Revizuirea Dosarului Paun contra Balaca

Update 28.01.2026

La ședința de judecată din data de 10.12.2025, Tribunalul București a admis cererea de scutire de taxă judiciară de timbru, în favoarea revizuentului Balaca Didinant, conform comunicării primite de Revizuent la data poștei 23.01.2026.

Rejudecarea cauzei Păun și Fină contra Balaca a debutat favorabil, Tribunalul București admițând cererea prin care revizuentul (domnul Balaca) a fost scutit de plata oricărei taxe judiciare de timbru. Procesul pe fond continuă, având ca obiect anularea hotărârii pronunțate în noiembrie 2024 și implicit a titlului executoriu obținut de Grupul Păun în mod fraudulos si imoral, cel puțin pentru următoarele motive:

1. Adresa de citare utilizată a fost falsă. În aceste condiții, domnul Balaca nu a avut cunoștință de ședințele de judecată pe parcursul întregului an 2024, întrucât nu a fost citat la adresa sa reală de corespondență. Prin această conduită s-au încălcat în mod grav dispozițiile art. 24 din Constituția României (dreptul la apărare), art. 13 din Codul de procedură civilă (dreptul la apărare), art. 153 din Codul de procedură civilă (obligația de citare a părților), precum și art. 6, 8 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil și respectarea domiciliului, inclusiv sub aspectul protecției etnicului rom.
   Notă: între strada de domiciliu a domnului Balaca (Rudului) și adresa indicată în mod nelegal de reclamanții Păun și Fina (str. August Laurian nr. 1) există o distanță de peste 3 km.
   
   
2. Un al doilea motiv pentru care titlul executoriu obținut de Păun și Fina în 26 noiembrie 2024 este anulabil, fiind rezultatul unei conduite frauduloase și de rea-credință, îl constituie existența Medierii de Pace din Februarie 2024, care are valoarea juridică a unui contract verbal încheiat în prezența martorilor.

Există, de asemenea, și alte motive deosebit de relevante, dovedite în fața instanței, constând în supunerea victimei la proceduri provocatoare, abuzive, perverse și ilegale de intimidare, amenințare și deturnare a exercitării dreptului de a se exprima liber și de a se apăra în fața instanței de judecată. Prin aceste acțiuni, victimei i-a fost restrâns în mod nelegal dreptul la demnitate si apărare in instanta, inclusiv prin trimiterea expresă la Ploiești a unor agenți de influență — toți membri ai Partidei Romilor, *mai multi de trei la numar — inclusiv prin oferirea / recomandarea unui pretins „avocat” a cărui intervenție (pre-intampinare nesemnata, respinsa de instanta ca nesemnata in aprilie 2024) a produs mai degrabă pagube majore decât beneficii, toate aceste demersuri având ca scop vătămarea Victimei Rome în mod grav și ireversibil, in favoarea lui Nicolae Paun si gruparii sale organizate care inca se mai bucura de o finantare publica (9 milioane de euro pe an, din bugetul statului roman) si influenta institutionala nealeasa democratic.

În proba de mai jos, Nicolae Păun însuși a publicat, la data de 10 iunie 2025, proba principală care explică motivul pentru care pârâtul nu a fost citat: Păun și Fina sa au utilizat o adresă complet falsă a pârâtului (str. August Laurian nr. 1), la care nu locuiește nici pârâtul și nici vreo rudă a acestuia.

Vesi si (mai jos) 
Declaratiile publice ale lui Nicolae Paun din data de 6 martie 2026 in care confirma practicile SLAPP (folosirea exemplului lui Balaca Didinant pentru a speria si santaja alti membri ai opozitiei si activisti independenti din opozitia Partidei Romilor)

Update 08.12.2025

Următorul termen de judecată s-a stabilit pe 12 ianuarie 2026

Luni 8 decembrie 2025, la Tribunalul Bucureşti, a avut loc prima şedinţă de Rejudecare a Dosarului nr. 23368/3/2023 din 02.08.2023 (Păun şi Fina contra Balaca) prin care Nicolae Păun dorea să-l execute silit pe romul tradiţional Balaca Didinant (Tică Balaca) din Ploieşti, fără ca acesta din urmă să aibă vreun drept la apărare.  Practic, în timpul anului 2024, deputatul neales al romilor Păun Nicolae „dădea goluri” prin instanţele de judecată dar era singur pe terenul de joc, şi nu întâmplător ci chiar făcea „eforturi speciale” în acest sens, de a induce atât victima în eroare (prin mediere de pace falsă) cât şi instanţa prin oferirea unei alte adrese de corespondenţă. Balaca nu a fost citat la adresa corectă, tot anul 2024, deci nu ştia de aceste procese. 

Profitând de absenţa paratului, Păun cerea instanţei să execute victima de nu mai puţin de 100.000 de euro, demonstrând o lăcomie fără margini şi o dorinţă de răzbunare obsesivă, scăpată de sub control.  Un alt element deosebit de amuzant este că martorii propuşi de Păun în acest proces au fost exclusiv membri ai grupului său organizat, aşadar inadmisibili din punct de vedere legal. Niciun martor propus de Păun nu este admisibil legal, potrivit Codului de procedură civilă.

Dosarul de Rejudecare la Tribunalul Bucureşti are un număr propriu, nr. 21361/3/2025 din 23.06.2025 (Balaca Revizuent contra Păun şi Fina) şi conţine sute de probe în apărarea lui Tică Balaca, arătând implicit, ca efecte secundare, adevăruri dure împotriva lui Nicolae Păun şi a grupului său organizat, mai ales dosarele penale în care deputatul neales democratic Nicolae Păun şi membri ai grupării sale organizate sunt cercetaţi penal pentru fapte grave de Ameninţare, Hărţuire, Instigare, Constituire de grup infracţional organizat, Împiedicare a adunărilor publice, Violarea vieţii private şi alte infracţiuni). Aceste fapte de natură penală au avut şi au un singur scop, politic, descris în detaliu de Legea nr. 535/2004 şi intrând sub incidenţa prevederilor art. 40 alin.(2) din Constituţie.

Dosarul de Rejudecare nr. 21361/3/2025 din 23.06.2025 va continua să fie analizat şi eventual completat cu probe, până la următorul termen de judecată stabilit pe 12 ianuarie 2026. 

La şedinţa de re-judecată din 8 decembrie 2025, de la Tribunalul Bucureşti, printre altele, instanţa a pus întrebări despre Judecata Ţigănească din data de 18.02.2024, şi dacă romii respectă această tradiţie. Domnul Balaca a răspuns că da, acesta fiind adevărul, explicând inclusiv detalii practice despre proba audio-video din18.02.2024 care demonstrează, fără dubiu, că s-a realizat o mediere de pace în stil tradiţional, foarte serioasă, cu mii de martori online şi cu martori de asemenea la faţa locului.

Prin această mediere de pace, potrivit probei care se poate analiza public, lui Tică Balaca i s-a cerut să se oprească din criticile legitime la adresa politicianului Nicolae Păun, i s-a cerut să renunţe la un drept fundamental, deşi renunţarea la un asemenea drept nu se poate prezuma şi mediatorii trimişi de Păun Nicolae nu aveau voie legal să ceară, să impună sau să propună renunţarea la un astfel de drept fundamental. În schimbul renunţării la acest drept fundamental, mediatorii - membri ai grupului organizat PRPE - au decretat că Nicolae Păun urma să îşi retragă dosarul litigios de la Tribunalul Bucureşti (deci şi toate pretenţiile de răzbunare, în bani) - asemuind medierea cu un şantaj. Judecătorii Tradiţionali au mai stabilit, sub Garanţia onoarei lor, ca primul care va mai ataca începând din 18.02.2024 va plăti părţii vătămate amenda de 10.000 de euro. Tică Balaca şi-a respectat partea sa de contract cutumiar, în timp ce Nicolae Păun nu şi-a respectat partea sa, astfel, din punct de vedere al Judecăţii Ţigăneşti (Cris Romai din 18.02.2024) Nicolae Păun îi datorează lui Tică Balaca suma de onoare de 10.000 de euro, plus dobânzile lunare începând cu data de 18.02.2024 – ţinând cont că  Păun Nicolae a încălcat decretul judecătorilor chiar din prima zi. Judecătorii erau chiar trimişii lui Păun, membri ai PRPE, deci acceptaţi pe deplin de Păun Nicolae să facă această mediere cutumiară. Cuantumul dobânzii lunare se va stabili prin judecată ţigănească, în funcţie de daunele produse între 18.02.2024 şi data finală a opririi şi întoarcerii executării silite prin instanţele de stat şi/ sau CEDO.  

Restul daunelor complexe care au fost cauzate domnului Tică Balaca, pe parcursul a peste doi ani de zile de abuzuri, vor fi recuperate prin instanţele de stat de la Nicolae Păun şi de la fina/ angajata acestuia (parte în dosar), precum şi de la statul român prin judecată la CEDO dacă va fi necesar şi dacă vor rămâne daune neplătite din partea vreunui răufăcător.

Tot astăzi, 8 decembrie 2025, Contestaţia la executarea silită a lui Balaca Didinant, care fusese respinsă de Judecătoria Ploieşti, a primit un nou termen de judecată/ reexaminare pe data de 23 ianuarie 2026, în Dosarul nr. 21653/281/2025 din 17.09.2025.  Acest proces reprezintă un alt  capitol de Justiţie care se credea încheiat abuziv împotriva victimei rome, în contextul discriminării. De precizat că nu victima a făcut această cerere de reexaminare, ci acest termen a apărut „din oficiu” aşadar cel mai probabil a fost dispus la solicitarea Tribunalului Bucureşti sau la solicitarea uneia din procuraturile care gestioneaza dosarele penale conexe împotriva mai multor membri ai Grupului Păun.

Revenind la Hotărarea eronată din noiembrie 2024, in drept reclamanţii Păun şi Fina au invocat dispoziţiile art. 72, art. 75, art. 253 şi art. 1357 din Codul civil şi art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar din probe reiese că toate aceste prevederi legale nu sunt favorabile acestor reclamanţi, ci lui Tică Balaca.

La termenul de judecată din data de 16.01.2024, instanţa a luat act că reclamanta ASOCIAŢIA PARTIDA ROMILOR „PRO EUROPA” s-a retras din acest atac, din punct de vedere legal, reclamanţi rămânând doar Păun şi fina sa (concomitent angajata Partidei Romilor).

La termenul de judecată din 09.04.2024 instanţa a stabilit că Tică Balaca nu se prezintă din rea credinţă şi că nu ar vrea să semneze documente. Bucuroşi de momentul inducerii instantei in eroare, reclamanţii Păun şi Fina au precizat că solicită obligarea pârâtului la plata daunelor în cuantum de 50.000 euro pentru fiecare. Adică doreau de la Tică Balaca peste 100.000 de euro, cu cheltuieli de judecata. Instanţa a încuviinţat  mijloacele materiale de probă constând în înregistrările audio-video din iulie 2024, depuse la dosar numai de Grupul Păun, fără ca pârâtul să depună la rândul său probe ample conform cărora putea demonstra, simplu, că fusese provocat anterior (emisiunea La un ceai cu rom din 9 iunie 2023 fiind relevanta, si nu numai!). Balaca fusese hărţuit şi ameninţat inclusiv cu moartea, anterior acelor insulte emise de el ca legitimă apărare împotriva agresorilor săi flagranţi. De asemenea, instanţa a încuviinţat  din neatenţie (fiind indusă în eroare de Paun) proba testimonială martori inadmisibili din punct de vedere legal (art. 315 alin.(1) pc.3 din Codul de procedură civilă ) - ignorând ca toţi martorii propuşi de Păun Nicolae sunt membri, rude, angajati sau/şi activişti ai asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa, deci nu pot fi ascultaţi, ei neavând capacitatea de a fi neutri/ obiectivi în mărturia lor). Mai mult, unii din ei sunt chiar cerectaţi penal pentru Constituire de grup infracţional organizat.

Tot la termenul de judecată din 09.04.2024, în privinţa probei cu interogatoriul pârâtului (probă solicitată de Păun Nicolae), instanţa - indusă în eroare de Păun şi de fina sa - a ajuns să interpreteze  în mod eronat că neprezentarea lui Tică Balaca era nejustificată – astfel aplicând dispoziţiile art. 358 din Codul de procedură civilă care prevede că dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, atunci instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. Aşa că instanţa a mers pe firul erorii uluitoare cauzate de Păun Nicolae, precizând în continuare în sentinţa din noiembrie 2024 că „În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât şi alte probe, inclusiv prezumţiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului”  - ajungând la o concluzie complet eronată, nefundamentată în fapt si nici in drept, ci folosind prezumţia de vinovăţie impotriva unei victime absente din motive puternice, impuse de agresorul ei, fără ca instanţă să efectueze toate diligenţele necesare, conform legii, pentru aflarea adevărului cu privire la motivul real al absenţei pârâtului de la şedinţe pe tot parcursul anului 2024 şi nici în cazul evaluării corecte din punct de vedere legal a admisibilităţii martorilor propuşi de reclamanții-agresori care își hărțuiau victima în această instanță, fără ca instanța să dea vreun semn de percepție asupra acestui abuz grav.

S-a mai reținut ca in drept, referitor la dreptul la demnitate, conform art. 72 din Codul civil, orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 din acelaşi act normativ. Dar instanţa, indusă în eroare de Păun Nicolae, a interpretat eronat Limitele prevăzute de art. 75 din Codul civil în favoarea politicianului agresor Păun Nicolae şi nu în favoarea cetăţeanului simplu, activistului critic legitim pe teme de inters public, din spaţiul democraţiei din România. Balaca Didinant a criticat o autoritate publică, consumatoare de fonduri publice, nicidecum persoane private, astfel limitele art.75 nu sunt favorabile lui Nicolae Păun şi nici membrilor asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa (unica entitate finanţată de statul român, spre dauna tuturor celorlalte asociaţii politice ale romilor din România).

Mai mult, cu privire la cenzurarea arbitrară a limbajului de mahala, specifică unor grupuri culturale din România, instanţa nu a ţinut cont nici de jurisprudenţa naţională şi nici de cea a CEDO: 

• În jurisprudenţa domestică, spre exmplu Sindicatul de Poliţie a pierdut în primă instanţă procesul contra Trupei Paraziţii iar piesa Antimiliţie a Trupei Paraziţii nu a fostcenzurată şi nici interzisă din spaţiul public. 

• În cauza CEDO Otegi Mondragon împotriva Spaniei (2011) (Application no. 2034/07), cetățeanul spaniol etnic catalan Arnaldo Otegi Mondragón fusese condamnat, în Spania, pentru „insultă gravă” împotriva Regelui Spaniei, dar CEDO a decis că, întrucât declaraţiile lui Mondragon vizau un oficial public (regele, simbol al statului) într‑un context de interes public, există o marjă mai largă pentru exprimare critică, inclusiv formulări provocatoare sau dure. Aşadar, potrivit acestei jurisprudenţe, estimăm că doar în cazul în care Păun Nicolae ar fi mai important decât regele Spaniei, atunci Balaca ar pierde la CEDO un proces (ipotetic) împotriva statului român.

De asemenea, instanţa nu a luat în considerare, în noiembrie 2024, că în lumina cauzei CEDO Sidabras şi Džiautas împotriva Lituaniei, CEDO a hotărât că o persoană (precum Nicolae Păun - cercetat penal încă din anul 2016) „nu poate invoca art. 8 din Convenţie pentru a se plânge de o atingere adusă reputaţiei care este o consecinţă previzibilă a propriilor acţiuni, precum săvârşirea unei fapte de natură penală”. Astfel, conform acestei jurisprudenţe, devine clar că răufăcătorii precum cei din Grupul Păun care săvârşesc fapte de natură penală nu pot pretinde că au „dureri psihice” sau „daune morale” în legea civilă, atunci când sunt criticaţi de societate, pe bunădreptate. Aceşti răufăcători nu pot să-şi estorcheze de bani victimele, liniştiţi, cu ajutorul instanţelor civile mai rapide, în timp ce sunt cercetaţi cu întârzieri sau tergiversări în cauze penale. Cu alte cuvinte, dacă un agresor agresează victima în mod repetat, cu dovezi, iar victima începe să înjure/ să insulte agresorul din instinct de legitimă apărare, atunci agresorul nu poate merge repede în instanţa civilă să ceară „daune morale” că a fost înjurat şi ca i s-au provocat „dureri psihice” de la acele insulte previzibile. Păun Nicolae, aşadar, nu poate primi recuperarea unor "daune morale" (false) nici prin sute de mii de euro, si nici chiar printr-un singur euro, de la victimele sale deja hărţuite anterior, în moduri continuate, complexe, deosebit de agravante, ci el va răspunde penal pentru faptele sale de natură infracţională. 

Vezi si

De la cine mai vrea Păun o sută?

Vezi si
Paun si Judecata Tiganeasca

Cererea de Revizuire a fost acceptata de Tribunalul Bucuresti pe 23.06.2025

La data de 23 iunie 2025, Tribunalul Bucuresti a acceptat cererea de Revizuire a Hotararii Nr. 1582/2024 din 26.11.2024 si a fost deschis oficial Dosarul nr. 21361/3/2025 de Revizuire 

(Revizuent Balaca Didinant, intimati Paun Nicolae si Magureanu Daniela Irina).

In urma Revizuirii, Tica Balaca probabil ca nu va mai fi executat silit de sumele nedrepte cerute abuziv de Nicolae Paun si fina acestuia, infractoarea Irina Daniela Stoican (fosta Magureanu fosta Hamidovic) - persoana vulnerabila exploatata de Nicolae Paun ca scut uman viu in abuzul lui de putere impotriva romilor din Romania.

Vezi si articol Mediafax
din 30.09.2025

A cerut ordin de protecție împotriva deputatului Nicolae Păun,

pe care îl acuză de practici mafiote. Un activist rom susține că

a fost amenințat că va fi ”băgat în porbagaj” și ”incendiat”

Vezi si pe bursa.ro 08.10.2025:
Deputatul Nicolae Păun a fost revocat din funcţia de
preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului

In prima Hotarare, din anul 2024, reclamantii Nicolae Paun si fina sa Daniela Irina Magureanu (Stoican, Hamidovic) - membri ai asociatiei Partida Romilor Pro Europa - au castigat partial procesul lor in mod abuziv sau cel putin accidental, deoarece victima nu a avut posibilitatea de a se apara, interzicandu-i-se dreptul la un proces echitabil prin inducerea in eroare a instantei. Victima a aflat ca a pierdut procesul la Tribunalul Bucuresti abia in iunie 2025, cand Nicolae Paun a publicat hotararea pe Facebook laudandu-se ca Balaca va fi executat silit si ca la fel vor pati toti cei care il vor critica pe Paun, in viitor.

Instanta Tribunalului Bucuresti a putut afla, asadar, prin dovezile trimise cu cererea de revizuire, ca domnul Tica Balaca a fost nu doar victima unor erori de adresa postala, ci si victima unui santaj de cea mai joasa speta, probat pe de-antregul, din partea Grupului Paun (terorist in intelesul Art. 1-3 din Legea 535/2004). 

Probele pe care Instanta le are acum la dispozitie indica, pe langa faptul ca Tica Balaca a fost injurat anterior si provocat, si alte infractiuni ale Grupul Paun precum grup infractional organizat, Inselaciune - prevazuta de Art. 244 din Codul penal, precum si nfractiunea de Abuz in serviciu - prevazuta de Art. 297 din Codul penal si multe altele.

Vezi si stirea ProTV (28-09-2025)
Descinderi DIICOT în cartierele Ferentari și Rahova din București

Dupa ce a depus actiune civila abuziva impotriva lui Tica Balaca, refuzand orice mediere de pace cutumiara (sistem de drept pe care Nicolae Paun dealtfel nu l- a respectat niciodata), Paun a trimis la Ploiesti, la Tica, pe 18 februarie 2024, un grup de judecatori cutumiari angajati de el, sa faca o impacaciune cutumiare (inselatoare), o capcana intinsa cu premeditare victimei, care este rom traditional si respecta aceste standarde ale impacaciunii cutumiare, de cand se stie. Inregistrarea intalnirii ca parte a procesului de judecata pe care urma sa-l vada si Paun, se poate analiza aici (proba video-audio nr.2).

Scopurile acestei judecati cutumiare erau urmatoarele: 

• Sa-l dojeneasca pe Tica Balaca in sistem traditional, pentru ca l-a criticat cu niste cuvinte mai aspre pe Nicolae Paun si Partida Romilor, 
• Sa-l persuadeze pe Balaca Didinant ca a gresit atunci cand si- a imaginat ca are dreptul sa-l critice pe un om atat de important ca Nicolae Paun, liderul suprem al romilor (desi Paun nu este ales democratic ci doar numit in pozitie de catre guvern, fapt condamnat deja la CEDO in cazul Cegolea v. Romania din 2023)
• Sa-l puna pe Balaca sa isi ceara scuze publice fata de Grupul Paun, ceea ce victima a facut
• Sa-l puna sa jure cutumiar / sa se angajeze ferm ca nu se va mai exprima critic, niciodata, la adresa lui Paun sau a Partidei Romilor (interzicandu-i prin aceasta dreptul la exprimare libera si libertate de constiinta).

In schimbul acestor reglementari comportamentale din partea activistului pentru drepturile romilor Balaca Didinant, judecatorii cutumiari au stabilit ca Paun nici el nu va mai ataca in niciun fel, isi va retrage actiunea civila de la Tribunalul Bucuresti, pacea ramane asa, iar oricare din cele 2 parti care va gresi, in viitor, va plati partii vatamate amenda de 10.000 de euro. 

Balaca a fost de acord cu aceste conditii, deoarece pe de o parte el respecta traditia romilor de pace iar pe de alta parte stia ca nu are capacitate financiara si nici acces la Justitie la fel ca Grupul Paun (finantat generos de stat) si in conditiile in care membrii Grupului Paun raspandesc in societate stirea cat se poate de falsa ca "Paun are justitia romana la degetul lui mic" "nu aveti ce sa-i faceti lui Paun, are legea de partea lui" sau "te iei de Paun te iei de Constitutie" etc. - asadar Tica Balaca si- a exprimat respectul si increderea in judecatorii cutumiari trimisi la el in localitate, i- a ospetit pe acestia conform legilor ospitalitatii la romi, totul a decurs conform obiceiului locului, domnul Balaca fiind convins ca tot conflictul s- a incheiat acolo conform decretului mediatorilor de pace si de a doua zi viata sa s- a schimbat, intrand intr-o tacere profunda, depresie, stand departe de societate si nemai-participand la dezbateri democratice despre abuzatorii principali ai romilor din Romania, tocmai Grupul Paun.

Nicolae Paun, insa, nu si- a respectat partea sa de intelegere, pastrand dosarul civil litigios activ la Tribunalul Bucuresti, inregistrat pe 2 august 2023, si cel mai probabil oferind instantei Tribunalului Bucuresti o alta adresa a paratului decat cea corecta, dezinformand instanta cu premeditare, tocmai pentru a se asigura ca paratul Balaca Didinant nu va primi citatiile acasa unde locuieste si ca nu va avea habar ca dosarul se va judeca in lipsa sa si fara stirea sa. 

Prin aceasta, lui Tica Balaca (Balaca Didinant) i s- a interzis dreptul la aparare si la un proces echitabil, pe teritoriul statului roman, stat membru al UE si ratificator de Conventie - Cadru 1995 a Consiliului Europei de Protectie a Minoritatilor Nationale. Acelasi stat roman care in anul 2007, odata cu aderarea la UE. a ratificat fara sa clipeasca (si bine a facut!) Carta Drepturilor Fundamentale a UE, ce reprezinta anexa cea mai importanta a Tratatului Lisabona 2007, cu valoare de lege plina in Romania si celelalte state europene cu exceptia Poloniei. 

Eroarea de adresa postala devine cu atat mai suspecta cu cat Tica Balaca a fost membru la asociatia Partida Romilor, numit de insusi Nicolae Paun cu responsabilitati pe judetul Prahova (Foto mai jos) deci asociatia este cert ca avea acces la cartea de identitate corecta a lui Balaca, unde se poate constata ca din anul 2017 Balaca are adresa neschimbata. Pe cale de consecinta, desi reclamantii Paun si fina sa Magureanu/ Stoican/Hamidovic (Grupul Paun-Hamidovic) aveau acces deplin la adresa postala corecta a lui Balaca Didinant, se pare ca Tribunalul Bucuresti a primit alta adresa postala din partea reclamantilor, despre parat, tribunalul fiind indus in eroare si sa trimita citatiile oficiale de chemare in judecata in alta parte, la o alta adresa, cu scopul de a i se limita si chiar interzice dreptul la aparare al lui Balaca. Victima declara ca a aflat de aceasta hotarare din noiembrie 2024 abia in iunie 2025 (mai precis in jurul datei de 10 iunie, cand Paun a publicat hotararea pe Facebook, laudandu-se ca il va executa silit pe Balaca de 11.000 de euro pentru ca a vorbit critic la adresa sa, si amenintand cetatenii in general ca toti vor pati la fel daca vor indrazni sa se exprime liber - si critic - in spatiul democratic).

Nu in ultimul rand, avand in vedere conflictul de interese dintre Nicolae Paun si finii sai sotii Stoican activi in Partida Romilor desfasurand activitati infractionale probate, precum si conflictul de interese de la Agentia Nationala pentru Romi (ANR) din subordinea guvernului unde fostul anchetat penal la OLAF/ DNA (2016) Iulian Paraschiv conduce agentia alaturi de fiul lui Nicolae Paun, si de asemenea avand in vedere conflictul de interese de la Centrul National de Cultura a Romilor Romano Kher (CNCR) - care se auto-descrie explicit ca este condus de ANR, deci de Grupul Paun, domnul Balaca Didinant in calitate de cetatean roman si avertizor public de integritate a transmis o sesizare, intre timp, la Agentia Nationala de Integritate (ANI) (Raportarea nr. 54 / DAIP / 19.06.2025). 

ANI a raspuns oficial ca "...aspectele semnalate exced competențelor Direcției Avertizori în Interes Public din cadrul Agenției, stabilite prin Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, cu modificările și completările ulterioare, iar sesizarea formulată de către dumneavoastră a fost transmisă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova."

Prima Sedinta de Rejudecare
8 decembrie 2025

Din Proba Audio-Video (mai jos) in Limbile Romani si Romana rezulta infractiunile de abuz in serviciu, santaj si exploatare a personelor si grupurilor vulnerabile, savarsite asupra victimei Balaca Didinant (Tica Balaca), la data de 18 februarie 2024 in format de grup infractional organizat.

Pacea Cutumiara s- a realizat in mod vizibil deficient, incalcand Romanipenul prin depasirea atributiunilor de verdict civil in raport cu legile romanesti, contrazicandu-le pe acestea din urma, 

judecatorii cutumiari angajati de Paun dand un verdict ilegal si imoral, atat in legea romilor cat si in "legile gagiilor", deoarece verdictul il obliga pe Balaca Didinant, cetatean roman,  sa taca pentru eternitate din punct de vedere politic, la adresa competitoru lui sau politic nr 1, numitul de catre PSD si nealesul democratic Nicolae Paun.

Desi aceasta pace cutumiara s- a facut exclusiv  in favoarea lui Nicolae Paun, cu actiune de intimidare a victimei, Paun avand la Faţa Judecăţii angajati 3 judecatori de partea sa, dintre care doi seniori cunoscuti in toata comunitatea, in timp ce victima avea doar un tanar voluntar neexperimentat din partea sa, Balaca Didinant (Tica Balaca) a acceptat invoiala, renuntand la o parte din drepturile lui fundamentale numai sa vada pacea infaptuita. Tanarul voluntar pus la Faţa Judecăţii din partea victimei merita totusi laudat, deoarece a avut inspiratia dreapta sa mentioneze ca este vorba de un Caz Politic, realitate confirmata de judecatorii trimisi de Paun - acestia din urma fara sa se auti-sesizeze din oficiu ca deja isi depaseau atributiunile de mediere de pace intre familii civile.

Nicolae Paun, insa, nu si- a respectat partea sa de invoiala, chiar daca ea a fost Garantata de cei 3 judecatori ai lui, angajati de el si trimisi de el pe drum de la Bucuresti la Ploiesti, constatandu-se recent ca Paun   nu si- a retras Dosarul nr. 23368/3/2023 litigios depus pe 02.08.2023 la Tribunalul Bucuresti. Pacea s- a decretat pe 18 februarie 2024, la initiativa lui Nicolae Paun, in scopul inselarii si inducerii in eroare a victimei, pentru ca victima sa creada ca totul s- a terminat si sa nu se mai apere cum trebuie la Tribunalul Bucuresti.  

Din declaratiile judecatorilor angajati de Paun mai reiese neasumarea Danielei Irina Magureanu/ Stoican/ Hamidovic ca parte a grupului lor, distantarea si raceala lor fata de faptele infractionale ale finei lui Paun, Daniela Irina Magureanu Irina - desi ea declara intr-o inregistrare ca a avut "verde de la Partida" sa "lupte pana la sange" impotriva adversarilor politici ai lui Paun. 

Daniela Irina Magureanu (Stoican, Hamidovic) este o persoana vulnerabila, care are in ingrijire o sora si mai vulnerabila, cu indicii de sindrom post-traumatic al unei foste victime a traficului de persoane, ambele femei parand a fi exploatate de Nicolae Paun fara mila, acesta folosindu-se de Daniela ca de o arma vie, sacrificabila, in atacarea ilegala a adversarilor lui politici. Nici Daniela Irina Magureanu/ Stoican / Hamidovic, nici sotul ei (finul lui Paun, Stoican Alberto George, persoana vulnerabila la randul sau, care pare a avea mai degraba nevoie de un program sanatos de reintegrare sociala dupa viata penitenciara, riscand in prezent o cariera de recidivist din cauza ordinelor lui Paun) si nici alti membri ai Partidei Romilor Pro Europa nu dau semne ca ar avea la bord vreun training minim in domeniul legislatiei Romaniei, Nicolae Paun folosindu-se de nestiinta lor de carte pentru a-i pune sa atace in sistem "kamikaze" adversarii lui politici, fara a sti ce legi incalca, sau ce articole din Codul penal. Atunci cand societatea civila le- a pus la dispozitie acestor "atacanti" (persoane exploatate) informatii gratuite cu privire la legile din Romania si la ordinea constitutionala a statului de drept, mai ales articole din Codul penal, aceste informatii au fost primite cu amuzament si ironie de catre potentialii beneficiari, reactia lor fiind ca "naşul Paun are legea de partea lui" si fiind convinsi ca nu le trebuie educatie legislativa la nivelul asociatiei din care fac parte (definita astazi deja ca organizatie terorista in Art. 1-3 din Legea 535/2004).

Faptele infractionale ale acestei organizatii au continuat si s-au agravat, neatinse de oamenii legii, vizibil, timp de 25 de ani, functionand ilegal si neconstitutional - realitate indicata foarte clar si prin Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din anul 2023 - vezi cazul Cegolea v. Romania.

Din probele existente, pana la aceasta ora, reiese dealtfel abordarea ilegala a lui Nicolae Paun insusi asupra acestei situatii dramatice cauzate de lipsa acuta a educatiei legislative din Partida Romilor, cand declara public ca romii sunt niste "cioroi (fiinte sub-umane) de cand se nasc si pana mor" care trebuie "sa stea in banca lor" si / sau sa mearga "la ciordit" - probabil de aceea considerand pe deplin normal ca in cadrul asociatiei pe care o conduce sa nu ofere training legislativ angajatilor, finilor si membrilor asociatilor, asta nu pentru ca nu ar avea fonduri , ci chiar avand la dispozitie TOTI banii publici  alocati de stat romilor din Romania, undeva la 9 milioane de euro pe an, ca beneficiar unic ("de utilitate publica") - ales pe criterii cunoscute numai de guvern, dintre toate asociatiile romilor din Romania.

Acest fapt/ aceasta infractiune, de singularizare a cate unui "scut uman sacrificabil" - de protectie personala a lui Nicolae Paun se mai confirma si in raspunsul PICCJ la o sesizare din 12.12. 2021 (Reg. 1033/VIII/1/2021) prin care se puneau la dispozitia autoritatilor competente probe in sprijinul evidentierii si prevenirii unui grup infractional organizat, fata de care PICCJ a reactionat neconform legilor in vigoare, ilogic, favorizand Grupul Paun si trimitand sesizarea la Parchetul Galati (Reg.199/VIII/1/2022 - prin aceasta diluand tinta si diminuand gravitatea problemei sesizate, incurajand activistii sa faca plangere penala doar contra Danielei Irina Magureanu (fosta Hamidovic, in prezent Stoican), pentru a-l proteja pe Nicolae Paun si a sacrifica acest scut uman colateral (dispensabil din punctul lor de vedere) - confirmandu-se, inca odata, infractiunile ample de exploatare a persoanelor si grupurilor vulnerabile (un intreg segment din populatia Romaniei) - fapte deosebit de grave, prevazute solid si explicit in Codul penal Art. 209-2017 (traficul si exploatarea persoanelor/ grupurilor vulnerabile) si Art. 112 (Confiscarea speciala).

In declaratia publica de mai jos se poate analiza cum
un senior din etnie (Viorel Gongoi) explica greselile morale ale lui Nicolae Paun
cu privire la incalcarea traditiei judecatii de pace intre romi.

Viorel Gongoi il dojeneste cutumiar pe Nicolae Paun
pentru abuzul incomensurabil impotriva cutumei.

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.