Romii Modifică Art.8 din Legea Partidelor

De ce modificarea Art.8 din Legea Partidelor este o necesitate în statul de drept vs. standardele CEDO & Carta Drepturilor Fundamentale a UE?  

Deși există reglementări specifice (ex. Legea 334) privind finanțarea partidelor politice și campaniile electorale — separate de legea ONG‑urilor, care pun restricții privind donațiile sau sprijinul direct financiar unor candidați sau partide, Partida Romilor Pro Europa (PRPE) pare să fie o adevărată excepție, de decenii, inclusiv prin apartenența paralelă a liderului său (Nicolae Păun) la mai multe partide politice.

În aprilie 2024, Nicolae Păun a anunțat că Partida Romilor Pro‑Europa a semnat protocoale de colaborare electorală cu lideri locali ai PSD și PNL în mai multe județe, astfel încât comunitatea romă să susțină candidați PSD sau PNL la alegerile locale și pentru Parlamentul European din 2024.

Sursa: Partida Romilor

Conform Mediafax, aceste declarații indicau ambiţii mai mari, în 2023‑2024, de colaborare cu principalele partide de guvernare, dar nu toate s‑au concretizat în protocoale formale semnate. În unele regiuni aceste negocieri au eșuat, iar Păun a criticat „baronii locali” ai PSD și PNL pentru neimplementarea acordurilor convenite la nivel central. 

În aprilie 2024, Nicolae Păun a semnat un document de adeziune politică la Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), adică s‑a alăturat oficial formațiunii lui Cristian Popescu Piedone. În comunicatul PUSL se menționează că aceasta este prima dată când Nicolae Păun semnează un document de adeziune politică, 

Pe 1 aprilie 2024 (de Ziua Păcăliciului), Evenimentul Zilei titra: 

„Nicolae Păun, șeful Partidei Romilor, a  schimbat partidul social-democrat. Și ca să nu existe supărări în rândul celor pe care, pretinde, îi reprezintă, a îmbrățișat  mai multe doctrine odată. A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone.”  - concomitent, pe website-ul PUSL apărea ştirea naţională că într-adevăr Păun semnase o „adeziune” la PUSL, normalizând astfel apartenenţa unui deputat la cel puţin două partide politice.

Presa a relatat că această aderare l‑a plasat pe Păun pe listele de candidați ale PUSL pentru Consiliul Local al Sectorul 5 Bucureşti, el apărând cu sigla PUSL pe lista electorală pentru sector, alături de alți membri ai partidului lui Piedone.

Sursa: ziare.com 

Din aceste relatări ale presei rezultă că, deși și‑a păstrat funcția şi beneficiile aferente în asociaţia politică Partida Romilor „Pro Europa”, inclusiv poziţia ulterioară de „deputat al romilor” (din oficiu), Păun Nicolae s‑a înscris formal ca membru PUSL și a candidat şi sub umbrela PUSL la alegerile locale din 2024. Relația dintre Păun și Piedone/PUSL a avut vizibilitate în campania electorală din 2024, inclusiv prin poziționarea lui Păun ca susținător al candidaților PUSL, inclusiv ai lui Vlad Popescu Piedone pentru primăria Sectorului 5, potrivit g4media.ro. 

Aderarea lui Păun la PUSL a fost remarcată de mass‑media, inclusiv în articole de genul newsweek.ro  care discutau prezența membrilor familiei sau apropiați ai lui Păun pe listele PUSL la alegerile locale din Sectorul 5: „Niky Scorpion, fratele și un nepot puși de Piedone pe listele pentru consilieri de la sectorul 5”. 

Conform calarasipress.ro, în județul Călărași, Partida Romilor a încheiat un acord politic formal cu organizația PSD Călărași în contextul alegerilor locale din 9 iunie 2024. Conform acestui acord, Partida urma să aibă candidați pe listele PSD pentru consiliile locale și județene.

În județul Dolj, conform cvlpress.ro, Nicolae Păun și liderul PSD Dolj, Claudiu Manda, au semnat un protocol de colaborare între PSD și Partida Romilor. 

Tot în perioada 2023-2024, pe fondul acestor critici, Grupul Păun a dezvoltat acţiuni fără precedent de ameninţare şi presiune ilegală împotriva membrilor din opoziţia lor, cum ar fi contra partidului politic Alianţa Etocrată pentru Reformă (AER), dar şi alte structuri ale societăţii civile. Nicolae Păun a apelat inclusiv la procese de tip SLAPP (de reducere la tăcere) împotriva activiştilor, conform justnews.ro. 

Sub privirile pasive ale organelor competente (perioada 2021-2025), evenimentele au escaladat până la ameninţări cu moartea şi chiar unele atacuri în noapte asupra unor locuinţe ale membrilor opozitiei lui Paun, conform declaraţiilor victimelor, astfel că în septembrie‑octombrie 2025, Mediafax a relatat despre un caz în care un activist rom a cerut chiar un Ordin de Protecție împotriva deputatului Nicolae Păun, acuzându‑l de amenințări și comportament intimidant: amenințări cu expresii grave precum „bagat în portbagaj” sau „incendiat”, și apelative rasiste. 

Nicolae Păun a mai fost reclamat si la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării după declarații publice cu caracter homofob. El a fost înlocuit din funcția de "președinte al comisiei pentru drepturile omului" după sesizări numeroase legate de poziționări publice controversate chiar ilegale. Bursa.ro a scris despre aceasta revocare din functie. Există şi relatări in presa despre unele dezbateri în Parlament (oct. 2025) organizate de Grupul Paun cu participare finanțată dar criticate de unii activiști ca „instrumentalizare pentru imagine” - conform hotnews.ro. 

VEZI AMENDAMENTE ART.8 
(Legea 14/2003)

PRPE este o formațiune politică profund nedemocratică, anti-constituțională (ex. a se vedea art. 40 alin. 2din Constituție, art. 300, art. 404 din Codul penal, Legea 2/2021), având, în mod nejustificat, acces exclusivist la fondurile de stat destinate teoretic romilor din România (aprox 8 milioane de euro anual), în timp ce blochează brutal alte asociații ale romilor care ar dori finanțarea propriilor activități independente, non-profit și apolitice, de exemplu proiecte dedicate comunităților defavorizate. 

Vezi cum
 liderul Partidei Romilor Nicolae Păun insultă romii din alte organizaţii cu apelativele „ciori” „cioroi” trimiţându-i „la ciordit” - (2023) în văzul a milioane de telespectatori,

Vezi şi
Stenograme > "Ciori nesimtite" si "cutite in gat la procurori" (2016) 

Încă din anii ’90, Partida Romilor ocupă o funcție de "deputat al romilor" în Parlamentul României, fără alegeri democratice (zero competitori) și, totodată, liderul formațiunii Nicolae Paun face parte chiar în prezent din cel puțin două entități/ partide politice. Această situație intră în contradicție cu legea partidelor politice, cu prevederile constituționale (art. 1, 4, 6, 16, 35–40) și cu standardele CEDO (art. 3, 4, 10, 11, 14).

Vezi CEDO

Cegolea contra Romaniei (vezi CM Decisions)
(Curtea a stabilit incetarea imediata a acordarii abuzive a statutului "de utilitate publica")

Astfel, având în vedere relevanța, prin excelență politică, a cauzei Cegolea contra României la CEDO, rezultă că modificarea Legii 14/2003 a partidelor politice se poate face numai în raport cu obligațiile recente impuse de CEDO României de a corecta majoritatea articolelor din OG 26/2000 (peste 60 de articole defecte din totalul celor 86). Mai jos, amendamente necesare cu privire la Art.8 din Legea 14/2003, ce impun dezbatere responsabilă și vot în parlament.

AMENDAMENTE ART.8

Conform formei actuale a Legii Partidelor Politice (nr. 14/2003), art. 8, un cetățean român nu poate face parte, în același timp, din două sau mai multe partide politice. Înscrierea unei persoane într-un alt partid constituie, de drept, demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. La alineatul 4 al art.8 este necesar un amendament deosebit de important pentru etniile din România, în special pentru romii tratați abuziv de 3 decenii, deoarece lipsa de claritate a acestui text de lege a cauzat nereguli sistemice deosebit de grave, care trebuie să înceteze. 

Alineatul actual 4 prevede: «Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condițiile legii.»  Amendamentele sunt necesare pentru clarificarea practicii concrete a unui ONG-ist de a candida pe listele acelui partid politic, nicidecum pe listele (dealtfel neconstitutionale) ale asociațiilor/ fundațiilor/ ONG-urilor. 

Modificarea alineatului 4 este necesară, de asemenea, în privința criteriiilor de identificare a «apartenenței la o minoritate națională», in sensul art. 6 si art. 46 din Constitutie si art. 4, 8, 14 CEDO, deoarece expresia actuală a textului de lege nu precizează ce înseamnă «etnic» – la nivelul măsurării științifice a moștenirii etnice garantate de Constituție la art.6, 46 – și nici care sunt unitățile de măsură sau criteriile de evaluare a acestui tip de apartenență. Astfel, etnia, din punct de vedere al legii organice (Legea partidelor, coroborată cu OG 26/2000), a devenit, de peste trei decenii, mai degrabă un artificiu promotor de funcții politice nealese democratic în stat, foarte simplu de uzurpat în defavoarea amplă a romilor autentici.

Vezi si

Care sunt diferenţele dintre Etnie, Identitate etnică,
Identificare etnică, Apartenenţă etnică şi Minoritate

Art. 71 din Constituție stabilește incompatibilitățile de bază pentru parlamentari: nu poți fi deputat și senator în același timp, iar calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea altor funcții publice de autoritate, cu excepția membrilor Guvernului. 

Aceasta confirmă faptul că Nicolae Păun își exercită funcția de autoritate unică (nealeasă democratic) a romilor din prisma guvernamentală, în timp ce angajații si apropiatii săi exercită represiune constantă, sistematică, asupra romilor din societatea civilă - inclusiv a romilor din partide politice. Orice voce critică legitimă este percepută de Nicolae Păun si de grupul organizat din jurul lui drept o "dezbinare" si o "trădare a liderului suprem" - care trebuie pedepsite. 

Descarca tabelul in Pdf

Mai mult, trimiterea în judecată, abuziv, de către Nicolae Păun, a unor activiști romi 100% conservatori-tradiționali (autentici, protejați de art. 6, 20, 31, 46 din Constituție), cu scopul de a-i reduce la tăcere, a-i amenința, a-i intimida politic, a-i hărțui și inclusiv de a-i estorca de bani (solicitând sume disproporționate, de sute de mii de euro) prin procese de tip SLAPP, se încadrează nu doar în prevederile art. 283 (represiunea nedreapta) și art. 297din Codul penal, ci și în cele ale Legii nr. 535/2004 și art. 3, 4, 7, 8, 10, 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Vezi

Procesele SLAPP ale lui Paun contra romilor

Vezi si de ce
Paun vrea de la o fosta angajata a Partidei peste 140.000 de Euro

În structura statului, ca democrație constituționala, conform art. 1 alin. 4 din Constituție, nu poți face parte în același timp și din Guvern (executiv) și din Parlament (legislativ), cu excepția situațiilor în care ești membru al Guvernului – de exemplu, ești ministru in guvern dar poți fi și deputat sau senator in Parlament.  Astfel, rolul în stat al lui Nicolae Păun este ilegal, neconstituțional și contrar standardelor CEDO (art. 8, 10, 11).

Pe cale de consecință, interpretarea eronată a art. 62 din Constituție, în favoarea exclusivă a Partidei Romilor, nu poate continua, mai ales în lumina confirmată de CEDO. Art. 62 alin. (2) menționează «o singură organizație», dar acea organizație nu poate fi numită de Guvern, ci trebuie stabilită democratic, conform legii, conform celorlalte prevederi constituționale și standardelor CEDO, adică prin alegeri democratice și în condiții de egalitate în drepturi (art.16), non-discriminare, (art.14 CEDO), cu respectarea dreptului de a alege (art. 36) și de a fi ales (art. 37) în cazul tuturor romilor și al tuturor organizațiilor rome înscrise în Romania.

Societatea civilă, prin definiție, este opusul executivului (guvernului) deci observatoare obiectivă și critică a guvernanților, iar aceasta include presa liberă, partidele neguvernamentale, partidele neparlamentare, sindicatele, ONG-urile, bloggerii și vloggerii independenți, podcasterii, precum și orice "influencer" (comediant, artist, manelist, sportiv etc.) sau cetățean critic de pe margine.

Astfel, acțiunile lui Nicolae Păun, ca reprezentant al societatii civile, cand el de fapt este in totalitate un reprezentant al Guvernului, reprezinta o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat. Mai mult, el se ocupa activ si de actiuni nu doar anti-democratice dar deja de unele care incalca foarte grav (in forme publice, continuate si agravante) prevederile Codului penal cum ar fi actiuni ilegale directe si prin interpusi de a fabrica și a răspândi informații false, a hărțui, a amenința, a viola viața privată a membrilor opoziției, a împiedica adunările publice, a spiona / a viola sediile profesionale ale organizațiilor din opoziție, a intercepta și a publica fără drept convorbiri telefonice ale membrilor opoziției etc.

Vezi exemple cum
Clanul Paun Ameninta 

Vezi si 
Procese de Radicalizare

În proba audio-video de mai jos, fina „liderului suprem” Nicolae Paun al Partidei Romilor continuă să emită public Acuzații Nefondate si Informații False (Fake News & Deep Fake) și „avertismente” politice - de intimidare - împotriva unor membri ai societății civile legitime, respectiv activiști independenți si organizații din opoziția legitimă a lui Nicolae Păun. 

Femeia se află în timpul serviciului – ea face parte din structura Guvernului României, nu din societatea civilă, dar atacă sistematic societatea civilă, de ani de zile, în moduri ilegale, în strânsă asociere cu alți colegi de organizație. 

Din modul de exprimare si conținuturile cognitive expuse public, se poate observa nivelul scăzut de educație al acestei angajate a Partidei Romilor (consumatoare de fonduri publice), dar emite pretenția de a oferi lecții și avertismente tuturor organizațiilor rome din opoziția Partidei Romilor. Prin seturile de opinii extremiste, combinate cu propagarea de informații false la nivel guvernamental – inclusiv dezinformarea publicului cu privire la legislație, Partida Romilor reprezintă un pericol pentru securitatea națională, iar asemenea fapte intră sub incidența art. 297, art. 402–404, art. 369 si altele din Codul penal.