Angajata Partidei Sanctionata

O rețea de litigii civile și penale din jurul Partidei Romilor ridică întrebarea despre cheltuielile  reale ale acestei organizaţii  care primeşte subvenţii anuale semnificative din fonduri publice.

Nu demult, Ciprian Cătălin Necula o chema în judecată pe Irina Daniela Stoican (fostă Măgureanu, fostă Hamidovic), angajata Partidei Romilor Pro Europa, în Dosarul nr. 33277/301/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București. Necula cerea Ordonanță Președințială, solicitând măsuri legale cu privire la postările abuzive și materialele agresive, fondate pe minciuni, publicate de angajata Partidei Romilor în mediul online. 

Instanţa de judecată a admis cererea lui Ciprian Necula, prin Hotărârea nr. 76/2024 și a obligat-o pe pârâtă ca, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 34960/301/2023 (daune), să se abțină de la publicarea unor noi postări, live-uri, înregistrări, fotografii și afirmații calificate în hotărâre drept „calomnioase” la adresa reclamantului, precum și să se abțină de la promovarea acestora. 

Dar Daniela nu prea s-a abţinut nici de la afirmaţii calomnioase contra lui Necula şi nici de la afirmaţii similare contra altor membri ai societăţii civile – mai ales impotriva celor care nu doresc niciun fel de "colaborare" cu Partida Romilor. Al doilea dosar, aşadar (nr. 34960/301/2023), privind daunele, a fost soluționat în primă instanță în decembrie 2024, admițând în parte acțiunea lui Ciprian Cătălin Necula. Daniela era obligată să plăteasca 2000 de euro daune morale si 2200 de lei cheltuieli de judecată, precum si să publice pe pagina sa de Facebook, în format vizibil oricărei persoane, timp de 10 zile, hotărârea judecătorească de condamnare rămasă definitivă. 

La procesul de judecată, Ciprian Necula a explicat că el este cadru didactic la SNSPA, este doctor în sociologie, activist de peste 26 de ani, lucrează în cadrul organizaţiilor guvernamentale, interguvernamentale şi nonguvernamentale, iar Daniela este angajata unei asociaţii politice şi are un profil de Facebook - iar publicul care o urmăreşte este o categorie specială de persoane, care este vulnerabilă, cu posibilităţi reduse de înţelegere. Mesajul transmis de Daniela era că “singura asociaţie” care poate să lupte pentru drepturile lor, este această asociaţie  politică unde lucrează ea, Partida Romilor, promovând incitarea la violenţă împotriva lui Necula ca oponent sau competitor al Partidei Romilor.

Reclamantul Necula a mai arătat că profilul de facebook al finei lui Păun Nicolae este unul de persoană publică, având ca date de contact site-ul Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa.

Printre minciunile Danielei faţă de care s-a supărat reclamantul Ciprian Necula, este că acesta ar fi un jucător la cazinouri şi mai ales că ar juca “banii romilor” la cazinou. Necula a arătat în instanţa de judecată că afirmațiile pârâtei sunt false, şi nu există dovezi că el ar fi fost la cazinou sau că a jucat banii rromilor la cazinou.

Necula a arătat instanţei de judecată că a fost / este supus unor campanii de manipulare extremă a opiniei publice contra sa. În data de 16 noiembrie 2023, pârâta a fost în direct pe canalul său de facebook, având ca subiect „trupa de intelectuali” de la Aresel (în prezent partid politic) unde este Ciprian Necula. Timp de 4 ore cât a duat transmisiunea în direct l-a defăimat şi atacat pe Necula prin afirmaţii şi acuzaţii false, fără nicio dovadă, menite să-i distrugă imaginea şi reputaţia şi să creeze impresia că şi-a însuşit pe nedrept importante sume de bani destinate comunităţii rome. Daniela spunea lucruri halucinante, imaginate de ea, de genul „erai vagabond în copilărie, erai în şlapi, mănâncă bani de peste 30 de ani, aceşti bandiţi, acum câteva zile şi-a luat jumătate de milion şi l-a băgat în buzunar şi asta nu-i nimic” – afirmaţie făcută de cel puţin 10 ori, „la câţi romi ai luat bani, stoarceti în fiecare an sute de mii de euro cu gajeii voştri şi îi băgaţi în buzunar”...” „şi banii romilor jucaţi a cazinou de ani de zile” – instanta de judecată a reţinut că această afirmaţie a fost făcută de mai multe ori , Daniela pretinzând că „acum” arată probe/ dovezi dar de fapt fără a fi distribuite înregistrări video, audio sau poze care să-i susţină acuzaţiile. Femeia într-un delir total continua: „nenorocitule, ordinaule, zici că esti hal de ţigan, panaramă, travestitule, tinerii, i-ai luat la bursă, i-ai pus la treabă, sclavi, banii romilor îi joci la cazino, trimiteaţi miliţia să lege oamenii, să-i lege de picioare şi de mâini, îi băteau ca-n Holocaust, tu şi cu (...) cereaţi să intre poliţia în Ţăndărei, Bărbuleşti că vând copiii, că fac trafic de minori, voi trimiteaţi meliţia” – în acest context Daniela arăta publicului o înregistrare în care cetăţeni de etnie romă erau bătuţi de reprezentanţi ai statului, acuzând faptul că Ciprian Necula nu a făcut nimic pentru ei şi nu face decât să ia bani în scopuri personale.

Reclamantul a mai arătat că pârâta pe parcursul celor 4 ore, afirmă cu convingere şi de nenumărate ori că acesta a folosit în scopuri personale „miliarde de euro” destinate romilor şi a plătit persoane din anturajul său din aceste fonduri, „furând” totodată bani din fonduri europene. Totodată, pârâta afirmă că transmite informaţii privitorilor, cu dovezi, fără ca vreuna dintre aceste dovezi să fie arătată sau indicată în concret, pe baza căror documente face respectivele acuzaţii.

Vezi şi cum declară Daniela că a “luptat până la sânge”
primind "VERDE" de la Naşul ei Nicolae Păun:

Vezi si de la 16 in continuare

Vezi si

Comunicat DNA Nr. 114/VIII/3 din 10 februarie 2016 la cererea OLAF (Oficiul European Antifrauda)

Vezi si DNA Nr. 642/VIII/3 din 13 mai 2016

Potrivit soluției pe scurt, instanța a dispus ca Irina Daniela Măgureanu (Stoican, Hamidovic) să modifice setările pe Facebook ale unor înregistrări audio-video și postări din 16, 17, 18, 20 și 23 noiembrie 2023, astfel încât acestea să nu mai poată fi distribuite sau vizualizate public, și i-a interzis publicarea în viitor, pe paginile de Facebook care îi aparțin, a unor postări conținând afirmații calificate drept calomnioase sau false la adresa reclamantului. Totodată, pârâta Daniela a fost obligată la plata unor daune morale de 2.000 de euro, precum și la publicarea hotărârii judecătorești rămase definitive pe pagina sa de Facebook, timp de 10 zile. De asemenea, pârâta a fost obligată și la plata sumei de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Hotărârea nu era inca definitiva, ci era supusă apelului în termen de 30 de zile de la comunicare.

Vezi si de ce

s-au dus in judecata peste 200 de rasisti antiromi

În pofida acestei soluții, Daniela și-a continuat „evoluțiile” artistice denigratoare pe Facebook, precum și alte demersuri îndreptate împotriva mai multor membri ai societății civile, ca și cum hotărârea primei instanțe nici nu ar fi existat. Faptul că hotărârea nu este încă definitivă i-a permis, în acest interval de aproape doi ani de zile, să își continue acţiunile ilegale in Free-Style, anchetate astazi atât in dosare civile cât si penale. 

Comunicarea hotărârii a intervenit, potrivit datelor disponibile, cu o întârziere considerabilă: apelul a fost declarat abia la 14 octombrie 2025, la aproape un an de la pronunțarea hotărârii din 17 decembrie 2024. Dosarul se află în prezent în apel, la Tribunalul București, primul termen in apel fiind stabilit pentru 25 septembrie 2026, la aproape un an de la declararea apelului.

În tot acest interval, Daniela şi-a continuat evoluţiile artistice (şi nu numai) împotriva “dujmanilor” naşului ei, fără nicio restricţie, reţinere sau lege, dezinformând în continuare comunitatea cu tot felul de minciuni de o gravitate deosebită, falsuri şi afirmaţii calomnioase şi instigatoare la violenţă (unele ajunse la DIICOT)  fabricate de ea şi răspândite cu ajutorul instituţiilor publice la care are acces.

Aceste atacuri publice, continuate, erau si sunt sunt motivate politic, includ elemente trans-naţionale probate, includ ameninţări, hărţuire, violarea vieţii private, incitare la ură şi discriminare pe bază de fals şi uz de fals în timpul serviciului public, au consecinţe juridice şi financiare în vieţile victimelor atacate, au consecinţe morale şi psihologice în vieţile victimelor atacate, au consecinţe electorale în statul de drept, prezintă conexiune cu dosare penale în care sunt implicate mai multe victime precum si alti complici si participanti la infractiuni, prezintă conexiune cu sub-grupuri infracţionale organizate deja cercetate, judecate şi condamnate pe art. 367 din Codul penal, conform instanţelor din România, prezinta conexitate cu cercetari penale din afara granitelor Romaniei, prezintă conexiune cu acţiuni de hărţuire colectivă de tip SLAPP împotriva unor lideri de partide politice, asociaţii non-guvernamentale, lucratori in slujba legii, jurnalişti independenţi precum şi alţi cetăţeni oneşti ai societăţii, au efecte directe în instalarea terorii împotriva unui segment de populaţie şi impunerii unui “efect de îngheţare” (Chilling Effect) împotriva exercitării dreptului la exprimare liberă a romilor şi dreptului la liberă asociere în partide şi asociaţii, au efecte asupra raporturilor internaţionale dintre autorităţile judiciare ale statului român şi  cele ale altor state pe teritoriul cărora victimele sunt hărţuite.

În perioada 2023-2026, Păun Nicolae, fina sa Daniela Hamidovic precum şi Partida Romilor ca persoană juridica apar pe portalul instanţelor civile ca iniţiatori ai unor trimiteri în judecată in format SLAPP a unor romi tradiţionali, cu ar fi în dosarul SLAPP împotriva romului candidat la Senat Balaca Didinant precum şi procese colective multiple, cu câte zece persoane. Deşi Grupul Păun a pierdut majoritatea acestor atacuri, instanţele declarându-le drept inadmisibile, nefondate şi neîntemeiate, totuşi grupul agresor condus de Păun Nicolae nu se opreşte, ci mânat de ambiţie şi de obsesia puterii continuă acţiunile de hărţuire impotriva a tot mai multe victime, folosind instanţele civile drept arme politice şi profitând de întârzierea cercetărilor penale conexe.

Aceste procese de judecată îi vor opri, în cele din urmă,  ca model de bune practici in stat, pe cei găsiţi vinovaţi, să se mai folosească în continuare de funcţia publică in mod abuziv, de instituţiile statului şi de fondurile publice pentru comite infractiuni, a hărţui şi a ameninţa cetăţenii şi presa liberă bazată pe adevăr, acea presă care respectă dispoziţiile OG 137/2000, art. 75 din Codul civil precum şi prevederile art.31 alin.(2) şi alin.(4) din Constituţie raportate la dispoziţiile art.10 alin.(2) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: “Exercitarea acestor libertăţi [de exprimare liberă] ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru (...) apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, (...)  pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”

Aşadar, acolo unde exprimarea liberă a unor personaje din societate (indiferent de etnie) vine să atace bunele moravuri (art. 11, art.14-15 din Codul civil  ), egalitatea drepturilor rasiale, domnia legii, vine să promoveze infracţiuni la lumina zilei, să atace dispoziţiile art. 40 din Constituţie (pluralismul politic), să atace dreptul romilor la auto-definire ca grup etnic şi libertate de asociere şi de exprimare (art. 8, 3-4, 14, 10-11 CEDO), desigur că restrângerea drepturilor şi sancţiunile devin obligatorii, aşa cum a fost în cazul Danielei Hamidovic, în dosarele  menţionate.

Cum era şi normal într-un stat de drept european pe care-l construim impreuna, zi de zi, la data de 17 august 2026 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a intervenit cu înaltă competenţă şi profesionalism, punând deja în linie dreaptă, spre urgentare, cel putin două din dosarele penale care întârziau de mai bine de un an, din motive pe care nu le credem ci le cercetam - inclusiv in baza disp.art.3 alin.(1) din Legea nr. 49/2022 raportate la disp.art.267-277 din Codul penal si altele incidente.

 

Vezi si extrase din discursul public extremist (auto-numit "judecator"
al consilierului deputatului Paun F. Motoi zis Randunica zis Rubin

CONFLICTUL REF-PARTIDA ESTE PE CALE SĂ SE TERMINE
SAU ABIA DE ACUM INCEPE?

Cum de cele mai multe ori viaţa bate filmul, conflictul dintre Partida Romilor şi Ciprian Necula (care conduce REF România) nu se termină în 25 septembrie 2026  odată cu apelul Danielei împotriva lui Ciprian Necula, ci abia începe! 

Pe data de 1 octombrie 2026, vom asista la pornirea unui alt proces de judecată, mult mai amplu, unde Partida implica si Guvernul. Nicolae Păun, în mod vădit afectat de faptul că fina şi concomitent angajata sa Daniela Hamidovic a primit "reeducare de instanţă" la cererea pedagogului Ciprian Necula, a decis, la data de 9 aprilie 2026, chiar după Ziua Internaţională a Romilor, să trimită în judecată Roma Education Fund (REF) Sucursala România condusă de Ciprian Necula, în Dosarul nr. 2134/2/2026.  

Pentru a fi sigur că ne amintim de stenogramele publice din anul 2016 (Dosarul OLAF  / DNA  , când apăreau stenogramele publice cu “cuţite în gât la procurori” şi “ciori nesimţite”, într-un elan de tip delirium similar, Nicolae Păun - posibil consumator de vinuri mai rare - a dat în judecată concomitent şi Guvernul, şi   Secretariatul General al Guvernului, să fie sigur că prietenii lui Necula vin la discutii. Grupul Păun cere, prin acest dosar, să se anuleze actul administrativ prin care Ciprian Necula (REF România) a primit statut “de utilitate publică”. La prima vedere, este o cerere rezonabilă, chiar utilă societătii, doar că motivele din spatele solicitării lui Păun ridică semne de întrebare. Din alte situaţii (mai ales atacuri de tip SLAPP), deja publicul cunoaşte că Nicolae Păun nu admite nici democraţia, nici interesul public şi nici pluralismul politic în sânul grupului etnic al romilor. Cel mai probabil are alte scopuri, cum ar fi sa ia in gestiunea sa sumele de bani anuale ale REF, si daca se poate REF sa plece in Elvetia, de tot. :)

În acest dosar despre lăcomie si obsesia puterii, s-ar putea să se dezvolte si ceva bun: să-i treacă prin cap domnului Necula să solicite la rândul lui anularea unui alt act administrativ incident şi cu o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii din cerera pendinte. necula poate cere anularea HG 137/1993 mai ales art.2: "Din Consiliul pentru Minoritatile Nationale fac parte, de asemenea, cite doi reprezentanti ai organizatiilor legal constituite ale persoanelor apartinind minoritatilor nationale din Romania, legal constituite la data alegerilor generale de la 27 septembrie 1992" precum si HG 589/2001, completată prin HG 1175/2001 – pentru a dizolva de drept Consiliul Minorităților Naționale și a permite României să intre în normalitate democratică.

Vezi si proiect de lege:
Legea Etniei

Vezi şi 

Cum au fost romii divizaţi şi umiliţi la « dezbaterea » 

pe « Legea Buzoianu-Manole » 25.10.2025

"Noi am crezut ca mergem acolo la o singura sedinta" 
Presedintele M. Nedelcu, Fundatia CEIR

Acest consiliu setat in 1993 este neconform vremurilor noastre, este exclusivist, discriminatoriu şi nu îşi are nicio justă motivare în statul de drept european actual. Poate îşi avea rostul prin anii 90, dar astăzi este complet perimat şi flagrant contrar actualului Drept al Uniunii si standardelor CEDO. În acest consiliu se acceptă doar organizaţiile constituite în anii 90 şi nu reprezintă ceea ce pretinde că ar fi – doar o structură consultativă a Guvernului, fără personalitate juridică, ci reprezintă blocaje deosebit de grave in toate legile electorale si in criteriile alocarii subventiilor din fonduri de stat. 

Actuala stare de fapt a CMN si OG 26/2000 (care trebuia sa fie deja modificata prin Plx 763/2023) se află în flagrantă contradicţie cu standardele CEDO, cu art.2 TUE (care poate oricand activa art.7 cu sanctiuni) si ignora de sase ani de zile executarea Hotărârii CEDO în cauza Cegolea v. România rămasă definitivă ladata de 24 iulie 2020.

Echipa REF, care este atacată foarte agresiv de Partida Romilor, probabil că va dori să analizeze, înainte de  şedinţa de judecată din 1 octombrie 2026, această oportunitate de a solicita Curţii de Apel Bucureşti dizolvarea actualului CMN format exclusiv din entităţi create în 1992 (inclusiv Partida Romilor) - care, privilegiate fiind în mod excesiv, la nivel de guvern, au început să atace societatea civilă reală.

Ciprian Necula poate cere asta, nu doar pentru a-şi păstra propriul statut de utilitate publică, ci să dea un semnal puternic în favoarea întregii societăţi civile (reale) a grupurilor etnice menţinute în totalitarism de peste trei decenii. Deşi încă nu înţelege mai nimeni cu ce pretenţii vine o entitate din Elveţia (REF) să “modeleze societatea” pe la noi pe plaiuri milenare mult mai relevante istoric decat elvetienii, sau să ne “educe” nouă tineretul rom ultra-conservator, aceasta este o cu totul altă discuţie legată de curicula care se mai poate îndrepta în viitor, în colaborare cu societatea civilă reală şi nu neapărat la poftele elveţienilor sau guvernelor trecătoare.  

De fapt şi de drept, in ultimele trei decenii, minorităţilor etnice din România li s-au negat accesul la idealurile Revoluţiei din 1989, la drepturi fundamentale faţă de care statul nu mai are libertatea, aşa cum avea înainte de 1989, să prezume renunţarea. Cineva inca nu i-a anuntat ca sclavia a fost abolita, ca avem art. 3-4 CEDO, iar art. 15 din Codul civil spune clar: "Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe."

Următoarele acte administrative anti-minorităţi au afectat toată administraţia publică şi toate legile electorale, până în ziua de astăzi, precum şi fondurile de stat, cu efecte catastrofale pentru romi şi pentru România: HG137/1993 teoretic abrogată stabileşte o “definiţie” juridică abuzivă şi discriminatorie generaţional a minorităţilor etnice naţionale. Această definiţie juridică este profund contrară actualelor standarde ale Dreptului Uniunii precum şi ale CEDO. Efectul se poate vedea, spre exemplu, direct în Legea 115/2015 a alegerilor locale art. Art.8 alin. (1) : “În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.”

Pentru a afla ce “etnie” are voie să facă parte din acest Consiliu, căutăm în art.2 din OG137/1993 :   şi găsim un conţinut de-a dreptul halucinant, care nu se poate încadra în nicio categorie a textelor de lege europene:  « Consiliul pentru Minorităţile Naţionale este constituit din reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, legal constituite la data alegerilor generale de la 27 septembrie 1992. » 

Aşadar, toate organizaţiile cetăţenilor care sunt constituite după 1992, inclusiv cele constituite prin OG26/2000 (ONG-urile clasice) sau prin Legea 14/2003 (partidele politice) nu pot face parte din Consiliu. Implicit, aceste „etnii” auto-organizate în asociaţii şi partide după anul 1992 nu au niciun acces la dispoziţiile democratice din Legea 115/2015 a alegerilor locale.

Din aceste motive,
Modificăm Art.8 din Legea Partidelor
Proiect de lege: Legea etniei

Chiar ceva si mai grav, în Legea 208/ 2015 privind alegerea parlamentului, sintagma “organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale” apare de 113 ori – arătând efectiv că o grupare de entităţi strict PCR-iste constituite obligatoriu în perioada 1990-1992 şi-a fixat în stat propria continuitate, dar nu pentru logica supravietuire si adaptare progresiva la democratie ci prin reprimarea si exploatarea celorlalti, continuand Totalitarismul. 

Aceasta se traduce cat se poate de anticonstituţional, grav, ei interpretând abuziv chiar si art. 62 alin.2 din Constituţie (negând art 36-37 din aceeaşi Constituţie, precum şi negând art.46), menţinând romii autentici într-un totalitarism dintre cele mai dezastruoase pentru comunitate (spre deosebire de alte minorităţi nici pe departe la fel de grav vulnerabilizate), construind romi noi, artificiali care ei înşişi declară astăzi că ei NU sunt romi (vezi Declaratia de la Ranca a rudarilor) comportându-se în stat contrar tuturor standardelor democratice inclusiv contrar Criteriilor de la Copenhaga de aderare la UE. Idealurile Revoluţiei din 1989 deşi fac parte din actuala Constituţie, ele au fost şi încă sunt negate minorităţilor etnice istorice. 

Aceste minoritati istorice, cu vechime de sute si mii de ani in aceste locuri, nu pot fi confundate cu imigrantii de azi sau de ieri ci fac parte din geneza poporului roman. Astfel, se explica si importanta Cartei Limbilor Regionale si Minoritare a Consiliului Europei care precizeaza dosebit de clar ca NU prin standardizarea si alienarea de tipar comunist a limbilor regionalismelor si dialectelor pastram tezaure autentice ci desigur prin conservarea vie, neschimbata, nealterata, tocmai a diferentelor lignistice regionale si dialectale ale tuturor statelor europene. Dar desi cuavionul facem in jur de 2 ore din Vestul Europei decizionale pana la Bucuresti, nu se aude mai nimic din analizele, logica si beneficiile discursului analistilor europeni din domeniu. In schimb, cei care nu aud nimic de la Strasbourg si Brussels sunt primii care se pretind "pro-europeni" si mint partenerii europeni ca ei respecta intru totul Criteriile de la Copenhaga. Menţinerea romilor în asemena condiţii contravine graf dispoziţiilor art. 3-4, 7-8, 10-11, 14, 17 CEDO si art.2 din Tratatul Uniunii Europene.  

Din aceste motive,
Peste 200 de rasiști antiromi trimiși în judecată

În acest mod, de peste trei decenii, nici romii și nici celelalte minorități etnice nu au putut să își aleagă în mod democratic propriii reprezentanți în Grupul Minorităților din Parlamentul României. Robia romilor, cea de 700 de ani despre care se mai vorbește din când în când, se pare că nu s-a încheiat, ci doar a căpătat o altă formă, „industrializată” și „standardizată”, perpetuată atât în regimul Ceaușescu, cât și până în zilele noastre: menținerea insistentă a unor „vătafi” lipsiți de empatie, agresivi, care țin permanent „biciul” deasupra unui segment de populație terifiat, împins în depresie, izolat în defensivă și redus la tăcere.  În acest context au apărut și acele discursuri fanatic-religioase, obraznice și discriminatorii, misogine și izolaționiste, care distrug o altă zonă importantă a normalității într-un stat democratic: exercitarea libertății religioase fără a încălca sau perturba libertatea religioasă a celuilalt. Tot mai mulți auto-intitulați „pastori” și-au găsit refugiul, în urma traumei represiunii rasiste, în studiul Bibliei. Acesta ar putea fi, în sine, un lucru foarte bun, dacă unii dintre ei nu ar începe, după numai două zile, să se erijeze la rândul lor în „învățători”, devenind agresivi, urlând și promovând discursuri periculoase împotriva drepturilor fundamentale, în special împotriva femeilor și a persoanelor de alte confesiuni.

În anul 2026, au apărut scene ingrijoratoare la Iași, în apropierea Lăcașului Sfânt al Cuvioasei Parascheva, pe care un tânăr cu pretenții de „învățător” religios îl profana prin comparații forțate, urlete fanatice și îndemnuri publice adresate oamenilor de a nu mai respecta Sfintele Moaște. Astfel de manifestări publice provocatoare, care deja au starnit controverse majore in lumea ortodoxa, riscă să conducă la o represiune și mai accentuată a romilor: pe de o parte, din partea acelor exponenți ai statului care mențin în vigoare anumite practici sau legi rasiste, contrare spiritului Europei actuale și, pe de altă parte, ca urmare a unei comunicări tot mai defectuoase a romilor cu societatea majoritară. Dacă societatea este deja marcată de rasism, acesta nu poate decât să se amplifice atunci când romii ajung să fie percepuți ca atacând religia comună a majorității. Nu poate ieși absolut nimic bun din suprapunerea unui conflict interetnic peste unul interreligios. Dimpotrivă, o asemenea combinație riscă să adâncească și mai mult ruptura socială, să alimenteze prejudecățile și să ofere noi pretexte pentru marginalizarea unei comunități care are deja o istorie îndelungată de discriminare și represiune.

Odată cu anularea de drept şi cât mai urgentă, în integralitate, a HG 137/2001 respectiv HG 589/2001 cu toate completările şi agravările ulterioare (HG 1175/2001 etc) abia atunci situaţia va intra pe un făgaş al normalizării statului. Rănile etnice sunt deosebit de adânci, traumele trans-generaţionale se văd şi se cunosc, iar vindecarea acestora nu poate veni de la cei care au cauzat rana şi au menţinut această stare de boală decenii la rând, ci trebuie să vină de la generaţia care nu a fost afectată de „mentoratul” sau modelarea educativă a stăpânitorilor de robi sau a vătafilor locali subordonaţi acestora toată viaţa lor.

Astfel, în baza dreptului fundamental al fiecărui individ şi al fiecărui grup etnic la auto-conştientizare, auto-identificare, auto-definire şi auto-constituire democratică în asociaţii sau partide politice, prin graţia dispoziţiilor art.40 raportate la dreptul la moştenire (art 46) din Constituţie, raportate la dispoziţiile art. 3-4, 8, 10-11, 17 CEDO,  oamenii indiferent de etnie trebuie să aiba în continuare iniţiativa de a se asocia liber cu semenii lor, de a exercita drepturi fundamentale împreună, iar statul nu are dreptul de a pre-stabili, fără alegeri democratice, cine este şi cine nu este „etnie” în raport cu sistemul universitare sau cu legile electorale sau acordarea de subvenţii din fondurile de stat. Protocolul nr.12 CEDO precum si art.2 TUE interzic cu desavarsire orice discriminare.

Situaţia actuală din conţinuturile OG 137/2000 a fost extinsă şi agravată prin HG589/2001 şi HG 1175/2001, afectând buna dezvoltare a ordinii statului, ridicând semne de întrebare serioase despre legalitatea Parlamentului parţial neales democratic, despre noţiunea de « alegeri democratice » şi în genere relaţia României cu lumea civilizată. În timp ce mulţi „formatori de opinie” arată sistematic pericole din exterior, trebuie să ne aplecăm şi asupra pericolelor din interior, care pot duce la implozia şi distrugerea însuşi a statului din cauza corupţiei la nivel înalt şi deficienţelor legislative cauzatoare de comunităţi frustrate decenii la rand, agresivitate in creştere, criminalitate, creşterea analfabetismului, a consumului de droguri, emigraţie în masă şi destabilizarea statului din variate unghiuri. 

Re-stabilizarea si dezvoltarea statului nu poate trece prin matematică economică fără a trece şi printr-un audit foarte serios cu privire la accesul cetăţenilor la drepturi fundamentale în România, inclusiv organizarea alegerilor libere pentru Grupul Minorităţilor Etnice din Parlament şi recunoaşterea grupurilor etnice istorice încă nerecunoscute, cum ar fi hâdârii, ale căror tezaure culturale, materiale şi spirituale, parte integranta a poporului nostru atat de bogat si complex, sunt pe cale de dispariţie.