Partida contra Napoleon si Iuliana

La data de 21.05.2025, Napoleon și Iuliana depuneau o chemare în judecată faţă de pârâta Partida Romilor Pro Europa, în Dosarul nr. 689/122/2025, la Tribunalul Giurgiu. Cei doi au introdus o acțiune în instanță solicitând “contestaţie decizie de concediere anulare, reintegrare, despăgubiri, daune morale”. Prin Hotarârea nr.  317/2026 din 11.06.2026, instanţa le-a respins cererea, ca neîntemeiată. Cei doi nu par să fi declarat apel, conform datelor online de pe portalul instanţelor. 

La data de 13.10.2025, Partida Romilor a formulat la rândul său o acțiune în instanță împotriva lui Napoleon, în Dosarul nr. 35225/3/2025 la Tribunalul Bucureşti, iar termenul de judecată a fost stabilit pe data de 10.09.2026. Acest dosar pare a fi o acțiune de răzbunare contra romului care a îndrăznit să-și ceară drepturile în dosarul precedent. 

Prima întrebare, în acest dosar, este competenţa teritorială, iar a doua se leagă de motivaţia acţiunii – este ea oare o acţiune de răzbunare, deoarece Napoleon îşi ceruse drepturile sale si ale Iulianei, anterior? Încă nu ştim, dar dacă victima va dori să vorbească public, atunci vom afla.

Având în vedere existența unor litigii anterioare între părți, precum și practici abuzive în exercitarea dreptului la acțiune în justiție, invocate în cauze anterioare (cauza Balaca şi alţii în dosarele nr. 23368/3/2023, 21361/3/2025, 25995/281/2025, 21653/281/2025, 43255/3/2024, 43255/3/2024 (660/2025), 39392/3/2024, 817/299/2023 (2746/2024) şi altele,

             având în vedere, de asemnea, cazurile complexe anterioare de folosire a unor tribunale paralele (curţi aşa-ziscutumiare compuse numai de “judecători” de la Partida Romilor), cu rol de intimidare, şantaj, reducere la tăcere a victimelor şi estorcarea acestora de bani, precum în cazurile Balaca Didinant (Tică Balaca) şi  Rac Lenuța (Myna),

             având în vedere situația socio-economică şi politică deosebit de vulnerabilă a cetăţenilor români de etnie romă din România şi din afara graniţelor, precum și dificultățile grave întâmpinate de romi în accesarea asistenței juridice, existând cazuri raportate de victime rome în care s-a constatat că deşi romii plătesc avocaţi sau primesc avocaţi din oficiu, aceştia deseori nu acţionează cu o înaltă responsabilitate profesională, ci mai degrabă trateaza clienţii romi cu superficialitate – spre exemplu fără a depune eforturi minime pentru apărare, convingând clientul că este mai bine să admită toate acuzaţiile (inclusiv cele ireale), fără a depune apeluri, fără a informa clientul despre parcursul real al acţiunii sau comunicărilor instanţei,  refuzând să-i dea acces la propriul dosar clientului, stabilind întâlniri la birou dar fără să respecte clientul ci anunţându-l că nu mai poate veni abia după ce clientul se află la uşă, obligând clientul să călătorească în altă ţară pentru a comite ilegalităţi (caz Germania), solicitând sume de bani nejustificate deşi avocatul era numit din oficiu şi plătit de stat (caz Germania), păstrând sume de bani din despăgubirile victimei – în timpul predării sumelor în variantă lichidă/ cash şi punând clientul să semneze că a primit sumele întregi, refuzul de a transfera banii prin bancă pentru a putea fura din banii victimei în format cash (caz Germania), refuzând să predea dosarul sau predând dosarul cu o mare dificultate atunci când clientul vrea să schimbe avocatul (nenumărate cazuri în România), inşelarea romilor cu privire la identitatea şi studiile reale ale unor “avocaţi” sau “jurişti” falşi, aceştia solicitând sume de bani de la victime dar fără a fi capabili din punct de vedere profesional să ajute cu nimic, agravând prin aceasta starea victimelor (cazuri de evacuări forţate în care escroci fără nicio facultate le cer sume de bani victimelor pentru a le “rezolva problema”, prezentându-se în fals drept avocaţi, jurişti sau lucrători la guvern, SRI etc, precum şi multe alte abuzuri, pe care victimele rome nu ştiu cum să le recunoască şi de care nu ştiu cum să se apere, devenind victimizate multiplu, atât de propriii avocaţi cât şi de adevărate reţele criminale organizate conectate politic, extinse,

            având în vedere Hotarârea nr. 169/2025 din 04.02.2025 în care a fost dispusă rejudecarea la prima instanţă sau la instanţa competentă, în Dosarul penal nr. 817/299/2023 (2746/2024 ) (Partida contra Rotariu) – cu trimiteri ample la Dosarul OLAF/DNA2016 clasat din cauze procedurale (încadrare greşită la “deturnare de fonduri” în loc de “delapidare”), cu precizarea că în acest rechizitoriu din 2016 se arăta public cifre de mii de victime rome provenind din medii puternic defavorizate, exploatate în proiecte fictive fără ştirea lor, rezultând prejudicii semnificative din fondurile publice europene şi de stat, precum şi din sfera drepturilor fundamentale, încălcând toate tratatele şi convenţiile din sfera drepturilor omului la care România este parte,  

          Se va solicita instanţei să analizeze aceste aspecte în ansamblul lor, înainte de pronunţarea cu privire la cauza Partida contra Napoleon din Dosarul nr. 35225/3/2025 (litigii de muncă, acţiune în răspundere patrimonială). Prin aceste cereri, intervenienții voluntari, romi – foste victime ale Partidei Romilor, vor solicita instanței să ia act de experiențele lor anterioare în litigii similare cu această organizație nedemocratică, precum și de modul de soluționare al cauzelor respective, în măsura în care acestea pot prezenta relevanță pentru soluționarea dosarului 35225/3/2025, termen de judecată 10 septembrie 2026.

Care este cadrul legal care ne permite să-l ajutăm pe Napoleon?

În termeni legali, intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părți (art.61 Cpc). Prin urmare, dacă foști reclamanți, pârâți sau persoane care susțin că au avut litigii similare cu Partida Romilor doresc să îl sprijine pe Napoleon, fără să pretindă un drept propriu asupra obiectului procesului, teoretic pot face o intervenție voluntară accesorie în favoarea lui Napoleon, în Dosarul nr. 35225/3/2025 la Tribunalul Bucureşti, înainte de 10 septembrie.

Instanța va verifica dacă intervenientul are un interes procesual în soluția cauzei. În multe situații, instanțele resping intervențiile accesorii când intervenientul nu este afectat juridic de soluția dosarului. Dar în cazul de faţă, exista elementul etnic comun (si nu numai) care devine reprezentativ în spaţiul art.20 din Constituţie coroborat cu prevederile art. 3, 4, 14, 13, 17 CEDO. De asemenea, victimele rome ale Partidei Romilor pot argumenta, suplimentar, faptul că România avea (şi încă are) de executat Hotărârea CEDO din cauza Cegolea v România (Ref. 1501st meeting, 11-13 June 2024 (DH) H46-42 Cegolea v. Romania (Application No. 25560/13) care putea preveni toate aceste daune din ultimii ani.

Vezi si alte amenintari/ hartuire

În baza art. 46 din Convenţie, hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii şi nu opţionale. Astfel, dacă s-ar fi executat Hotărârea Cegolea, ar fi însemnat să fi existat măsuri legislative deja intrate în vigoarte înainte de alegerile parlamentare din anul 2024, pe baza cărora toate asociaţiile rome din România să fi putut candida democratic, eliminând pe cale democratică (prin alegeri libere) Partida Romilor din Parlamentul României, din guvern şi din toate celelalte instituţii ocupate nedemocratic de peste 30 de ani. Prin aceasta, Partida Romilor nu ar mai fi avut nici acces la milioane de euro anual pentru a plăti avocaţi să îşi atace opoziţia prin tribunale şi să îşi concedieze abuziv o parte din angajaţii care nu împărtăşeau şi nu împărtăşsesc această mentalitate organizaţională anti-romă şi nedemocratică. 

Vezi si alte amenintari

Dosarele litigioase de muncă & coruptie sunt reprezentative în Cauza Napoleon:

• Rupiţă C-tin şi Dana contra Partidei Romilor Dosar nr. 15037/3/2025 (Hotarâre  279/2026  28.01.2026) 
• Moldovan contra Partidei Romilor – Dosar nr. 13540/3/2025 (Hotarâre  895/2026  12.02.2026) 
• Stan contra Partidei Romilor Dosar nr. 13540/3/2025 (Hotarâre 895/2026  12.02.2026) > Stan apeleaza respingerea la data de 25/02/2026 în Dosarul nr. 34610/302/2024 (se aşteaptă termen de judecată la Tribunalul Bucureşti)
• Niţă contra Partidei Romilor Dosar nr. 4191/117/2025* (termen de judecată la Tribunalul Cluj 22.09.2026)
• Asan contra UAT Comuna Gogoşu Dosar nr. 6414/225/2023(termen de judecată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 17.03.2027) * Prin Încheiere de şedinţă 15.04.2026 instanţa a dispus emitere adresă către Parchetul DNA şi către Parchetul de pe lângă Judecătoria DTS.
• Necula contra Finei lui Paun (concomitent angajata Partidei Romilor, care atacă sistematic şi ameninţă – inclusiv cu moartea – membrii opoziţiei naşului său, împreună cu soţul ei şi alţi angajaţi şi membri ai asociaţiei Partida Romilor) Dosar nr. 33277/301/2023, Hotarâre  76/2024 26.01.2024 (ordonanţă preşedinţială) 
• Necula contra Finei lui Paun (concomitent angajata Partidei Romilor, care atacă sistematic şi ameninţă – inclusiv cu moartea – membrii opoziţiei naşului său, împreună cu soţul ei şi alţi angajaţi şi membri ai asociaţiei Partida Romilor) Dosar nr. 34960/301/2023, Hotarâre  15118/2024 17.12.2024 
• Fina declară apel (tardiv?) la data de 14/10/2025 – termen de judecată 25.09.2026 la Tribunalul Bucureşti 
• Constantin contra ZiaruAtac.ro condus de preşedintele Partidei Romilor sucursala Sector 6 Bucureşti, Dosar 792/93/2026 din 24.03.2026, termen de judecată 07.10.2026 la Tribunalul Ilfov  (atacuri rasiste anti-rome în forme repetate şi agravante, cu atragerea valurilor de atacuri rasiste din partea populaţiei majoritare, inclusiv ameninţări cu moartea > vezi mai multe detalii în acest caz de instigare publică la violenţă şi discriminare contra romilor, prin acţiuni de presă abuzive, rasiste antirome, coordonate de Partida Romilor şi de deputatul Nicolae Păun  în timpul serviciului public şi în condiţiile unor subvenţii de milioane de euro din fonduri de stat (doar în anul 2025 Partida Romilor a primit o alocare bugetară de aprox 8.200.000 de euro din fonduri de stat, prin DRI din cadrul Secretariatului General al Guvernului României) 
• Constantin contra Grupului Păun Dosar nr. 24512/4/2025(ordin de protecţie, civil, legat de dosar penal art. 206 aflat în curs de soluţionare). Detaliem unele elemente, mai jos, din acest dosar, care subliniaza superficialitatea cu care sistemul judiciar trateaza uneori problematica roma in Romania:

Prin  Hotarâre  civilă 13317/2025  13.08.2025 s-a dispus continuarea expunerii victimei rome în faţa unor pericole iminente, refuzându-se cererea de ordin de protecţie. Mai mult, s-a dispuz o amenda de 500 de lei contra victimei. 

Atât plângerea penală cât şi cererea asociată, civilă, de ordin de protecţie, erau făcute de reclamant împotriva mai multor membri ai Grupului Păun care ameninţă victima cu moartea şi cu tortura, atacuri motivate politic şi explicate de atacatori, public, ca fiind în favoarea Partidei Romilor Pro Europa şi a liderului (numit de ei „suprem”) al acestei structuri antidemocratice. 

Intenţia atacurilor este explicită, publică, continuată şi agravantă, explicată în detaliu de agresorii înşişi prin discursuri politice extremiste, rasiste antirome, violente, în cadrul unor emisiuni în direct pe Facebook şi TikTok, de sute de ore, cu milioane de vizualizări. Obiectivul este de a reduce la tăcere victimele ţintite precis şi a le elimina abuziv/ ilegal şi anticonstituţional din spaţiul opoziţiei democratice – un spaţiu garantat de Constituţie la art.40, 30, 31, 4, 16 precum şi de CEDO la art. 14, 10, 11, 3, 4, 2). 

Deşi reclamantul - etnic rom tradiţional care a suferit aceste ameninţări foarte grave şi chiar atacuri în noapte asupra unor proprietăţi - a depus cerere de ordine de protecţie împotriva mai multor membri din Grupul Păun asupra cărora avea şi are probe de ameninţare, în paralel existând şi un dosar penal - art.206 CP Ameninţarea -, totuşi instanţa civilă (ref numai la ordinul de protecţie) a dispus eliminarea efectivă a probelor de grup infracţional organizat şi a dispus constituirea unui dosar civil pe numele unui singur pârât (Nicolae Păun, liderul grupului). 

De asemenea, instanţa a refuzat să ia în considerare contextul politic, penal şi constituţional, respingând probele de ameninţare cu moartea pe motiv că acestea erau în limba romani, prin aceasta reclamantului rom fiindu-i refuzat în mod automat accesul la instanţă civilă în limba sa maternă, limba romani. Dar acest drept este garantat de dispoziţiile art. 12 din Codul de procedură penală, iar plângerea penală a fost depusă în aceeaşi perioadă cu cererea de ordin de protecţie, in anul 2025. 

Victimei rome aşadar nu i s-a oferit un remediu efectiv în legea civilă, deşi acesta este garantat art.13 CEDO, ci cel mai probabil i se va oferi în legea penală, în virtutea dispoziţiilor art.12 din Codul de procedură penală care recunoaşte dreptul romilor de a se adresa instanţei în limba maternă. 

Aşadar, pentru acelaşi set de ameninţări din partea aceluiaş grup organizat, dosarul penal încă nu a ajuns la o instanţă de judecată,  dar în schimb cel civil s-a judecat deja în favoarea lui Nicolae Păun, ba chiar sancţionând victima cu o amendă judiciară de 500 de lei. Cauza civilă a epuizat rapid căile de atac domestic, astfel victima nemaiavând altă posibilitate de a găsi un remediu efectiv decât la CEDO (Art.13, 14, 17, 10, 11, 3, 2, 46).  Statul român a lăsat victima expusă în continuare tuturor ameninţărilor şi atacurilor, încurajând agresorii. 

În anul 2026, victima a fost din nou ameninţată cu moartea, iar la ieşirea din sala de judecată în primă instanţă (ordin de protectie, caz in curs de judecata) a fost chiar blocată de către membri ai grupării agresoare, fiind necesar un apel la 112 pentru ca reclamantul să poată pleca. Agresorii, văzând că magistraţii ţin cu ei, nu pot decât să continue şi să agraveze atacurile, prinzând tot mai mult curaj, punand victima in situatia iminentă a legitimei apărări, cu efecte posibil fatale. 

La şedinţa de judecată civilă din 13 august 2025, pentru ordin de protecţie, pârâtul Nicolae Păun (concomitent suspect în dosar penal -art. 206 CP încă nesoluţionat), în prezent demnitar al statului român (deputat numit „din oficiu” „al romilor” dar neales democratic romi) a minţit atât instanţa civilă de judecată cât şi publicul larg, din cel puţin două puncte de vedere verificabile cu probe imediate şi publice:

(1)  deputatul a pretins în faţa instanţei civile că el nu ar avea nicio legătură cu hărţuirea activistului din opoziţia sa şi nici cu ameninţările cu moartea împotriva reclamantului Constantin sau / şi împotriva altor membri ai opoziţiei, deşi există probe certe – imediate şi publice cum subalternii lui declară deschis că ei ascultă numai de („liderul suprem”) Nicu Păun şi că săvârşesc aceste infracţiuni (cu orice risc) în favoarea Partidei Romilor şi a lui Nicolae Păun, ulterior unii din aceşti indivizi fiind chiar promovaţi de Nicolae Păun în funcţii - în propria sa organizaţie politică şi în propriul cabinet parlamentar) şi

(2) în seara zilei de 13 august 2025, imediat după şedinţa de judecată civilă 24512/4/2025 câştigată prematur şi cu ignorarea probelor de grup infracţional organizat precum şi alte probe din sfera prevederilor art. 46-50 alin.(2), 52 (participaţiunea) şi altele din Codul penal, Păun a minţit presa şi publicul larg (art. 31 Constituţie, art. 12 Codprocedură civilă) comunicând informaţii mincinoase conform cărora tocmaii se judecase dosarul penal, că victima minţise instanţa, că victima ar fi „mincinos notoriu” şi că victima fusese amendată cu 1400 de lei pentru că-l insultase pe el. Nişte minciuni cât se poate de grave, în timpul funcţiei publice, menite nu doar să distrugă reputaţia victimei ci mai ales să sperie activiştii romi din România şi să instaleze un „chilling effect” împotriva presei libere şi dreptului la exprimare liberă. 

Vezi mai multe detalii AICI despre cum a minţit Nicolae Păun publicul şi presa la data de 13 august 2025, după care presa sa de propagandă cum ar fi ZiaruAtac.ro (şi alţii) au preluat ştirea mincinoasă a deputatului, a adăugat elemente rasiste atacând victima romă, a purces la linşarea mediatică asupra victimei, cu efect premeditat de instigare publică la violenţă împotriva victimei, - din probe se pot vedea inclusiv ameninţări cu moartea din partea publicului majoritar. Art. 31 din Constituţie prevede că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. La preluarea mandatului, deputații și senatorii depun jurământul prevăzut de Constituție: „Jur să respect Constituția și legile țării...”

Prin comunicarea către public a unor informații despre care se cunoștea sau trebuia să se cunoască caracterul neadevărat, a fost afectat dreptul cetățenilor la o informare corectă, garantat de art. 31 alin. (2) din Constituție. Calitatea de deputat presupune, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor și regulilor de conduită parlamentară, exercitarea mandatului cu onoare, demnitate și bună-credință, precum și obligația de a nu adopta conduite ori declarații de natură să afecteze prestigiul funcției parlamentare sau imaginea Parlamentului României. Dar din moment de deputatul Păun atacă frontal societatea civilă, iar parchetele tergiversează dosarele penale, în timp ce instanţele de judecată nu acordă ordine de protecţie în favoarea victimelor ameninţate cu moartea, victimele ajungând să se judece la CEDO pentru a găsi un acces echitabil la justiţie şi un remediu efectiv, reiese că în aceste procese internaţionale reputaţia Parlamentului României va avea de suferit, la nivel internaţional, fiind asociat cu o imagine rasistă antiromă şi antidemocratică, incompativilă cu Covenţia Europeană a Drepturilor Omului şi cu Criteriile de la Copenhaga, un parlament al unui stat bananier, care refuză să execute hotărârile CEDO (încălcând flagrant şi în formă continuată art. 46), asadar un parlament al unui stat care nu are ce căuta nici în UE, nici în Consiliul Europei şi cu atât mai puţin în OECD. 

Vezi şi detalii relevante din tutorialele video anti-rasism

Comitetul Civil Antirasism CCM-RaR

Poate că locul potrivit al României este doar în NATO, să ne ocupăm numai de războiae, mai ales ale altora, şi să nu mai pretindem că ne pasă de Drepturile Omului sau că am fi un stat civilizat sau crestin, sau ortodox. Implicit, dacă luăm această cale istorică, va fi necesar să legalizăm armele, victimele să se poată apăra singure de orice agresor,  şi de asemenea să instituim pedeapsa cu moartea, pe model SUA.

Dacă ne dorim un stat civilizat şi o Europa în care pedeapsa cu moartea este interzisă, armele sunt interzise şi sa ne lăudăm cu „statul de drept” şi democraţia, ar fi bine să folosim această oportunitate şi să respectăm legile în vigoare, înainte de a se constata că ele sunt iluzorii, nu folosesc la nimic oamenilor oneşti, obligând oamenii oneşti să dorească schimbarea lor în legi mult mai drastice, precum pedepsele cu moartea şi legalizarea armelor pentru a da o şansă practică (şi nu iluzorie) victimelor să se apere efectiv de atacurile din ce în ce mai grave ale unor organizaţii de tip terorist, finanţate de stat, prin decizii iresponsabile luate de nişte politicieni evident inumani, inculţi, iresponsabili şi din fericire trecători.

În lumina cauzei Cegolea, încă neexecutată, prin încălcarea art. 46 din Convenţie, statul român (prin guven, parlament şi preşedinte) devine direct responsabil pentru orice abuz comis în continuare de Partida Romilor şi de Nicolae Păun în toată perioada începând cu data la care CEDO s-a pronunţat. Cu cât se întârzie mai mult executarea acestei hotărâri, cu atât victimele rome se vor revolta mai mult şi vor avea mai multe daune de recuperat de la statul român, în perspectiva unor procese colective la CEDO şi nu numai, la nivel internaţional.