Romul tradiţional Tică Balaca se apără de discriminare. Un nou litigiu aduce în fața instanței Tribunalului Bucureşti relația dintre reprezentarea politică a romilor, fondurile publice și dreptul la participare democratică.
Tică Balaca Didinant, rom tradițional din Prahova și activist pentru drepturile romilor, fost candidat la Senat în anul 2024, a trimis în judecată Guvernul României și asociația Partida Romilor „Pro-Europa” precum şi doi angajaţi din conducerea ai Partidei Romilor, solicitând instanţelor constatarea unor fapte grave de discriminare în temeiul cadrului legal aplicabil privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare raportat la dispoziţiile Tratatului Uniunii Europene si ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
În cadrul procesului, urmează să participe, potrivit procedurii prevăzute de lege, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
TREI DECENII
DE HĂRŢUIRE ETNO-POLITICĂ ANTIROMĂ ŞI SLAPP
Tică Balaca se apără de abuzurile statului, operate de către Guvern prin Partida Romilor, Guvernul ignorând o hotărâre definitivă CEDO, din anul 2020, destinată tocmai opririi acestor tipare de discriminare sistemică.
Balaca arată instanţei, în acțiunea sa, inclusiv că acesta a fost minţit la o judecată cutumiară iniţiata de oamenii Partidei Romilor, cu acordul lui Nicolae Păun, şi se află de mai bine de trei ani într-o hărtuire permanentă, candidatul fiind păgubit prin discriminare de Nicolae Păun ca răzbunare etno-politică, cu incurajarea Guvernului. Acesta se foloseşte inclusiv de fina sa (concomitent angajată a Partidei), pentru a comite infracţiuni împotriva membrilor opoziţiei.
Dosarul înregistrat în 2026 la Tribunalul București include, potrivit legii, participarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Reclamantul rom arată instanţelor, în acțiune, că a fost nu doar discriminat ci şi ărţuit etno-politic şi ameninţat cu moartea, cu scopul de a i se bloca accesul la o candidatură normală. El arată că a fost pedepsit fără lege (art. 7, 3, 14, 17 CEDO), pentru că a participat la dinamicile pre-electorale şi electorale din 2023-2024, în România, candidând la Senat.
Reclamantul susține că seria de acțiuni și demersuri atat mafiote (vezi martor; vezi inselaciune/santaj) cat si judiciare îndreptate împotriva sa, în perioada 2023 - 2024 (electorală) cat si ulterior, din răzbunare politică, depășește limitele unui simplu conflict personal sau izolat, și reprezintă un mecanism de hărțuire la un alt nivel, discriminatoriu etnic si etno-politic, prin intermediul procedurilor judiciare instrumentalizate de agresori, din mediul institutional protejat de Guvern, pe care reclamantul îl consideră profund discriminatoriu.
Spre exemplu, Guvernul prin DRI şi agenţiile de stat conduse de membri ai Partidei Romilor (ANR, CNCD etc.) a pornit campania electorală mult mai devreme (2023), spre vătămarea discriminatorie a candidaţilor romi care candidau democratic pe listele partidelor politice inscrise pe Legea 14/2003, pârâţii folosind cu impunitate fondurile de stat pentru a organizaconcerte de manele electorale în toată ţara, la care s-au distrat gratuit sutede mii de alegători, influenţându-le votul.
De asemenea, deşi exista o hotărâre
definitivă CEDO din 2020, Guvernul a ignorat-o continuând să încurajeze Partida
să-l ameninţe şi să-l hărţuiască pe Balaca inclusiv prin Dosarul nr.
23368/3/2023 pedepsindu-l pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare
(art.10-11, 14, 3 CEDO, art.30-31 Constituţie).
Vezi si
Paun şi Judecata Ţigănească
(înşelăciune, şantaj,
forţarea la tăcere 18.02.2024)
Vezi şi
Directiva anti-SLAPP
Instanța Tribunalului Bucureşti va trebui să stabilească dacă aceste susțineri, însoţite de dovezi, întrunesc condițiile juridice ale discriminării prevăzute de lege, în contextul în care Partida Romilor deşi se află în Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) din subordinea/ coordonarea Guvernului, are totuşi pretenţii agresive de a ocupa în totalitate şi concomitent societatea civilă.
În condiţiile confirmate de cadrul normativ actual dependent de Guvern (HG 137/1993, HG 589/2001 cu completările ulterioare) include Partida Romilor ca membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale, iar din acest Consiliu (fixat tot prin hotărâri de guvern) nu pot face parte alte asociaţii decât un grup limitat de entităţi stabilite în perioada 1990-1992, cu afectarea probată a tuturor legilor electorale, rezultă că procesul de discriminare etnică este cauzat şi menţinut de însuşi Guvernul, prin instrumentalizarea entităţii etno-politice discriminatorii Partida Romilor. Este cazul si al tuturor celorlalte grupuri etnice din România, cu precizarea că nciun alt grup etnic minoritar al României nu este nici pe departe la fel de afectat, în comparaţie cu romii. Aceste detalii vor face obiectul unor procese şi dezbateri separate, spre a arăta, cu probe certe, că unele grupuri etnice din actualul NELM nu sunt nici pe departe discriminate sau abandonate la fel ca romii, deoarece ele beneficiază atât de protecţia şi a altor state (maghiarii, germanii, ucrainenii, grecii, sârbii, italienii, slovacii, slovenii, ruşii, bulgarii, croaţii, polonezii, armenii etc), precum şi de apartenenţa la grupul rasial caucazian comun populaţiei majoritare din România. Astfel, chiar daca unele grupuri se confrunta cu xenofobia (la un nivel extremd e moderat), aceste fenomen social este aproape nesemnificativ in comparatie cu rasismul exacerbat, violent, cu care se confrunta romii. Această realitate se confirmă şi în Carta limbilor regionale şi minoritare a Consiliului Europei (1992), care completează această susţinere, explicând foarte clar ce este limbă regională şi minoritară (cum este limba romani cu toate variaţiunile şi dialectele ei neuniformizate şi nestandardizate - conform solicitării CoE din Raportul Explicativ al Cartei) şi ce nu este limbă minoritară regionala.
De asemenea, prin
Hotărârea nr. 143/2022 şi altele similare, Guvernul interferează înmod disproporţionat şi cu rea-credinţă în viaţa privată a familiilor rome (art.8 CEDO) prin recensământ şi clasificare etnică, dar nu cu scopul unor "masuri afirmative" sau de a le
servi romilor sau interesului public, ci doar pentru a calcula sumele de bani din
bugetul public pe care să le ofere în mod netransparent Partidei Romilor în
numele acestor cetăţeni număraţi etnic. Într-un interviu public de la
începutul lui iunie 2023, Nicolae Păun ne făcea pe noi romii din opoziţia sa democratică
“ciori” “cioroi” “excremente” “giugiumele”
“îi desfiinţez în 30 de secunde” “bateţi-va cu mine” “alte clanuri” etc iar la
câteva minute distanţă, în acelaşi interviu, explica publicului larg o realitate
îngrijorătoare, şi naume că lui (organizaţiei nealese democratic partida romilor)
îi oferă statul român “patru lei de ţigan” – poziţionându-se ca un veritabil
stăpân de sclavi (art. 3-4, 8, 14 CEDO), cauzând nemulţumire, revoltă şi
supărare în toate comunităţile de romi din ţară şi din diaspora. Faţă de aceste
derapaje rasiste şi promotoare de regim sclavagist, mai mulţi romi au încercat să
solicite Guvernului să intervină, fără succes, ba chiar Nicolae Păun a fost din
nou numit din oficiu “deputat al romilor” în decembrie 2024, fără să fie ales
democratic de romi dintre mai multe asociaţii rome.
GUVERNUL
ROMÂNIEI CHEMAT SĂ EXPLICE HOTĂRÂREA CEDO ÎN CAUZA CEGOLEA V. ROMÂNIA CARE
TRENEAZĂ DIN 2020 FĂRĂ A FI ÎNCĂ EXECUTATĂ
A doua componentă importantă a acțiunii privește Guvernul
României.
Apare că autoritățile române au încălcat obligațiile care decurg din art. 46, 14, 10-11 din Convenția Europeană aDrepturilor Omului, prin neexecutarea efectivă a hotărârii Cegolea c. României, rămasă definitivă la 24 iulie 2020. Hotărârea a vizat problema reprezentării politice a minorității rome și a tratamentului discriminatoriu în contextul alegerilor parlamentare.
Reclamantul susține că nepunerea efectivă în executare a hotărârii a permis perpetuarea unui sistem instituțional pe care îl consideră incompatibil cu standardele europene privind egalitatea și participarea politică. Mai mult, prin situaţia creată de Guvern ca putere executivă în stat, prin finanţarea unui agent electoral (Partida Romilor) deşi exista o hotărâre CEDO rămasă definitivă în această sferă a democratizării accesului minorităţilor la alegeri libere, Balaca nu şi-a putut exercita drepturile electorale în condiţii normale, nu a putut candida pentru a deveni membru în Grupul Minorităţilor din Parlament.
Încercând, totuşi, să candideze la Senat prin intermediul listei unui partid clasic, Balaca a fost ameninţat cu moartea şi hărţuit, ba chiar şi
trimis abuziv în judecată de Grupul Paun, pentru a-l slei de puteri, a-l goli de resurse, a-l demoraliza şi a-l determina să
renunţe la candidatură şi la criticile democratice pe care le spunea public, legitim, împotriva Partidei Romilor.
Balaca precum şi alţi colegi de-ai lui din Asociaţia Creştină Jan Amenta din Sibiu au fost hărţuiţi, insultaţi de Nicolae Păun chiarla TV cu apelativele „ciori” „cioroi” „trei rahaţi” „excremente” „giugiumele”, „îi desfiinţez în 30 de secunde” „mergeţi mă la ciordit de găini” „miroase până la mine” „îmi e şi scârbă de ei” etc. (Emisiunea TV din iunie 2023, intitulată „La un ceai cu rom”).
Astfel, Nicolae Păun şi subalternii lui care ameninţau sistematic cu bătaia si cu moartea ("bricege in cap", "pusca pe strada" "te tai si te bag in tomberon" etc), au reuşit să impună teroarea în segmentul de populaţie romă din România, majoritatea alegătorilor fie nemai-participând deloc la procesele democratice (Chilling Effect/ efect de îngheţare a liberei exprimări oneste), fie şi-au spus părerea şi au suportat consecinţele răzbunării / pedepselor fara lege art.3-4, 7, 14, 17 CEDO ale Grupului Păun. Dosarele SLAPP numeroase, iniţiate de Păun Nicolae contra activiştilor romi precum şi concedierile colective împotriva propriilor angajaţi (Vaslui 4 august 2026, Zita Moldovan etc) care nu erau de acord cu el, în perioada 2020-2026 sunt grăitoare în acest sens, re-confirmand abuzurile contra reclamantului Balaca.
În acțiunea sa, Balaca susține că, prin menținerea
acestui cadru normativ și instituțional în care încă nu par a se fi abrogat HG
137/1993 şi nici HG 589/2001 sau HG 1175/2001, Guvernul a contribuit în mod
direct, instrumental şi executiv, la perpetuarea unei poziții privilegiate a
Partidei Romilor și prin aceasta la marginalizarea totală a altor asociaţii
rome, limitând în mod total posibilităţile altor candidaţi ai comunității rome
de a participa efectiv și democratic la procesul de reprezentare politică a
grupului etnic în Parlamentul României.
Cazul ridică astfel o problemă care depășește conflictul
dintre două persoane sau doua partide. Cine are dreptul să vorbească în numele romilor? Au romii acces la alegeri libere? Și, mai
ales, cine stabilește acest lucru? De ce drepturile fundamentale ale romilor ar exclude a priori dreptul fundamental la alegeri libere, cu negarea accesului la dispozitiile art.30-40 din Constitutie si implicit art. 1, 4, 16, 62 alin.(2)?
Balaca susține că mecanismele instituționale create în anii '90 și menținute pana astazi au permis consolidarea unei forme de reprezentare profund nedemocratică și lipsită de competiție reală. Problema nu este existența unei „singure” organizații care reprezintă interesele romilor, aşa cum prevede art. 62alin.(2) din Constituţia actuala, ci problema este blocajul vădit al Guvernului în calea posibilităţii ca o asemenea organizație să fie aleasă democratic – dintre mai multe candidate, pentru a reprezenta romii în Grupul Minorităţilor din Parlamentul României conform dispozitiilor art. 36-37 din aceeasi Constitutie.
33 DE ANI DE
NORME CONTESTATE
Acțiunea în instanţă face referire și la acte normative
adoptate în 1993 și 2001, despre care reclamantul susține că au contribuit la
construirea actualului sistem de reprezentare nedemocratică a minorităților. Balaca
solicită instanței să analizeze compatibilitatea acestui cadru normativ
1993-2001 cu obligațiile CEDO şi europene asumate ulterior de România (1995-2007)
și, în special, cu standardele privind nediscriminarea (art.2, 18 TUE, Protocol 12 CEDO ), libertatea de asociere, libertatea de expresie, dreptul la libera
autoidentificare (vezi proiect de lege împotriva adeverinţelor de etnie şi ghidul privind modul de interpretare a art.8 CEDO) și participarea efectivă la viața
politică.
Miza acestui proces este, prin urmare, mai largă decât o
dispută între un activist și o organizație: este pusă în discuție însăși
arhitectura prin care statul român stabilește cine poate reprezenta o
minoritate națională în Parlament și în ce condiții.
Cate fonduri de stat a primit Partida
in perioada 2011-2026?
*din iulie 2020 aparea hotararea CEDO (Art.46, 14, 11)
Dosarul nr. 34679/3/2026 vine după o perioadă în care romul traditional Balaca a fost tratat crud şi degradant, atât prin atacuri de tip interlop/ terorist (ameninţări, supravegherea locuinţei, violarea vietii private, pedeapsa fara lege, hartuirea, santajul, violarea corespondentei etc) cât şi prin, concomitent, trimiterea sa abuzivă în judecată, Păun având pretenţii exagerate de răzbunare.
Balaca Didinant fusese membru al Partidei Romilor aprox. 8 luni de zile, iar după ce a plecat din această organizaţie nu a mai avut linişte, nu a fost lăsat deloc în pace să îşi dezvolte activităţile sociale şi politice alături de alţi colegi, mai ales în cadrul asociaţiei Jan Amenta din Sibiu, oameni aleşi conform propriei sale conştiinţe (art. 7-11 CEDO). Un alt membru al acestei asociaţii, mediatorul Adam Căldăraş, tot rom tradiţional, a fost de asemenea trimis abuziv în judecată de Grupul Păun, în nu mai puţin de trei dosare SLAPP, respinse deja de instanţele de judecata drept inadmisibile, nefondate şi neîntemeiate.
Balaca a fost judecat de două ori, hărţuit, tratat într-o manieră discriminatorie etnic, etno-politic abuziv, disproporţionat. El a fost forţat să renunţe la drepturi la care nu se poate renunţa de către liderii locali ai Partidei Romilor trimişi de Nicolae Păun la Ploiesti, la data de 18 februarie 2024. In extrasul video-audio de mai jos, Nicolae Paun admite, într-un interviu din 6 martie 2026, că s-a folosit de „Snagov” (Ionel Romeo Piteşteanu, liderul Partidei Romilor sucursala Ghimpaţi jud. Giurgiu) să „discute cu Tică pentru a nu mai face afirmaţii” (proba video mai jos). Acest auto-denunt arata seninatatea cu care Paun Nicolae exploateaza persoanele vulnerabile ca pe o normalitate.
Emisiunea din 6 martie 2026 (secvente mai jos) era moderata de juristul Daniel Ioan Rista, trimis in judecata abuziv (SLAPP) la randul lui, fara ca succesul sa fie de partea lui Paun sau a Partidei Romilor.
În acest nou proces, Partida Romilor și Guvernul Românieisunt chemate împreună în fața instanței, pentru a răspunde şi unor posibile
întrebări legate de cheltuirea banului public şi exploatarea resurselor
instituţionale pentru aceste „distracţii” private ale lui Nicolae Păun şi Partidei
Romilor împotriva membrilor societăţii civile, cetatenilor onesti şi chiar a propriilor angajaţi.
Balaca arată instanţei că nu doar el se află în această situaţie de hărţuire şi
discriminare, ci înca cel puţin zece persoane, dintre care trei preşedinţi de
partide politice (Emilian Niculae, Constantin Duduianu si Vasile Fieraru), un fost coleg din Asociaţia Creştină Jan Amenta din Sibiu (Adam Caldaras), un
jurnalist independent student in UK (Sever Varga), o victimă a staboarelor false promovate de Partida
Romilor prin Florica Motoi (Rac Lenuta), precum şi alţi activişti sau rude ale liderilor politici mentionati, fără a mai pune la socotează foştii angajaţi ai Partidei Romilor care au fost concediaţi colectiv, de manieră abuzivă purtători la rândul lor de
plângeri în instanţele de judecată din România. O pare din aceste victime deja
au primit prin hotărâri judecătoreşti despăgubiri morale şi recuperarea
drepturilor salariale neplătite din urmă, cum este cazul Zitei Moldovan sau Rupiţă Radu Ciprian, Constantin Bianca-Roxana, Niţă Dumitru, Napoleon Grigore, Dan Constantinescu şi alte victime.
Rămâne de văzut dacă instanța Tribunalului Bucureşti va
considera că faptele reclamate întrunesc condițiile unei discriminări în sensul
OG nr. 137/2000 și dacă va admite o legătură juridică între conduita
persoanelor și organizațiilor reclamate și cadrul instituțional menținut de
stat.
Un lucru este însă cert: pentru prima dată în această
serie de conflicte, problema nu mai este prezentată doar ca o dispută politică
între persoane din comunitatea romă care iubesc unii adevărul iar alţii
minciuna. Problema este adusă de seniorul Tică Balaca în fața instanței ca o
problemă certă, demonstrată de discriminare, reprezentare politică și
respectare a obligațiilor europene ale statului român în raport cu romii.
No comments:
Post a Comment