Romii dau în judecată ziarul Gândul

Romii ar putea trimite în judecată Gândul Media Network S.R.L. pentru practicile jurnalistice instigatoare la ură și discriminare la adresa romilor, ca grup etnic. Prin articolele publicate în mod repetat, Gândul a promovat o imagine colectiv negativă a romilor, asociind în mod generic romii cu fapte izolate și transferând abuziv "vina" unor incidente asupra întregii comunități. Aceste prezentări contribuie la amplificarea climatului deja vulnerabil de rasism anti-rom din România. 

Un exemplu recent și grav îl reprezintă modul în care publicaţia Gândul a relatat incidentul de la Craiova, din data de 13 septembrie 2025, soldat cu un mort și mai mulți răniți - deși martorii declară public că autoritățile competente au ignorat plângerile anterioare, așadar incidentul se putea preveni, dar nu a fost prevenit. 

Articolul din Gândul a prezentat abuziv și denaturat realitatea, atribuind vina implicit întregii comunități rome, fapt care a produs o vătămare morală semnificativă, adăugându-se altora similare, din trecut. Prezentarea tendențioasă a evenimentului nu a afectat doar persoanele direct vizate greşit din județul Dolj, ci și întreaga comunitate romă din țară și din diaspora, inclusiv minori care se confruntă acum cu probleme grave de imagine în școli și în societate, cu consecințe negative asupra integrării lor educaționale, academice, profesionale și sociale.

Gândul Media Network S.R.L. promovează în mod sistematic rasismul anti-ţigănist prin articole tendențioase și defăimătoare la adresa comunității rome, folosind formule generalizatoare și expresii cu caracter discriminatoriu. În numeroase materiale, publicația a atribuit întregii etnii responsabilitatea unor fapte izolate  - și a căror rezolvare nu depinde de romi, ci de autoritățile statului, care sunt salarizate din taxele și impozitele cetățenilor - prezentate într-un mod denaturat, însoțite de terminologie rasistă, coduri semantice rasiste anti-rome deja popularizate în mentalul colectiv de ani de zile și afirmații lipsite de temei juridic, care pot fi probate în instanță ca denunțuri false.

Aceste abuzuri de presă nu au fost întâmplătoare, ci au fost utilizate sistematic, voit și repetat, cu efectul direct de a instiga opinia publică la ură inter-etnică și la discriminare rasială împotriva romilor ca grup etnic, cauzând implicit răspunsuri pe măsură, de agresivitate pasivă și activă în societate (inlcusiv ură rasială a romilor contra neromilor, ca mecanism psihologic defensiv direct).  În loc să sancționeze eventualele fapte individuale, specifice, presa a construit o imagine colectiv negativă, atacând drepturile fundamentale ale romilor, dreptul la viață, securitate și demnitate al unei comunități întregi.

Vezi și

Protestul Romilor contra Armelor

Ministerul Justiției 15.07.2025

Toate aceste practici jurnalistice anti-ţigăniste au fost justificate în mod abuziv de Gândul Media Network în numele „presei libere”, dar în realitate ele reprezintă încălcări grave ale legislației în vigoare. În articolele sale, publicația Gândul a folosit terminologie rasistă generică, de tipul „clanuri” sau „clanuri interlope”, fără a identifica în mod concret persoane sau fapte dovedite.

Mai mult, Gândul a prezentat confuzii flagrante între numele unor suspecți din dosare penale și poreclele acestora, ignorând sursele judiciare credibile și lipsa de probatoriu. Prin aceste erori grave – fie din neglijență, fie intenționat – au fost expuse oprobiului public persoane nevinovate, etichetate pe nedrept drept „lideri de clan interlop” sau „familii periculoase”, „nepot de interlop” etc. fără nicio probă în acest sens. Printre victime se numără minori, persoane vârstnice sau bolnave, care nici măcar nu se aflau la locul incidentelor relatate și care dispun de alibiuri solide în fața instanțelor, neavând nicio legătură cu scandalurile prezentate de presă. Expunerea lor în articole false, tendențioase și discriminatorii a produs vătămări morale și sociale deosebit de grave, hrănind ura interetnică, stigmatizând comunități întregi și afectând direct șansele de integrare școlară și socială ale copiilor romi.

Un exemplu concret îl constituie articolul publicat de Gândul la data de 15 septembrie 2025, intitulat „Cine este CRIMINALUL care l-a înjunghiat pe temutul Auraș, în timpul măcelului de la Craiova. Înainte, rudele lui nici nu aveau voie să intre în oraș.”  

În acest material, publicația a prezentat în mod abuziv un denunț fals, folosind numele domnului Viorel Parnică, zis Levier, persoană de etnie romă care nici măcar nu se afla la fața locului. Confuzia a apărut prin asocierea sa greșită cu un alt rom, dintr-o altă familie, din Casta Costurarilor, care poartă întâmplător aceeași poreclă dar are un nume legal complet diferit în actele de identitate.

Dacă sursele invocate de Gândul ca provenind din rândul anchetatorilor ar fi fost reale și verificate, articolul ar fi trebuit să prezinte date precise și oficiale, nicidecum speculații eronate cu consecințe devastatoare asupra unei familii întregi. Prin această greșeală gravă, Gândul a generat daune morale ireparabile, expunând cel puţin o familie oprobriului public, inclusiv minori care riscă acum bullying și marginalizare în mediul școlar. Mai mult, Gândul a amplificat abuzul asupra victimei printr-o prezentare disproporționată, readucând în atenția publicului un conflict local din anul 2003. Atunci, victima a reacționat la interdicții ilegale impuse de un grup infracțional organizat, iar probele au demonstrat că s-a aflat în legitimă apărare, nicidecum în postura de instigator sau „interlop”, sau „clan” așa cum încearcă să sugereze Gândul. Acea situație, închisă juridic și fără legătură cu evenimentele actuale, a fost folosită de publicație ca un pretext pentru a acoperi eroarea gravă comisă în 2025 și pentru a construi o campanie de discreditare a victimei. Realitatea este alta: domnul Viorel Parnică, de ani de zile, nu a fost implicat în niciun conflict, fiind astăzi un om în vârstă, grav bolnav, supus dializei și marcat de o depresie profundă în urma decesului soției sale. Astfel, atacul mediatic lansat de Gândul lovește exact într-o persoană vulnerabilă, fără putere de apărare, ceea ce face ca abuzul să fie cu atât mai flagrant și mai discriminatoriu. În loc să informeze corect, publicația a ales să stigmatizeze și să expună unui oprobiu public nedrept o victimă certă, doar pentru a întreține stereotipuri anti-țigăniste deja practicate de ani de zile, în mod iresponsabil.

Faptele de mai sus demonstrează nu doar o gravă eroare jurnalistică, ci și un act de abuz si neglijență profesională culpabilă, întrucât Gândul a ales să publice informații neverificate, bazate pe „surse” anonime, fără a respecta minime standarde de verificare. În consecință, publicația nu doar că a afectat iremediabil reputația unei persoane nevinovate, dar a proiectat întreaga vină asupra unui grup etnic deja  vulnerabil.

Această conduită nu mai poate fi acoperită sub pretextul „libertății presei”, întrucât libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a minţi sau de a denunţa fals pe cineva, a răspândi informații false sau de a produce deliberat stigmatizare colectivă a unei întregi etnii. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, presa are o obligație pozitivă de diligență și responsabilitate în transmiterea informațiilor, cu atât mai mult când acestea ating drepturile fundamentale ale unor persoane aparținând minorităților etnice. Prin urmare, situația prezentă reclamă nu doar repararea prejudiciului moral cauzat domnului Viorel Parnică și familiei sale, ci și o evaluare serioasă a răspunderii publicației pentru promovarea unui discurs instigator la ură anti-țigănistă, care depășește limitele legale și etice ale activității jurnalistice.

Prin faptele săvârşite în mod deliberat, neconforme cu realitatea – mincinoase, tendenţioase şi cu vădit caracter rasist anti-ţigănist – atât prin articolul din 15 septembrie 2025 referitor la violenţele de la Craiova, cât şi prin alte materiale similare, ce vor fi exemplificate în continuare, Gândul Media Network S.R.L. dovedeşte existenţa unui tipar deontologic abuziv, orientat împotriva romilor ca grup etnic. Acest tipar a fost practicat fără reţinere in forme continuate şi cu ignorarea flagrantă a legislaţiei interne şi internaţionale în vigoare, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 72-73, 74 lit. e) , f) , h) , 78 , 79 , 82 , 1357 , 252 -253, 75 , 11 , 13 -14 şi altele din Codul civil, precum şi ale O.G. 137/2000 privind prevenirea șisancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, aceste fapte contravin prevederilor Legii 2/2021 , art. 4, 6, 8, 16, 30, 31 alin. (4), 36, 37, 40 şi altele din Constituţia României , dispoziţiilor art. 3, 5, 6, 8-11, 14 şi altora din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi Convenţiei-Cadru aConsiliului Europei pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (1995) şi art. 1, 21, 22, 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Pe lângă exemplul articolului prezentat mai sus, legat de violenţele din 13 septembrie 2025 din Craiova, mai prezentăm exemple suplimentare:

Exemplul 2

În articolul publicat de Gândul la data de 14 septembrie 2025, ora 14:32, intitulat „Zeci de mascați au împânzit zona în care s-a desfășurat războiul în toată regula dintre clanurile interlope din Craiova” (disponibil Aici)  se remarcă utilizarea aceluiași limbaj tendențios și discriminatoriu, bazat pe stereotipuri anti-rom. 

Termenul generic „clanuri interlope”, folosit în mod repetat, are un caracter codificat anti-rom și este deja adânc înrădăcinat în mentalul colectiv, fiind asociat aproape exclusiv cu etnia romă, chiar şi atunci când faptele relatate nu identifică explicit persoane aparţinând acestei etnii. Această practică jurnalistică nu este neutră, ci constituie o formă de stigmatizare indirectă, care afectează imaginea şi demnitatea întregii comunităţi rome, consolidând prejudecăţi sociale deja existente, instigând opinia publică la ură şi discriminare şi transferând responsabilitatea unor fapte individuale asupra unui întreg grup etnic.

Exemplul 3

În articolul publicat de Gândul la data de 8 septembrie 2025, ora 07:00, intitulat „RĂZBOI în Craiova după ce bodyguardul unui milionar din oraș a fost înjunghiat. Cuțitarul este nepotul unui lider interlop deosebit de periculos” (link Aici) redacția folosește în mod abuziv termeni precum „nepotul unui lider interlop” fără a oferi dovezi clare că persoana vizată ar fi „lider” sau „interlop”. Această asociere este folosită generic și peiorativ, în special față de persoane de etnie romă, consolidând stereotipuri anti-ţigăniste deja răspândite/ fixate de ani de zile în mentalul colectiv. Articolul nu precizează identitatea reală a suspecților sau a victimelor, cadrul legal aplicabil sau sursele oficiale verificate, ci se limitează la inferențe codificate, menite să stigmatizeze colectiv comunitatea romă.

Termenii „persoane aparţinând lumii interlope” versus „care aparțin mediului de afaceri din oraș” induc ideea greşită că romii ar fi predispuși la infracționalitate, în timp ce alte persoane, neafiliate etnic, ar fi „patroni cinstiți”, generând o suspiciune discriminatorie și rasistă în mintea cititorilor.

Articolul menționează mai mulți membri ai presupusului „clan Ventura” ca fiind „lideri”, demonstrând tiparul redacției Gândul de a etniciza negativ și abuziv faptele, fără a se raporta la realitate, probe verificabile, rapoarte oficiale sau evaluări specializate. Codurile anti-rom prezintă, de asemenea, un grad înalt de iraţional, deoarece „lideri” nu pot exista atât de mulţi în niciun grup social, ci lider poate fi unul singur. Această practică jurnalistică aberantă nu respectă standardele deontologice ale jurnalismului și încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor vizate, creând prejudicii morale grave și instigând opinia publică la ură anti-ţigănistă. 

Articolul se referă la mai mulți membri ai „clanului Ventura” ca fiind „lideri”, ceea ce, după trendul constant al redacției Gândul, constituie un cod abuziv, cu scop de instigare a opiniei publice la ură anti-ţigănistă. Prin această practică profund imorală și ilegală, redacția folosește termeni precum „lideri de clan”, „lideri interlopi” sau „interlopi” „familii periculoase” etc. pentru situații în care faptele, persoanele implicate și contextul social, politic și legal sunt verificabile și documentate: suspecți și victime identificabili, complici, rapoarte oficiale ale autorităților competente (poliție, medical etc.), legislație aplicabilă și eventual studii de impact asupra societății și măsuri preventive ale statului. În consecință, practica jurnalistică a redacției nu respectă cadrul legal și deontologic, deoarece nu are voie să criminalizeze o întreagă etnie sau rasă, instigând la ură inter-etnică, ci presa ar trebui să contribuie cu efecte folositoare societăţii şi să se refere strict la fapte concrete, persoane cu nume și prenume și cadre legale verificabile.

 „Nepotul lui Cristian Marian Vladescu zis Ventura considerat unul din cei mai periculosi lideri interlopi craioveni” – nu putea decât să plătească individual pentru faptele lui, inclusiv în presă şi în ochii Opiniei Publice, dacă faptele au existat cu adevărat, iar dacă „unchiul Ventura” ar fi fost atât de „periculos” cum îl prezintă Gândul publicului în mod abuziv etnicizat probabil că el ar fi ispăşit vreo pedeapsă de care să ştim şi noi, la vreun penitenciar din ţară sau din alte state, sau ar fi fost sub vreun control judiciar sau sub orice altă formă de sancţiune decisă prin hotărâre judecătorească, iar dacă toate acestea ar fi existat, fără îndoială că articolul le-ar fi inclus. Dar, din păcate, nu sunt incluse aceste detalii diveditoare. La fel ca şi în cazul „fiul lui Fănel” – pe care îl prezintă la fel de lapidar, doar sub formă de verdict anti-romi, fără argumente asupra gradului de periculozitate psiho-comportamentală a celor numiţi şi fără a prezenta un raport de specialitate din domeniu criminalistic. 

Exemplul 4

În articolul publicat de Gândul la data de 8 septembrie 2025, ora 07:00, intitulat „Cele mai periculoase clanuri din Oltenia seamănă teroare în SUA. Doar șase dintre nevestele interlopilor au jefuit, singure, zeci de americani” (link Aici) redacția folosește un limbaj generalizant și rasist anti-țigănist încă din titlu, asociind întreaga etnie romă cu infracționalitatea și criminalitatea organizată, fără a verifica sau prezenta faptele reale.

Articolul conține numeroase erori jurnalistice și legale, cu efecte sociale, politice și economice dăunătoare, instigând opinia publică la lipsa empatiei și la ură generalizată împotriva romilor, după cum reiese din propriile formulări ale redacţiei Gândul: se face referire la „clanuri originale din Craiova care numără sute de membri”, fără a preciza identitatea reală a persoanelor implicate sau încadrările legale aplicabile, iar redacția nu furnizează niciun link sau referință oficială la comunicatele autorităților americane pe care le invocă sau alte documente verificabile. Persoanele menționate sunt descrise drept „cele șase femei” și „neveste”, considerate „suspecte” de „furturi” precum şi „hoaţe” fără probe, ignorând posibilitatea ca aceste femei să fi fost victime ale traficului de persoane, iar articolul le criminalizează prematur și abuziv, înainte de o anchetă de specialitate şi o hotărâre judecătorească.

Mai mult, articolul afirmă despre grupul vizat că ar fi „familii uriaşe şi deosebit de periculoase” și că vin din „cea mai periculoasă zonă din oraş (Faţa Luncii)”, deși la câteva rânduri mai jos Gândul recunoaște că grupul „a evitat comiterea de fapte cu violență”, creând confuzie și ridicol intelectual. 

Victimele traficului de persoane sunt denumite „restul răufăcătorilor din Faţa Luncii”, în timp ce traficanții de persoane sunt numiți „lideri”, inversând realitatea și stigmatizând colectiv etnia romă, inclusiv prin criminalizarea victimelor traficate. Articolul face confuzie deosebit de gravă între victime și traficanții acestor victime, numind generic „clanuri” pe toată lumea de la o margine la alta, iar unele femei sunt descrise ca „hoaţe”, fără să se investigheze autorii morali și liderii operativi reali ai grupărilor infracționale transfrontaliere. 

De asemenea, redacția menționează câteva nume de traficanți „care nu au fost prinşi nici până în prezent”, fără a acorda vreun interes de a analiza responsabilitatea acestora sau legătura lor cu posibile persoane cu influență în România.

______________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emsie de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.