriva Guvernului, cu termen de judecată stabilit la data de 1 octombrie 2026[1]. Această trimitere în judecată a fost făcută de către asociaţia politică nedemocratică Partida Romilor Pro Europa (PRPE) condusă de deputatul neales democratic Nicolae Păun.

Subsemnaţii avem în vedere o intervenție voluntară principală, in dosarul nr. 2134/2/2026, conform prevederilor art. 61 alin.1-2 din Codul deprocedură civilă, acţiune în care vom solicita Onoratei Instanţe a Curţii de Apel Bucureşti următoarele soluţii, pe care vă solicităm să le sprijiniţi şi domniile voastre, în virtutea competenţelor de care dispuneţi, conform legii:

Suspendarea tuturor subvenţiilor de stat acordate Partidei Romilor Pro Europa, cel puţin până la soluţionarea tuturor dosarelor politice/ SLAPP, civile, CEDO şi penale prezentate în continuare, unde Partida Romilor sau Nicolae Paun sunt parte;
Modificarea la CCR, prin Avocatul Poporului, a Raportului Comisiei de Validare care a stat la baza Hotărârii Camerei Deputaților H.C.D nr. 109/2024 din data de 21.12.2024 (Monitor Oficial Partea I nr. 1300 din 21 decembrie 2024) prin care s-a învestit Nicolae Păun în funcţia de deputat „al romilor”, în condiţiile în care nicio altă asociaţie romă nu a putut participa la alegeri, din cauza mecanismelor de stat anti-democratice, cu efect excluderea cu celeritate a lui Nicolae Păun din Parlamentului României; La data respectivă (21.12.2024) exista deja o Hotărâre CEDO anterioară, obligatorie (art. 46 Convenţie), care se opunea acestor criterii arbitrare de validare;
Constatarea stării de incompatibilitate dintre HG 1124/18.12.2025 în favoarea REF condusă în România de domnul Ciprian Necula şi scopul intenţionat prin Hotărârea CEDO în cauza Cegolea contra României – un efect care trebuie să fie practic şi nu iluzoriu (Hotararea, Monitorizare). Astfel, solicitam anularea HG 1124/18.12.2025;
Suspendarea oricărei subvenţii de la statul român acordate „în numele romilor” fie în favoarea REF, fie în favoarea Partidei Romilor sau oricărei alte „organizaţii de casă” a partidelor puterii, până la intrarea în vigoare a legislaţiei cerute de CEDO din Cauza Cegolea. Aceste fonduri de stat „pentru romi” trebuie să fie acordate în mod transparent, tuturor asociaţiilor romilor din România, iar statutul „de utilitate publică” nu mai poate fi stabilit arbitrar de către guvern, ci doar prin alegeri democratice;
Se solicită Guvernului României să adopte măsurile administrative și bugetare necesare pentru asigurarea finanțării efective și adecvate a eficientizării Programului de Protecție a Martorilor, cu prioritate în cauzele care implică romi, astfel încât să fie garantată protecția reală a martorilor expuși riscurilor de intimidare, represalii sau violență, având în vedere că în prezent martorii romi precum şi victimele rome din multiple dosare civile şi penale încă nesoluţionate continuă să fie agresaţi de membri şi angajaţi ai Partidei Romilor Pro Europa şi de rudele lui Nicolae Păun, cu scopul reducerii lor la tăcere şi interzicerii drepturilor electorale. Există relatări și acuzații documentate privind intimidarea, represaliile și presiunile exercitate asupra unor membri ai comunității rome implicați în proceduri judiciare, aspecte care justifică consolidarea mecanismelor de protecție a martorilor;
Înlocuirea „adeverinţei de etnie” oferită de terţi cu declaraţia pe proprie răspundere – pentru tinerii romi care vor să acceseze locuri speciale în licee şi universităţi, cu oprirea imediată a traficului de influenţă practicat în prezent. Declaraţia pe proprie răspundere se face în contextul prevenirii fraudelor conform legii, respectiv ţinând cont de infracțiunea de fals privind identitatea (art. 327 CP raportat la art. 175 alin.b CP). > Petiţie publică: stop adeverinţei de etnie!

6.1. Se solicită instituirea unor mecanisme rome de evaluare a riscului împotriva romilor, cu participarea organizațiilor și platformelor civice rome native membre FARR (Forumul Asociaţiilor Rome din România), precum și a unor măsuri de protecție imediată a victimelor în situațiile în care există amenințări repetate formulate în limba romani, acte de intimidare, constrângere sau presiune exercitate asupra romilor. Aceste mecanisme trebuie să identifice inclusiv existența unor structuri informale de exercitare a autorității, a unor forme de justiție paralelă neoficială, a unor practici de constrângere economică, colectare abuzivă de „taxe de protecţie” şi dobânzi, exploatare a grupurilor vulnerabile rome şi alte activități susceptibile să afecteze drepturile și libertățile fundamentale ale romilor nativi. Protecția se va acorda mult mai rapid, ori de câte ori există indicii serioase privind un risc de violență, represalii, SLAPP, exploatare, trafic de persoane, proxenetism, constrângere cu scopul renunţării la drepturi la care nu se poate renunţa ori alte atingeri grave aduse integrității fizice, psihice, economice sau sociale a vorbitorilor nativi ai limbii romani.

6.2. În acest sens, se propune amendarea:

(A) Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei precum şi

(B) Legii nr. 110 din 3 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2005 privind modificarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei,

pentru îndeplinirea prevederilor art.12 din Codul de procedură penală şi nu numai. În acest context, se propune instituirea unui mecanism complementar de evaluare a competenței lingvistice, care să includă și vorbitori nativi dialectali pentru a asigura accesul efectiv la justiție al vorbitorilor de limba romani și calitatea traducerilor în procedurile judiciare. De asemenea, limba romani nu poate fi încadrată la „limbi străine” - din motive evidente, istorice, şi de asemenea nu există în România, în prezent, nicio instituţie realmente specializată în vreo formă nativă dialectală de limba romani. A se vedea dialectele reale precum şi lipsa unor grupuri etnice şi limbi materne din actualul NELM. Astfel, din aceste motive precum şi din altele prezentate ulterior, întru totul verificabile din punct de vedere ştiinţific, blocajul legal-administrativ actual ca un traducător rom nativ dialectal să nu poată fi autorizat de Ministerul Justiţiei decât în baza unor studii universitare parţiale, în trimp ce studiile universitare dialectale încă nu există în România, devine neîntemeiat ba chiar inadmisibilă de jure şi de facto. În acelaşi cadru, va fi necesară şi amendarea Legii 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. A se vedea şi Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 referitoare la persecutarea minorităților pe motive de convingeri sau religie (2021/2055(INI)). Alte Detalii > Declaraţia de la Rânca a Rudarilor, NELM, Declaraţia Hâdârilor)
Amendarea Legilor electorale în conformitate cu noile dispoziţii rezultate din executarea Hotărârii CEDO în cauza Cegolea v. România – Exemplu amendarea art.8 din Legea 14/2003;
Amendarea și completarea Legii nr. 217/2003 şi a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie în vederea accelerării procedurilor de emitere a ordinelor de protecție pentru victimele rome și a eliminării oricăror bariere lingvistice sau administrative. În acest sens, autoritățile judiciare și administrative trebuie să accepte și să analizeze cu celeritate mesajele, înregistrările audio, declarațiile și celelalte probe formulate în limba romani, asigurând traducerea mai rapidă inclusiv cu ajutorul voluntarilor nativi, prin validare rapidă comparativă, în conformitate cu dreptul romilor de a se exprima în limba maternă prevăzut de art. 12 din Codul de procedură penală. A se vedea Cazul Urziceni – februarie 2025 cu doi tineri romi asasinaţi prin atac armat la domiciliu ulterior multiplelor ameninţări în limba romani, precum şi Cazul Craiova – septembrie 2025 în care un tânăr rom a fost asasinat tot în condiţii care se puteau pe deplin preveni. În ambele cazuri, familiile îndoiale au spus presei că fuseseră trimise cereri anterioare de protecţie, ignorate de autorităţi. De asemenea, victimele rome din cauze penale se confruntă cu o campanie zeci de ani de „uniformizare” cu atacatorii, din partea presei publice, precum şi cu denunţuri false cu scopul instigării publicului la violenţă antiromă si anulării empatiei publice faţă de victimele rome. Aceste acte de presă sunt gestionate sistematic de unele firme private de presă din România – spre exemplu, în Cazul Craiova 13 septembrie 2025, publicaţia Gândul nu doar a raporat greşit prezenţa la faţa locului a unui rom care în fapt nu se afla acolo (domnul Viorel Parnică) ci a gestionat şi un atac de tip Social Media contra familiei îndoliate, de o manieră rasistă, imorală şi iresponsabilă, cauzând un val de atacuri rasiste, injurii rasiste şi ameninţări din partea publicului majoritar, cu ocazia înmorântării victimei rome asasinate. Vezi Detalii.

Nu putem asista pasivi la continuarea acestor piedici împotriva democraţiei, subvenţionate de statul român, deoarece romii sunt din ce în ce mai abuzaţi iar România riscă sancţiuni din partea partenerilor europeni dacă nu se reglementează aceste blocaje legal-administrative si procedurale. România continuă să încalce prevederile art. 46[2] din Convenţie cu fiecare zi de neexecutare a Hotărârii CEDO în Cauza Cegolea v. România.

Domnilor, Doamnelor, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nici Convenţia-cadru a Consiliului Europei (1995) pentru protecţia minorităţilor naţionale nu permit situaţia de fapt şi de drept, foarte gravă, care există astăzi în România, impotriva romilor. În timp ce comunităţi de romi tot mai extinse se confruntă cu sărăcia extremă, evacuări forţate din locuinţe, traficul de persoane, prostituţia, violenţa, dependenţa şi migraţia forţată în taberele de carton insalubre din Franţa şi alte state europene, statul pretinde ca aceste probleme nu ar exista, concentrându-se in prezent pe finanţarea din fonduri de stat a două structuri nelegitime, nedemocratice, nealese dar in numele romilor. Practic, ne obligaţi să privim cum două tabere nealese democratic de romi, ci alese arbitrar de executivul statului, se luptă astăzi cu statul, pentru fondurile de stat şi funcţiile publice destinate teoretic romilor.

Această situaţie regretabilă, risipitoare de fonduri publice, nu ar fi mai existat dacă România respecta Hotărârea CEDO în cauza Cegolea[3]: A se vedea Hotărârea precum şi Rapoartele de Monitorizare a execuţiei hotărârii, în care membrii comitetului de supervizare îşi exprimă îngrijorarea că România nu îşi respectă obligaţiile prevăzute de Convenţie. Dacă mai continuăm astfel, este posibil ca România să fie exclusă din CEDO, la fel cum a fost exclusă Rusia, în anul 2022.

Cadrul legislativ şi procedural actual ne împiedică pe noi, asociaţiile neguvernamentale rome reale să participăm la alegeri democratice, în timp ce două asociaţii guvernamentale emit pretenţia agresivă de a ne ocupa (şi de a ne înlocui abuziv) întregul spaţiu al societăţii civile. Astfel, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Detalii precise au fost deja dezbătute şi clarificate la CEDO, în cauza Cegolea contra României, iar România încă nu a executat, nici in iunie 2026, Hotărârea Curţii, statul nu doar amânând executarea hotărârii ci chiar acţionând flagrant împotriva acesteia, prin numirea din nou, folosind procedura veche, a aceloraşi deputaţi nealeşi democratic, ai minorităţilor naţionale, în Camera Deputaţilor, printre care Nicolae Păun - un personaj puternic controversat, care înjură romii rasist la TV, cu apelative ilegale de tipul „Ciori” „Cioroi” „Excremente” „Giugiumele” etc. şi ameninţă romii că-i „desfiinţează în 30 de secunde” dacă mai vorbesc cu presa sau dacă se exprimă liber. Detalii cu probe

Mai mult, Nicolae Păun a adunat în jurul lui o grupare periculoasă care are „verde” să ne înjure, să ne ameninţe, să ne hărţuiască, să caute date personale fără drept, să stocheze ilegal date personale şi convorbiri private, să le publice fără drept, să fabrice şi să răspândească denunţuri false despre activiştii romi şi multe alte infracţiuni. O mică parte din probele de amenintare care fac obiectul unor dosare penale in curs de solutionare.

Motivarea Solicitărilor

Partida Romilor este condusă în mod nedemocratic, fără a-şi roti vreodată democratic conducerea, încă din anii 90. Mai mult, această grupare din jurul deputatului Nicolae Păun a ajuns să comită infracţiuni cu impunitate, din sfera preveredilor art.40 alin.2 din Constituţie,

subalterni de-ai deputatului fiind identificaţi cu probe cum luptă activ, public, continuat şi agravant, împotriva pluralismului politic şi proceselor democratice;

Partida Romilor nu respectă nici OG26/2000, nici Legea partidelor politice nr. 14/20023, dar cu toate acestea statul – prin conducătorii lui - permite traficul de influenţă şi cheltuirea banului public / guvernamental în campanii electorale, în mod ilegal, cum au fost spre exemplu concertele cu manele electorale începute în vara lui 2023, deşi campania electorală începea oficial în anul 2024, evenimente publice cu acces gratuit, unde pe scene au urcat oameni politici şi candidaţi pentru anul electoral 2024. Aceste concerte cu manele electorale au angajat (pe banii statului, destinaţi teoretic romilor nevoiaşi) cei mai scumpi lăutari din România (Florin Salam, Tancă Uraganul etc) în judeţele ţării, iar pe afişe erau anunţaţi trei co-organizatori, dintre care doi nu au voie legal să se angajeze în campanii politice cu fonduri de stat: Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) condusă de prim vicepreşedintele PRPE Iulian Costel Paraschiv şi Centrul Naţional de Cultură romano Kher condus prin contract de management tot de ANR/ Iulian Costel Paraschiv, iar al treilea co-organizator apărea pe afişele publice Partida Romilor Pro Europa, consumator şi beneficiar Nicolae Păun. Pe scenele acestor concerte, potrivit mărturiilor, au urcat în majoritate candidaţi de la Partidul Social Democrat (PSD), care au beneficiat de un „furat al startului” campaniei electorale. De asemenea, suspiciunile şi probele cu privire la încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu au părut să fie bineprimite de angajaţii actuali ai Autorităţii Electorale Permanente (AEP), aceştia din urmă oferind un răspuns sfidător unui activist rom, AEP referindu-se la un alt nume de dosar şi nu la dosarul financiar/proiectul electoral precizat explicit în sesizarea înregistrată la AEP cu nr. 4205/16.03.2026;

Partida Romilor/ Grupul Păun îşi trimite abuziv în instanţe civile victimele lor din dosare penale, şi nu numai, cu scopul de a reduce victimele la tăcere şi de a le estorca de bani prin abuz de instantă. Păun Nicolae însuşi împreună cu Partida Romilor (co-reclamanţi) hărţuiesc activiştii pentru a le interzice acestora exprimarea liberă. Dosarele SLAPP din lista de mai jos sunt reprezentative pentru modul cum tratează Partida Romilor privilegiile de stat precum şi legile şi principiul separaţiei puterilor în stat si drepturile fundamentale ale romilor:

1. Dosar nr. 23368/3/2023 (Păun şi Fina contra Balaca),

2. Dosar nr. 21361/3/2025 (Balaca revizuent contra Păun şi Fina, în pronunţare 6 iulie 2026), cu extensie Plângere Penală înregistrată la DIICOT ST Ploieşti în iunie 2025 cu nr. 241/VIII/1/2025 fără soluţionare până în acest moment . Vezi detalii

3. Dosar nr. 43255/3/2024 (Păun şi Partida contra Zece), cererea reclamanţilor Păun şi Partida a fost respinsă ca inadmisibilă prin Hotarârea 274/2025 din 27.02.2025 - Articol justnews

4. Dosar nr. 43255/3/2024 (660/2025) (Păun şi Partida contra Hotărârii Tribunalului Bucureşti nr. 274/2025 din 27.02.2025) – apel respins ca nefondat de către Curtea de Apel Bucureşti Motivarea respingerii se poate studia la finalul acestui articol

5. Dosar nr. 39392/3/2024 (Păun şi Partida contra aceloraşi Zece Ţinte politice) – cererile nedemocratice ale reclamanţilor SLAPP din nou au fost respinse drept neîntemeiate, prin Hotărârea 909/2026 din 18.06.2026 La aceeaşi dată 18 iunie 2026 a fost observat şi Dosarul nr. 2134/2/2026 Partida contra Guvern şi REF – termen de judecată 01.10.2026

6. Dosarnr. 25995/281/2025 (Balaca solicită măsuri temporare până la soluţionarea cauzei pe fond) + victimei i se respinge şi apelul, din cauza exlcusivă a sumelor procedurale de bani necesari „cauţiunii” şi ignorând probele de aparenţă de drept în favoarea victimei. Solicităm Ministerului Justiţiei dispunerea unuo corp de control al ministrului în acest dosar care a ignorat drepturile fundamentale ale victimei rome şi a respins orice acces la justiţie doar din motive băneşti.

7. Dosarul nr. 21653/281/2025 (contestaţie la executare) - Balaca solicită la Ploieşti suspendarea executării silite, cel puţin până la soluţionarea finală a cauzei pe fond la Tribunalul Bucureşti. Cererea este respinsă din motive sfidătoare, care insultă flagrant principiul accesului la justiţie a victimei din penal, victimă care provine din medii puternic defavorizate şi căreia nu trebuie să i se impună plăţi / cauţiuni pentru a se opri infracţiunile contra sa şi a se rejudeca/ revizui o gravă eroare comisă tot de statul în cauză (art. 6, 17, 14, 3, 8 CEDO). Statul nu a trimis citaţii victimei tot anul 2024, în dosarul Păun şi Fina contra Balaca, astfel victima nu ştia de şedinţele de judecată şi nu s-a putut apăra. În condiţiile în care victima romă este abuzată infracţional în public, flagrant, cu probe imediate şi publice, iar statul nu ia absolut nicio măsură preventivă/ asiguratorie, hărţuirea victimei continuă în civil chiar şi astăzi, de către Grupul Păun, victima fiind în prezent executată silit (estorcată) de suma de aprox 11.000 de euro. Balaca este urmaş al Holocaustului, cu o pensie de urmaş de 800 de lei. Până la ce nivel mai poate statul să îşi bată joc efectiv de romi, oferind subvenţii de stat acestei grupări infracţionale să ne trateze romii în aceste moduri? A se vedea şi înscenarea unei „judecăţi ţigăneşti” false, cu „judecători”exlcusiv de la Partida Romilor, care au dat „verdict” lui Balaca să renunţe ladrepturi la care nu se poate renunţa, minţind că s-a făcut o „pace”, pentru a menţine victima în tăcere şi neştiinţă cu privire la dosarul din instanţa Tribunalului,care a fost câştigat abuziv, fără ca victima să aibă posibilitatea la apărare. Mai mult, deputatul Păun însuşi a publicat pe Facebook, la data de 10 iunie 2025, proba principală (titlul executoriu) din care rezultă că a folosit o adresă falsă a victimei (Str. August Laurian din Ploieşti), astfel încât această să nu primească citaţiile de la Tribunalul Bucureşti şi să nu se poată apăra – vezi proba prin care deputatul Păun se auto-incriminează în dosar penal de inducere a instanţei în eroare cu scopul obţinerii unui titlu executoriu fraudulos contra victimei rome Balaca Didinant, pe care în prezent o execută silit de suma de aprox 11.000 de euro pentru simplul fapt că Balaca a criticat mai aspru (exclusiv verbal) Partida Romilor şi pe preşedintele acesteia Nicolae Păun care o punea şi încă o pune pe fina sa Daniela Hamidovic şi pe finul acestuia Albert Stoican să atace activiştii cu injurii, ameninţări şi denunţuri false, instigare la violenţă şi alte fapte. Lor li s-au alăturat şi alţi membri şi angajaţi ai Partidei Romilor, consilierul lui Nicolae Păun Florică Motoi zis Rubin zis Rândunică (liderul grupării Motoi judecată parţial în dosarul nr. 1986/3/2022 pentru constituire de grup infracţional organizat, Nelu Pavel cercetat de DIICOT pentru trafic de droguri şi alţi membri şi angajaţi ai Partidei care participă activ la fabricarea şi răspândirea de denunţuri false despre membrii opoziţiei precum şi la emiterea de ameninţări cu moartea, hărţuire, violarea vieţiiprivate, împiedicarea adunărilor publice şi alte infracţiuni.

8. Dosarul nr 792/93/2026 - platforma media afiliată Partidei Romilor (ZiaruAtac.ro) este chemată în judecată de un activist rom cu probe ample de fake news şi derapaje rasisteantirome (termen de judecata pe fond 7 octombrie 2026)

9. Dosarul nr. 35225/3/2025 (Partida contra Napoleon) – termen 10.09.2026 la Tribunalul Bucureşti Acest dosar pare a fi doar o răzbunare de tip SLAPP (ca în cazul multor altor victime ale Partidei Romilor) din cauză că Napoleon şi Iuliana au îndrăznit să îşi ceară drepturile în dosarul anterior nr. 689/122/2025 la Tribunalul Giurgiu

10. Dosarul nr. 34610/302/2024 (Hotarâre 1964/2026 23.02.2026) victima Stan Marian contra Partidei Romilor (termen apel încă necunoscut)

11. Dosarul nr. 34960/301/2023 (Necula contra Finei lui Paun) are termen în apel extins. În prima instanţă, Necula a câştigat parţial, prin Hotarârea nr 15118/2024 din 17.12.2024. Aproape după un an de zile, Fina (şi concomitent angajata Partidei Romilor) depune un apel aparent tardiv, la data de 14/10/2025 şi îşi continuă nestingherită infracţiunile de hărţuire, ameninţare, violarea vieţii private, fabricare şi răspândire de informaţii şi denunţuri false cu scopul incitării la ură şi discriminare împotriva lui Necula şi a altora, la fel ca şi soţul ei actual Albert Stoican, finul deputatului Păun. Ultimele probe cu Albert ameninţând şi hărţuind au fost transmise parchetului chiar recent, după jumătatea lui iunie 2026! Alberto îndeamnă activiştii să facă plângeri “câte vor ei”, că oricum, spune el, nimeni nu-i face nimic, sugerând că naşul său îl protejează. Statul pare să confirme cele spuse de Alberto. Parlamentul actual, Guvernul actual, Avocatuil Poporului, CCR precum şi Preşedintele actual, toţi par a fi de acord cu Alberto – vezi proba audio-video nr. 12

12. Dosarulnr. 24512/4/2025 (ordin de protecţie împotriva lui Nicolae Păun) respectiv nr. 24512/4/2025/a1 (victima amendată abuziv) ambele transferate la CEDO pentru a căuta un remediu efectiv, deoarece victima a fost lăsată complet expusă unor atacuri foarte grave, iar agresorii au fost glorificaţi. Motivarea instanţelor constat, în esentă, în negarea probelor de ameninţare cu moartea şi cu tortura care erau (şi sunt) în limba romani, ignorând prevederile art.12 din Codul de procedură penală.

13. Dosarul nr. 16483/4/2026* (ordin de protecţie) -acelaşi activist atacat în 2025 a continuat să fie atacat şi în 2026. În absenţa ordinului de protecţie, secţia de poliţie din raza de domiciliu a recomandat victimei să sune la 112 în caz de necesitate, după expirarea odinului de protecţie provizoriu. Instanţa întârzie soluţionarea apelului, iar emiterea acest ordin de protecţie este esenţială pentru dreptul la viaţă (art.2, 14 CEDO) şi interzicerea torturii (art.3, 14 CEDO).

14. Dosarulnr. 6414/225/2023 (termen 17.03.2027) - reclamantul este victima romă Asan Emil, rezident în Canada, care arată dovezi despre deposedarea abuzivă a unui teren moştenit de la bunicul său veteran de război prin intervenţia unor membri şi angajaţi ai Partidei Romilor care lucrau la UAT Comuna Gogoşu jud. Mehedinţi. În Încheiere de şedinţă 15.04.2026 instanţa a stabilit „Se reface procedura de citare (...) Se emite adresă către Parchetul DNA şi către Parchetul de pe lângă Judecătoria DTS.” Deşi victima spune (şi publică) detalii despre faptul că transmisese sesizări la DNA, cu probe ignorate din 2023.

România mai avea obligaţia sa transpună în legislaţia naţională, până la data de 7 mai 2026, Directiva anti-SLAPP nr. 2024/1069.

Vezi si
De ce nu poate România adera la OECD?

Video mai jos:
Zece Activişti câştigă în instanţe civile trei atacuri abuzive (SLAPP) din partea reclamanţilor Păun şi Partida:

Pe lângă dosarele abundente SLAPP, Nicolae Păun şi subalterni de-ai săi (inclusiv rude, consilieri şi alţi apropiaţi) folosesc metode complexe prevăzute de Codul penal (ameninţarea, hărţuirea, violarea vieţii private, împiedicarea adunărilor publice, împiedicarea exercitării libertăţilor electorale ale romilor şi alte infracţiuni, atingând vizibil, public, prevederile Legii nr. 535/2004, OG137/2000, OG31/2002, Legea 2/2021, art. 3, 4, 6, 14 CEDO şi altele). Mai multe dosare penale se află în curs de soluţionare, iar cele care în curând vor împlini un an de se vor adresa instituţiilor superioare ierarhic pentru a se constata remediul efectiv şi timp rezonabil de soluţionare.

Membrii grupării îşi continuă nestingheriţi, de ani de zile, infracţiunile de amenintare, hărţuire, violare a vieţii private, fabricare şi răspândire de denunţuri false precum şi alte infracţiuni contra activiştilor, ba chiar lăudându-se public că ei îl au pe „naşul” care le dă „verde” (precum şi salarii, privilegii şi diverese funcţii). Statul român pare să le dea dreptate acestor indivizi care comit infracţiuni în public, finanţând în continuare gruparea, cu fonduri de stat. Este necesară oprirea imediată a acestor infracţiuni.

Doamna Weber (Avocata Poporului) nu a sesizat CCR cu privire la activitatea din anul 2024 a Comisiei de Validare în Camera Deputaților în cazul deputatului Păun, şi nu numai, deşi cunoştea că se judecase cauza Cegolea contra României la CEDO. Doamna Weber cunoştea şi cunoaşte foarte bine obligaţiile României în lumina prevederilor art. 46 din Convenţie. Cunoştea şi obligaţiile impuse de Constituţia României, în art. 4, 16, precum şi în contextul în care interpretarea de către guvern a prevederilor art. 62 alin.2 este eronată, de trei decenii, deoarece contrazice alte articole din aceeaşi Constituţie (art. 36, 37) şi contrazice orice principiu de egalitate în drepturi stabilit prin aderarea României la UE (Criteriile de la Copenhaga) şi la Consiliul Europei/CEDO (Art.14 Nediscriminarea, Art.4 Interzicerea sclaviei, Art.3 Interzicerea tratamentelor crude şi degradante);

Primele sesizări preventive, împotriva atacurilor ilegale, motivate etnic şi politic, ale Partidei Romilor, au fost transmise autorităţilor competente în perioada 2021-2023, nesoluţionate, iar plângerile victimelor s-au intensificat în perioada 2025-2026, fără remedii efective din partea statului, până în prezent. Deşi probele prezentate au fost şi sunt sunt imediate, publice, grave, totuşi statul încă mai refuză să îşi îndeplinească menirea statală de oprire a infracţiunilor (măcar a celor la vedere!), fapt care ridică semne de întrebare cu privire la posibila complicitate a unor poliţişti, procurori, şefi de parchete sau alte instituţii cu responsabilităţi relevante care de fapt facilitează comiterea de infracţiuni prin pasivitate. Un alt exemplu, la fel de îngrijorător, este Dosarul penal cu 30 de inculpaţi nr. 17067/3/2020 - constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 NCP), trafic de minori, proxenetism, droguri, trafic de adulţi etc. faţă de care mare parte a faptelor au fost prescrise în aşteptare, în anul 2026, după îndelungi tergiversări. Între timp, liderul Partidei Romilor sucursala Ghimpaţi-Giurgiu care era/ este inculpat în acest mega-dosar penal chiar a fost lăsat să candideze la primăria Ghimpaţi în anul 2024, obţinând 35 de voturi. Mai multe detalii.

REF sau Trei în Unul:
Pachetul Fonduri Soros + Fonduri de Stat + Aresel (partid politic)
intră în contradicţie cu legislaţia în vigoare referitoare la partidele politice din România precum şi cu drepturile fundamentale ale romilor garantate de art. 10, 11, 8, 4, 3, 14 CEDO

Pe lângă abuzurile Partidei Romilor Pro Europa, totodată, semnalăm incompatibilitatea dintre statutul REF de beneficiar declarat de fonduri externe (Soros) şi accesul simultan preferenţial la fonduri de stat ale României, fără ca această platformă să fi fost aleasă vreodată democratic de romi. Mai mult, echipa pro-USR a lui Ciprian Necula a mai înscris în România şi un partid politic (Aresel) care se remarcă deja prin activităţi mai degrabă frauduloase prin ghetourile României, hrănind sărăcia extremă în scopuri vizibil electorale, cum face şi Partida Romilor, distribuind alimente şi alte bunuri nesimbolice şi neinscripţionate din poziţie de „ONG-işti” însă urmărind un capital electoral evident chiar declarat public, prin intermediul partidului lor politic Aresel prezidat de Giuliano Dumitru fiul unui fost membru al Partidei Romilor, partid politic înregistrat în Registrul Partidelor Politice la poziţia 322 . Romii se întreabă, cum se vor împăca fondurile externe deja cunoscute, de tip Soros, care rulează prin REF, şi obligaţia legală ca niciun partid politic din România să nu fbeneficieze de fonduri străine? Seamănă cu scandalul politic al partidului M10 al doamnei Monica Macovei, găsit de AEP cu încălcări multiple ale legislației finanțării politice.

REF nu poate fi stabilit de guvern „de utilitate publică” atâta vreme cât Ciprian Necula se exprimă politic, public, şi nu a fost niciodată neutru politic. El numeşte deschis cu apelativul „fascişti” sfera opoziţiei USR. Din ce se vede public, Necula susţine activ USR şi Soros, iar mai recent a declarat susţinerea pentru partidul politic Aresel creat chiar de el şi Giuliano Dumitru. Incurajăm existenţa democratică a partidelor politice conduse de romi, de toate culorile, dar în procesul de alegeri democratice dintre aceste partide nu poate interveni abuziv guvernul, să aloce subvenţii de stat doar favoriţilor săi, cauzând competiţie inegală în campaniile electorale. Guvernele se schimbă, însă criteriile obiective ale alocării fondurilor de stat trebuie să fie aceleaşi pentru toţi romii.

Pe de o parte, guvernele PSD au favorizat Partida Romilor prin faptul că această asociaţie guvernamentală nu mai are nevoie de „statut de utilitate publică” din motiv că „are deja un deputat în parlament” (un criteriu cât se poate de ridicol, care favorizează pe faţă împiedicarea rotaţiei democratice). Pe de altă parte, guvernul PNL-aripa USR doreşte favorizarea REF în România prin subvenţii de stat iarăsi „în numele romilor” acordându-i "statut de utilitate publică" in defavoarea celorlalte asociatii. Se urmăreste probabil să bage în alegeri REF contra Partidei Romilor, pentru acel unic "deputat rom" în Grupul Minorităţilor? Dar cu celelalte asociaţii ce facem? Toate asociaţiile romilor marginalizate în mod ilegal şi nedemocratic, niciodată finanţate, ba chiar trimise abuziv prin tribunale civile pentru a fi speriate şi reduse la tăcere, şi în cele din urmă distruse, au totuşi ceva de spus. Ele, până la urmă, sunt majoritare în România, şi nu REF sau Partida Romilor.

Vedeo mai jos: Cifre subvenţii acordate Partidei Romilor 2011-2025

Pe de altă parte, trebuie să analizăm cu ce se ocupă de fapt REF în România, folosind fondurile Soros, fără niciun fel de ascunziş. Ca orice platformă finanţată de cineva, ea serveşte agenda de lucru (politica) finanţatorului. REF se laudă că se ocupă de „educaţie” şi se învârte mai mult în jurul tineretului. Dar părinţii romi conservatori încep să întrebe: Ce fel de educaţie oferă REF tineretului rom? Este o educaţie neutră, apolitică, este ea conformă tradiţiilor şi valorilor rome, sau este o educaţie mai degrabă în sensul asimilării culturale „pe nesimţitelea” a ceea ce a mai rămas din valorime rome autentice? Dezbaterea publică pe aceste teme este necesară, nu poate fi oprită. Dacă romii ar participa la un referendum şi ar stabili că REF finanţată de Soros nu reprezintă o "utilitate publică" pentru educaţia din România, atunci guvernul de ce le mai acordă subvenţii din fonduri de stat? Pe ce criterii? Mai ales după ce CEDO a decis că statul roman greşeşte.

Unde sunt romii, în toate aceste discuţii şi hotărâri de guverne cu privire la romi? De ce se vorbeşte la guvern despre romi şi nu cu romii reali, vorbitori de limbă nativă şi păstrători reali de valori etno-identitare? Publicul cunoaşte, de ani de zile, că fondurile Soros nu finanţează proiecte conservatoare, ci mai degrabă de stânga, „progresiste”, mai moderniste. Astfel, părinţii conservatori pot să îşi spună părerea, public, dacă doresc sau nu să îşi lase copilaşii pe mâinile acestor educatori politici, sau nu. Este dreptul lor. Chiar şi dacă ar exista cerere pentru asemenea educaţie, executivul statului în niciun caz nu poate să intervină politic, nepotist, prin guvernare parţială şi să favorizeze o asociaţie preferată în timp ce le marginalizează pe toate celelalte.

Pe 29 august 2025, se publica pe website-ul guvernului, la secţiunea Ministerul Educaţiei şi Cercetării, o consultare publică asupra Proiectuluide Hotărâre de Guvern pentru recunoaşterea Fundației Roma Education Fund ca fiind de utilitate publică.

La data de 30 decembrie 2025, pe siteul juridice.ro apărea ştirea cu titlul: „Se recunoaşte fundaţia „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1208 din 29 decembrie 2025 a fost publicată Hotărârea nr. 1124/2025 pentru recunoașterea fundației „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică.” La aceeaşi dată, pe website-ul fundaţiei Roma Education Fund (REF) apărea aceeaşi ştire de interes naţional şi internaţional, în limba engleză: „A premiere for the Roma community | The REF Foundation recognized by the Romanian Government as a public utility organization”. Articolul prezintă publicului cititorde limbă engleză că la data de 18 decembrie cu ocazia Zilei Naţionale a Minorităţilor, Guvernul României a acordat fundaţiei Roma Education Fund statutul de utilitate publică. Articolul mai scrie că evenimentul este o premieră şi reprezintă „o recunoaștere oficială a contribuției constante și semnificative a organizației în domeniul educației și al incluziunii sociale a romilor, Fundația Roma Education Fund România devenind astfel prima organizație dedicată comunităților de romi din România care a obținut acest statut.”

Echipa REF mai scrie în articolul destinat cititorilor de limbă engleză că această decizie a guvernului „confirmă rolul strategic pe care Fundația Roma Education Fund România l-a avut timp de peste 16 ani în sprijinirea accesului egal la educație, reducerea abandonului școlar și promovarea politicilor publice incluzive” precum şi că acordarea statutului de utilitate publică reflectă impactul real al programelor fundației, precum și încrederea autorităților în capacitatea acesteia de a genera schimbări sustenabile".

Înainte de acest eveniment deosebit de important pentru romii din România dar şi pentru publicul rom internaţional citititor de limba engleză, tot in anul 2025, domnul Giuliano Dumitru – cunoscut în comunitate drept un colaborator, coleg şi prieten al domnului Ciprian Necula, lansa partidul politic ARESEL (Alianța pentru Reformă Echitate Socială Emancipare și Libertate), înscris în RegistrulPartidelor Politice la poziţia nr. 332. Partidul Aresel a devenit mai prezent în spaţiul public începând cu ianuarie 2026, cu o poziţia fermă în sprijinirea actului democratic din România, cu privire la romii care sunt reprezentaţi eronat în Grupul Minorităţilor din Parlament - fără alegeri democratice, de decenii.

Unele alegeri prezidențiale au avut loc pe 4 mai 2025 si pe 18 mai 2025, când Nicușor Dan a fost desemnat președinte al României, anunţându-se public aproximativ 53,6 % din voturi.

La data de 18 ianuarie 2026, Giuliano Dumitru – liderul partidului politic Aresel (invitat la emisiunea Vorba Live, moderată de juristul rom tradițional Daniel Rista -hărţuit la rândul lui de Nicolae Păun, prin dosare SLAPP) – a declarat public că, înainte de lansarea partidului Aresel, pe vremea când platforma Aresel încă nu era un partid politic, ar fi derulat un proiect finanțat de (sau în colaborare cu) Ambasada Germaniei. Se ridică semne de întrebare serioase dacă Germania sprijină într-adevăr formarea de „mişcări civice” şi partide politice în România, cu finanţare străină şi agendă politică străină, interzise de legea României, cu scopul de a colecta putere politică ilegală şi cu costul foarte scump al marginalizării adevăratelor asociaţii ale romilor din România precum şi partidelor politice independente. De asemenea, Giuliano Dumitru a mai precizat, în acelasi interviu, că, în opinia sa, ar exista o tendință în România (referindu-se la cercurile politice pe care le frecventează el) de a prelua terminologie politică din limba engleză, precum și ideologie și filosofie politică de la autori străini.

Pentru motivele arătate mai sus, facem un apel la onoratele instituţii separate în stat conform Constituţiei să binevoiască a lua măsurile necesare, cu celeritate, fiecare la nivelul competenţelor constituţionale de care dispune, pentru reglementarea cât mai rapidă a spaţiului legislativ în România conform prevederilor CEDO în materia drepturilor omului şi cu oprirea imediată a subvenţiilor din fonduri publice a două entităţi politice nerecunoscute de noi şi nevotate democratic de romi: Partida Romilor Pro Europa şi REF.

Vă mulţumim,

Subsemnaţii (tabel)