Partida Romilor Pro Europa a fost trimisă în judecată de artista Zita Moldovan. Ce fel de angajator este Partida Romilor Pro Europa, în viziunea actriţei?
Sursa Foto: Facebook si Wikipedia
Tribunalul Bucureşti a arătat că Partida Romilor a spus neadevărul în decizia de concediere a Zitei Moldovan, pretinzând că motivul concedierii ar
fi fost „ reorganizarea asociaţiei” şi faptul că subvenţia alocată s-a redus cu
25% în anul 2025 conform OUG 156/2024, art. XIV - dar Partida Romilor nu este partid politic!
Astfel, Tribunalul Bucureşti a
reţinut că susţinerile pârâtei Partida Romilor sunt neadevărate (mincinoase),
fiind contrazise chiar de către pârâtă prin propria ei întâmpinare. În mod
verificabil, din surse oficiale (Parlament, Guvern), subvenţia Partidei Romilor crescuse semnificativ între anii 2024 (38.103.170
Lei sau aprox 7,25 milioane euro) şi 2025 (41.000.000 lei sau aprox 7,8
milioane euro).
În ceea ce priveşte subvenţia acordată de la bugetul de stat, Tribunalul a reţinut că, întrucât pârâta Partida Romilor NU este un partid politic, iar potrivit art. XIV din OUG nr. 156/2024 – „În anul 2025, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024”, rezultă că alocaţia acordată pârâtei nu a fost diminuată în anul 2025, prin urmare unicul motiv al "reorganizării" Partidei invocat în decizia de concediere a Zitei Moldovan şi nota de fundamentare a acesteia este neadevărat, deci cauza concedierii reclamantei apare ca fiind nereală şi neserioasă.
Prin tertipuri jenante deja binecunoscute publicului, Partida s-a împiedicat în propriile minciuni, dar de data asta chiar în sala de judecată: a invocat o dispoziție care se aplică doar partidelor politice pentru a acoperi faptul că, de fapt, subvenția nu a scăzut între 2024 și 2025, ci chiar a crescut. Alocația Partidei din fonduri de stat, de fapt, a crescut cu aprox. 7,6%, de la 7,25 milioane de euro în 2024 la 7,80 milioane de euro în 2025.
Vezi si toate
Subvenţiile acordate Partidei Romilor în perioada 2011-2026 din fonduri de stat desi exista
Hotărârea CEDO în cauza Cegolea v. România rămasă definitivă din data de 24 iulie 2020 (statul român
întârzie implementarea, încălcând dispoziţiile art. 46 din Convenţie)
Tribunalul Bucureşti a mai reţinut în dosar că prin întâmpinarea depusă de Partida Romilor, aceasta a modificat motivul/cauza concedierii reclamantei Zita Moldovan, arătând că, deşi nu este partid politic, (deci nu se află sub incidenţa OUG 156/2024), totuşi reorganizarea asociaţiei a fost determinată de necesitatea eficientizării activităţii. Tribunalul a reţinut că acesta reprezintă un alt motiv decât cel invocat prin decizia de concediere contestată. Or, potrivit dispoziţiilor art. 79 Codul muncii “În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.”
Partida avea obligaţia, conform legii, de a convinge atât
salariatul cât şi instanţa de judecată, prin decizia de concediere ori cel
puţin prin nota de fundamentare, cu privire la faptul că alegerea postului
reclamantei în vederea desfiinţării a fost bazată pe criterii bine definite şi
impersonale, ceea ce însă pârâta nu a făcut.
Zita Moldovan a arătat în fata instanţei că a fost supusă unei proceduri disciplinare abuzive în Partida Romilor, fiind acuzată de absență și de neîndeplinirea sarcinilor, deși a prezentat dovezi contrare. A menționat că a fost hărțuită și intimidată, fiind chemată la poliție și fiind supusă unor acuzații mincinoase. A precizat că a suferit un prejudiciu moral grav, fiind concediată fără preaviz, fiindu-i reținut salariul și fiind supusă unor tratamente discriminatorii. Mai mult, în cadrul comisiei disciplinare a fost exclusă o membră care a ridicat întrebări pertinente. Reclamanta a solicitat obligarea Partidei Romilor la plata de daune morale în cuantum de 25.000 lei, invocând art. 253 Codul muncii și dispozițiile privind discriminarea.
Zita a insistat, în sala de judecată, asupra hărțuirii
psihologice la care spune că a fost supusă, timp de 20 de ani cât a lucrat în
Partida Romilor, unde și-a dedicat tot timpul şi energia. Reclamanta Moldovan a
mai precizat că de a lungul timpului a avut anumite divergențe de opinie cu
conducerea asociației, ceea ce a condus la acte de hărțuire, cum ar fi că i s-a reținut salariul în mod
abuziv sau a fost chemată în comisia disciplinară. Femeia a mai precizat că
aceste acte de hărţuire adunate în timp, au culminat cu această concediere după
20 de ani de muncă, motiv pentru care consideră că este îndreptăţită la plata
de daune morale.
Reclamanta a susținut că măsura de concediere are
legătură cu persoana sa, întrucât a criticat modul de prezentare a minorității
rome, a solicitat emisiuni în limba romani și a fost singura care nu a
beneficiat de măriri salariale, fiind tratată în mod discriminator. Zita a mai
spus în faţa instanţei că a fost dependentă de alți colegi pentru accesul în
clădire, fiindu-i refuzat accesul la serviciu, iar în data de 27.02.2025 a fost
întâmpinată de directorul executiv care i-a refuzat accesul, invocând
directivele președintelui Nicolae Păun.
Zita Moldovan a mai susţinut că măsura are caracter de concediere colectivă, întrucât au fost concediați mai mulți colegi în aceeași perioadă, iar pârâta încearcă să o mascheze. (Vezi Codul Muncii art. 68-74)
CUM S-A APĂRAT ZITA MOLDOVAN
DE ACESTE ABUZURI CÂŞTIGÂND PROCESUL?
La data de 15.04.2025, Zita-Ema Moldovan trimitea în judecată Partida Romilor Pro Europa, la Secţia a-VIII-a a Tribunalului Bucureşti, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în Dosarul nr. 13540/3/2025. Obiectul dosarului era “contestaţie decizie de concediere”.
În cadrul procesului de judecată, se pare că Partida Romilor
pretindea în sala de judecată că ar fi partid politic, invocând „scăderea
finanțării pentru partide politice”, dar apărarea Zitei Moldovan a explicat
instanţei că Partida Romilor nu este partid politic ci o asociaţie non-guvernamentală.
Zita a mai precizat, cunoscând lucrurile din interior: „este adevărat că
președintele asociației vine în
Parlament și își deduce anumite cheltuieli din campanie electorală, dar acest
lucru nu are nimic de a face cu activitatea reclamantei, care nu lucra în
aparatul de campanie electorală.”
Prin Hotărârea nr. 895/2026 din 12.02.2026, Tribunalul Bucureşti îi dădea câştig de cauză Ziţei Moldovan, scriind în soluţia pe scurt că anulează decizi (de concediere) nr. 43/26.03.2025 emisă de pârâtă (Partida Romilor). De asemenea, Tribunalul Bucureşti mai scria dispune reintegrarea Zitei Moldovan în funcţia şi postul deţinute anterior concedierii şi obliga pârâta Partida Romilor la plata către Zita a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat Zita de la data concedierii şi până la efectiva reintegrare, conform dispoziţiilor art. 80 din Codul muncii.
La şedinţa publică de judecată din data de 15.01.2026, Zita Moldovan a arătat instanţei înscrisuri din care rezulta hărţuirea, iar Partida Romilor, prin avocat, spunea că acele înscrisuri nu-i erau cunoscute. Reclamanta Zita Moldovan a spus că probele respective sunt importante pentru soluţionarea cauzei, deoarece demonstrează hărţuirea psihologică. Tânăra reclamantă a mai solicitat instanţei să încuviinţeze trei martori, în dovedirea faptelor de hărţuire psihologică la care a fost supusă. Zita a mai precizat că unul din martorii propuşi a fost de asemenea salariat al Partidei Romilor şi s-a aflat într-o situaţie similară de hărţuire psihologică. Partida Romilor prin avocat a spus că solicită respingerea martorei respective, deoarece mărturia nu poate fi nesubiectivă, persoana respectivă fiind şi ea la rândul ei concediată. Tribunalul aşadar a respins martora principală propusă de Zita.
Cu privirea la legalitatea deciziei de concediere, Zita a
arătat că aceasta se bazează pe o hotărâre a Consiliului Director, care este o
decizie de reorganizare; însă așa cum a arătat, conform statutului, nu Consiliul Director, ci Adunarea Generală
este cea care putea lua această decizie. Pentru aceste motive, reclamanta a spus că ea consideră că
această ilegalitate afectează chiar decizia de concediere la care a fost supusă.
Cu referire la afirmaţiile legate de scăderea bugetului, Zita a arătat că această informaţie este publică, putându-se observa că acesta este în mare parte susținut prin fonduri emise de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
Se poate constata că, în ultimii ani, bugetul a crescut în mod constant, inclusiv în anul 2025 (41.000.000 lei sau aprox 7,8 milioane euro) față de anul 2024 (38.103.170 Lei sau aprox 7,25 milioane euro) , nefiind niciun motiv serios care să indice că Partida Romilor s-ar afla într-o situație gravă din punct de vedere bugetar, care i-ar afecta funcționarea în vreun fel sau altul.
De asemenea, in anul 2026, Partida Romilor a primit de la statul roman din fondurile publice 36.500.000 lei sau aprox 6,94 milioane euro, în condiţiile în care România continuă să încalce dispoziţiile art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cu privire la executarea Hotărârii CEDO Cegolea v. România rămasă definitivă la data de 24 iulie 2020]
La data de 12.02.2026, s-a discutat la tribunal plata unor daune morale în favoarea Zitei Moldovan şi anularea deciziei de concediere nr. 43, emisă de Partida Romilor în data de 26.03.2025. Reclamanta a arătat instanţei că ea lucra pe funcţia de prezentator/ crainic TV la asociaţia Părtida Romilor Pro Europa, în baza unui contract individual de muncă, realizând emisiuni și reportaje cu și despre romi și cultura romă. Zita a mai precizat că este una dintre puținele actrițe rome recunoscute la nivel național și internațional, menționând un articol recent care atestă activitatea sa artistică. A menționat că, la data de 12.03.2025, a fost convocată într-o comisie disciplinară, acuzată de absență nemotivată în perioada 3-14 februarie 2025 și că i se va reţine salariul până la finalizarea cercetării. Zita a mai arătat instanţei că a solicitat acces la o serie de documente ale dosarului ei de angajat, la care avea dreptul, dar i s-au dat numai o parte din documentele solicitate.
În martie 2025, Zita a primit decizia de concediere, motivată cu „reorganizarea asociației pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea funcționării, diminuarea subvenției partidelor politice cu 25% conform OUG 156/2024, desființarea postului de prezentator și lipsa posturilor vacante.”
Tribunalul Bucuresti a reţinut că din cuprinsul deciziei de
concediere a Zitei Moldovan nu rezultă
caracterul real şi serios al concedierii, respectiv nu rezultă că, în
realitate, desfiinţarea locului de muncă ocupat de reclamantă a avut loc, după
cum nu rezultă nici că această măsură se impunea, Partida Romilor nefăcând
nicio dovadă în acest sens care să justifice măsura concedierii reclamantei şi
desfiinţarea postului ocupat de aceasta . În lipsa unor dovezi concrete şi
verificabile care să justifice măsura desfiinţării postului, instanţa a reţinut
că din acest punct de vedere decizia este practic nemotivată.
Un post poate fi desfiinţat dacă nu este indispensabil
unei societăţi comerciale sau unităţi economice, neputându-se nega dreptul
acesteia de a face schimbări la nivel organizatoric, schimbări care implică
inclusiv concedieri. Dar schimbările
de structură trebuie să fie justificate, iar angajatorul să aibă ca prioritate
protejarea salariatului. Concedierea este o măsură ce se dispune motivat şi
doar în situaţia în care au fost epuizate celelalte mijloace care au ca scop
rentabilizarea societăţii. În
conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii, cauza concedierii
salariatului trebuie să o constituie desfiinţarea locului de muncă al
salariatului, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia,
desfiinţare ce trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.
Pârâta Partida Romilor Pro Europa a mai încercat să se apere, cu greu, spunând în întâmpinare că aceasta într-adevăr nu este partid politic, ci asociaţie constituită la data de 19 martie 1990 sub denumirea de „Partida Romilor” și a dobândit personalitate juridică la data de 03 aprilie 1990, printr-o sentinţă civilă înregistrată în Registrul Persoanelor Juridice al Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. 1111/03.04.1990. Acest document va fi solicitat şi publicat conform legii, să aflăm cine erau membrii fondatori, în mod transparent.
Tribunalul București a subliniat că libertatea
angajatorului de a-și reorganiza activitatea nu este absolută. Instanța poate
verifica dacă desființarea postului are o cauză reală și serioasă, bazată pe o
motivație solidă, precisă și nedisimulată. Motivele trebuie să fie suficient de
grave și proporționale cu măsura concedierii, iar instanța poate verifica
inclusiv dacă angajatorul avea alternative la concediere sau dacă reorganizarea
a fost doar un pretext pentru îndepărtarea salariatului.
Pentru toate aceste motive, Tribunalul București a anulat
concedierea Zitei Moldovan, a dispus reintegrarea reclamantei în drepturile de
angajată și plata drepturilor salariale pierdute. Instanța a acordat și daune
morale, constatând că Partida Romilor a susținut în mod neadevărat că postul
reclamantei fusese desființat, deși acesta era ocupat în continuare de persoana
care o înlocuise. Tribunalul a reținut astfel o conduită culpabilă a
angajatorului Partida Romilor, inclusiv prin susțineri neadevărate (minciuni)
în decizia de concediere, după o cercetare disciplinară nefinalizată.
Consecința pentru reclamantă a fost inclusiv un prejudiciu de imagine
profesională.
Paun admite public, pe 6 martie 2026, ca s-a folosit de Snagov (Ionel Romeo Pitesteanu) sa "discute cu Tica Balaca" pentru a-l convinge pe acesta sa nu mai faca "afirmatii"
Pentru acest prejudiciu, Tribunalul a obligat pârâta să
îi plătească 5.000 de lei daune morale, la care s-au adăugat 3.500 de lei
cheltuieli de judecată.
Cu alte cuvinte, Partida Romilor a susținut că postul
fusese desființat, deși instanța a constatat contrariul, iar concedierea a fost
anulată. Pentru modul în care angajatorul a procedat, Tribunalul a constatat
inclusiv atingerea adusă imaginii și demnității profesionale a fostei angajate
și a acordat 5.000 de lei daune morale, plus 3.500 de lei cheltuieli de
judecată.
Tribunalul București a constatat că Partida Romilor a
concediat-o ilegal pe angajata Zita Moldovan. Instanța a anulat decizia de
concediere din 26 martie 2025, a dispus reintegrarea acesteia pe postul deținut
anterior și obligat asociația să îi plătească toate drepturile salariale
pierdute până la reintegrare.
Mai mult, Tribunalul a acordat 5.000 de lei daune morale,
după ce a reținut că modul în care a fost concediată i-a afectat demnitatea și
imaginea personală, profesională și socială. Instanța a constatat anterior că
angajatorul făcuse susțineri neadevărate în decizia de concediere, inclusiv cu
privire la desființarea postului, și că această conduită i-a produs reclamantei
un prejudiciu de imagine profesională. Partida Romilor a mai fost obligată la
plata a 3.500 de lei cheltuieli de judecată.
Partida Romilor nu s-a oprit însă aici. Deși Tribunalul
București a constatat caracterul nelegal al concedierii, a dispus reintegrarea
Zitei Moldovan și a acordat despăgubiri morale, asociația condusă cu mână de
fier de Nicolae Păun a declarat apel la 8 iunie 2026, continuând litigiul
împotriva acesteia. Cauza se află acum pe rolul Curții de Apel București, Dosar
nr. 13540/3/2025 cu termen de judecată la data de 20 octombrie 2026.
No comments:
Post a Comment