Care sunt diferenţele dintre Etnie, Identitate etnică, Identificare etnică, Apartenenţă etnică şi Minoritate?
Într-un context constituţional rigid, rămas puţin în urmă, în care termenul de „Organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale” poate însemna orice organizaţie a oricărui grup mic de interese, auto-identificat oricum îşi doreşte fiecare, fără a se referi în mod necesar la etnie, devine imperios necesar să definim corect termenii juridici de Etnie, Identitate etnică, Identificarea Etnică şi Apartenenţa Etnică şi Minoritate, într-un viitor proiect de lege.
(1) Înţelegem o Etnie ca pe un sistem social, spiritual şi cultural complex, rezultat al unei combinaţii unice în lume de elemente colective de natură antropogenetică, spirituală şi culturală, care a rezistat, pe acest pământ, cel puţin 1000 de ani. O etnie este o comunitate umană formată istoric, de-a lungul sutelor de ani, care nu aparţine doar voinţei omului unei singure epoci, ci a rezistat în timp, ai cărei membri împărtăşesc trăsături comune de origine, limbă, tradiţii culturale şi spirituale, valori şi mod de viaţă, generate pe parcursul ascendenţei şi independente de voinţa, alegerea sau meritul lor din prezent, sistem colectiv uman care generează conştiinţa unei apartenenţe comune şi diferenţierea faţă de alte grupuri umane.
(2) Înţelegem Identitatea Etnică reprezintând posesiunea
prin moştenire a unei părţi semnificative dintr-o Etnie, de o manieră naturală
independentă de voinţa, meritul sau alegerea moştenitorului. Moştenitorul poate să aibă, sau poate să nu
aibă conştientizarea parţială sau deplină a deţinerii unor calităţi etnice moştenite,
transmise pe parcursul ascendenţei, prin continuitate istorică de cel puţin
1000 de ani. Constituţia actuală a României garantează dreptul natural la
moștenire, la art. 46. In acest sens, identitatea etnică este o formă de
moștenire completă (atât imaterială cât şi materială) a unei naţii/ naţiuni din
interiorul unui popor multi-etnic, protejată prin principiul demnității umane
și al egalității între cetățeni. Dreptul la moştenire reprezintă un drept indisolubil, fiind legat
de exercitarea libertății de conștiință, de expresie reală a autenticităţii personalităţii
umane și de întărire în drept a principiului pluralismului politic şi diversităţii
asociative, sprijinind statul modern european, în care viaţa şi demnitatea
umană sunt prioritare, pedepsele cu moartea sunt interzise iar drepturile omului
trebuie să primeze, în forme din ce în ce mai avansate, spre o civilizaţie
umană superioară. De remarcat că personalitatea umană nu se reduce la a fi doar
„cetăţean” (calitate oferită de un stat, la nivel administrativ, pentru a putea
menţine liniştea şi ordinea publică, şi pentru a colecta taxe cu scopul
realizării unei vieţi mai sigure pentru toţi) ci reprezintă un ansamblu de calităţi
naturale moştenite, deosebit de complexe şi importanţe, împotriva cărora niciun
om şi niciun grup mic de interese nu are dreptul să acţioneze în vederea
distrugerii, alienării, sau schimbării în vederea sărăcirii de conţinut. Identitatea
Etnică este fixă, ea nu poate fi fluidă şi nici nu poate fi aleasă opţional, deşi
poate fi uneori ascunsă la nivel social, de către moştenitor. Ea nu îşi poate
avea sursa într-un obiect cultural sau
politic modern, deoarece o etnie – la fel ca o identitate etnică - nu poate fi
creată de o singură generaţie de filosofi, preoţi, politicieni, luptători, artişti,
comercianţi sau funcţionari publici.
(3) Înţelegem Identificarea Etnică în sensul unui
proces tehnic riscant, care are la bază doar voinţa şi priceperea limitată a omului,
prin care se evaluează/ se măsoară în totalitate sau parţial elemente care ţin
de Etnie, cu scopul de a ataşa individului măsurat o etichetă/ etichetare care
va servi unui anumit scop sau avantaj din punct de vedere politic, financiar, artistic,
ştiinţific sau de orice altă natură. Identificarea etnică în scop financiar
încalcă flagrant art.4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
(interzicerea sclaviei). Metodele de evaluare sau de măsurare a acestor
elemente etnice din procesul de identificare etnică a unui individ pot fi
variate şi prezintă un grad de risc deosebit de înalt, deoarece ele pot fi inventate
de un grup etnic contra altui grup etnic cu scopul exterminării (genocidul) sau
marginalizării sistematice în stat (rasismul structural) sau excluderii din
participarea publică (rasismul cotidian practicat în presa mainstream), cu
scopul – conştient sau nu - de a aliena şi a batjocori fiinţa umană ca obiect complex,
creatură divină, sărăcind patrimoniul cultural şi spiritual al acestei planete.
Identificarea Etnică include şi auto-identificarea, tot cu un anumit scop, sau
dintr-o anumită necesitate, în baza unor criterii subiective, proprii sau spuse
sau impuse de alţii, care pot fi mai mult sau mai puţin riguroase din punct de
vedere ştiinţific.
(4) Înţelegem Apartenenţa Etnică fiind relaţia
de ataşare realizată în mod voluntar, natural sau, în anumite contexte
istorice, impusă/ forţată. Această ataşare
poate avea motivaţii de natură culturală, spirituală, socială, politică sau
economică, reflectând complexitatea raportului dintre persoană şi comunitate. Apartenenţa
etnică poate fi dinamică sau fluidă, în măsura în care: i) un grup etnic poate
integra membri noi prin procese de adopţie culturală sau asimilare, împărtăşind
astfel o parte semnificativă din patrimoniul său material şi imaterial; ii) un
individ sau un grup poate fi atribuit de către un stat sau o instituţie unei
identităţi etnice care nu îi aparţine în mod autentic, având însă dreptul de
a-şi revendica şi afirma liber propria identitate etnică veritabilă. Un exemplu
contemporan relevant îl constituie declaraţia recentă a comunităţii rudarilor
din România, care şi-a afirmat apartenenţa distinctă, desprinzându-se de clasificarea
etnică anterioară la Etnia Romilor, stabilită acum ca neconformă cu identitatea
lor istorică.
În final, despre „Minoritate”
Termenul de „minoritate” pare adesea construit strategic pentru a nu
desemna în mod clar etniile, ci doar pentru a sugera că se referă la acestea.
În realitate, el poate desemna grupuri mici de interese de orice tip. În
vorbirea curentă, „minoritate” poate fi înțeleasă ca o simplă calitate
statistică: un grup mai mic numeric, în comparație cu „grupul majoritar”, care
este, la rândul său, adesea multi-etnic și cu multiple interese.
O „etnie minoritară” nu este același lucru cu un „grup minoritar”. Termenul
de „etnie minoritară” a fost folosit în mentalul colectiv mai degrabă pentru a
sugera o valoare inferioară a membrilor săi, uneori chiar ură rasială, bazată
pe stereotipuri sociale consolidate și moștenite de-a lungul timpului.
Constituția României precizează că „Exprimarea identității persoanelor
aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de
egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români”, fără
însă a defini juridic ce înseamnă o „minoritate națională” şi cum se poate ea
identifica, în baza unor criterii precise, măsurabile ştiinţific.
În prezent, o persoană considerată „minoritară” ar putea fi o persoană
transgender, o mamă surogat sau, în viitorul apropiat, chiar un robot avansat
căruia i se acordă cetățenie și drepturi egale cu ceilalți cetățeni români. Exemplu
robotului Sofia care a primit cetăţenie în anul 2017, în Arabia Saudită, este
relevant.
Astfel, în viitorul constituțional al statului de drept, unde unii cetățeni
sunt încă percepuți greșit drept inferiori şi tratați abuziv ca „minoritari” –
adică mai puțin importanți sau mai puțin valoroși – este nevoie de clarificări
precise ale termenilor juridici.
În contextul identităților noi, fluide și moderne, apare întrebarea: unde
se mai situează identitatea etnică, definită mai sus ca drept de moștenire,
într-o lume care aplică nişte concepte vagi precum „minoritate națională” -
nedefinită? Mai mult, la polul opus rasismului structural se află ceea ce se
numește „discriminare pozitivă”, care în practică ajunge să fie aplicată doar
sub formă de favoruri izolate, negeneralizabile pentru întregul grup
„minoritar”.
Etnia – un produs multigenerațional, fix, specific și măsurabil științific
– se confundă grosolan cu conceptul vag și artificial al „minoritei naționale”.
Acest concept este atât de larg încât nu se referă neapărat la etnie, ci poate
desemna orice grup mic de interese. Aplicat literal, ar putea conduce la
situații absurde: potrivit art. 62 alin. (2) din Constituție, am putea avea în
Parlamentul României deputați numiți din oficiu, nealeşi democratic, câte unul
din fiecare grup mic de interese numit „minoritar”, inclusiv din grupuri
auto-identificate ca adolescenți care se declară drept pisici sau câini, sau
din aceia care apelează la intervenții chirurgicale pentru modificări organice,
funcţionale şi plastice a naturii umane moştenite.
Vezi şi
Declaraţia Hâdârilor
AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8
No comments:
Post a Comment