Grupul Păun şi-a trimis în
judecată o colegă alături de care formase grupul suspect anchetat penal de
procurorii OLAF şi DNA în perioada 2013-2016.
Nicolae Păun şi-a trimis în judecată propria colegă, pe Florentina Rotariu, prin intermediul asociaţiei politice pe care o conduce Partida Romilor Pro Europa, pentru a obţine de la ea suma de 618.891,80 lei (aprox. 124. 500 Euro) acuzând-o de “delapidare”.
Femeia ocupase funcţia de manager general la asociaţia PRPE şi avea un aşa-zis “mandat general” de la consiliul director al PRPE, potrivit rechizitoriului, aşadar putea să ia decizii şi să încheie contracte de servicii în numele PRPE. Rotariu este acuzată că şi-a însuşit aceşti bani, dar de fapt ar fi încheiat nişte contracte cu cabinete de avocatură, în perioada 28.01.2016-16.02.2016 şi le-ar fi plătit pe acestea din fondurile Partidei Romilor, cu peste 140.000 de euro, pentru a se apăra pe sine şi pe alţii, în Dosarul penal demarat de OLAF şi DNA în perioada 2013-2015.
Într-o lume normală, Nicolae Păun ar fi trebuit să se ocupe el însuşi să angajeze aceste firme de avocatură, pentru a-şi ajuta membrii şi angajaţii asociaţiei care se confruntau cu o asemenea criză juridică fără precedent, cauzată chiar de el.
În perioada 2015-2025, asociaţia politică Partida Romilor Pro Europa a fost şi este implicată într-o serie de procese penale şi civile care au condus la diminuarea atenţiei publice asupra problemelor etniei şi la devierea opiniei internaţionale în direcţia unor scandaluri internaţionale, anchete penale, procese civile de tip SLAPP în instanţele de judecată din România precum şi alianţe politice păguboase şi ruşinoase pentru romi, care au influenţat negativ încrederea cetăţenilor în procesele democratice, în politică şi în instituţiile publice.
În anul 2015, într-un dosar constituit de Direcţia Naţională Anticorupţie la cererea OLAF, membri importanţi din conducerea asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa (PRPE) precum Nicolae Paun, Iulian Costel Paraschiv, Madalin Voicu, Gheorghe Ivan, Florentina Rotariu, au fost cercetaţi penal, potrivit comunicatului DNA Nr. 1042/VIII/3din 20 iulie 2016, pentru acuzaţii de săvârșire în formă continuată a infracțiunilor de deturnare de fonduri europene şi fonduri de stat cu un prejudiciu de 12.384.208,72 de lei (aprox. 2.800.000 de euro la cursul valutar mediu al anilor 2013-2015), spălare a banilor, cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri şi alte infracţiuni.
Gândul.ro scria, la data de 1 martie 2016, că procurorii anticorupție au pus sechestru asiguratoriu de peste 30 de milioane de lei pe bunurile deputatului Nicolae Păun și de peste 400 de mii de lei în cazul parlamentarului Mădălin Voicu. Pe 21 aprilie 2016, ziare.com scria că liderul Partidei Romilor Nicolae Păun va ieşi din arest preventiv şi va fi anchetat in continuare sub măsura preventivă a controlului judiciar.
Odată cu anticipata prescripţie în
aşteptare a dosarului, din motive de erori indicate de Curtea de Apel Bucuresti abia in anul 2025, lui Nicolae Păun se pare că i-a venit ideea să o trimită în
judecată pe o colegă de asociaţie şi angajată a sa, pe Rotariu Florentina – fost manager
al asociaţiei PRPE şi fostă suspectă în dosarul DNA amintit mai sus, alături de
el. Motivul acestui atac a fost că femeia plătise din fondurile asociaţiei nişte case de
avocatură să se apere pe sine precum şi alţi colegi, cu toţii fiind suspecţi cercetaţi
penal în dosarul OLAF/DNA 2015, amintit mai sus.
Astfel, decisă ferm să işi mai pedepsească odată colega şi angajata, după toate chinurile prin care deja trecuse, Partida Romilor Pro Europa ca entitate juridica face demersurile necesare pe 23 octombrie 2019 şi o acţionează pe Florentina Rotariu în legea penală. Prin rechizitoriul din data de 29 decembrie 2022, emis în dosarul de urmărire penală din anul 2019, s-a dispus trimiterea în judecată a Florentinei Rotariu pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, în formă continuată (3 acte materiale). Conform rechizitoriului, s-a reţinut, în privinţa inculpatei, calitatea de funcţionar public, desi femeia respinge aceasta calitate, susţinându-se, pe de o parte, că Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa, în cadrul căreia îndeplinea funcţia de „manager general”, ar fi o persoană juridică cu capital majoritar de stat, iar, pe de altă parte, că, prin raportare la sfera atribuţiilor funcţiei respective, ar fi exercitat un serviciu de interes public, supus controlului mai multor instituţii (Departamentul de Relaţii Interetnice, Secretariatul General al Guvernului şi Curtea de Conturi). Se mai precizează şi că în Actul de constituire al Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa aceasta este o persoana juridică de drept privat care desfăşoară activităţi de interes general, „având ca scop reprezentarea şi apărarea intereselor romilor la nivel naţional şi european”.
Florentina Rotariu a contestat calitatea de funcţionar public încă din procedura de cameră preliminară, judecătorul care ulterior a exercitat în cauză şi funcţia de judecată, menţionând, în considerentele încheierii din data de 08 iunie 2023, prin care a dispus începerea judecăţii, că acest aspect excedează obiectului acelei proceduri şi urmează a fi analizat pe fondul cauzei.
Judecătorul
primei instanţe a hotărât încetarea procesului penal faţă de inculpată, pe
motivul intervenirii prescripţiei răspunderii penale, cu privire la
infracţiunea pentru care a fost trimisă în judecată, în condiţiile în care
aceasta a solicitat continuarea
procesului penal, contestând, între altele, calitatea de funcţionar public,
prin formularea de apărări în acest sens, care nu au fost luate in considerare decat mai tarziu, la apel.
La data de 29.05.2024, în dosarul nr. 817/299/2023/a2, instanţa a respins cererea Partidei Romilor ca neîntemeiată, cu referire la impunerea de sechestru pe bunurile Florentinei Rotariu. Nicolae Păun insistă şi contestă soluţia, dorindu-i răul acestei femei, doar că, la data de 20.06.2024, instanţa de apel respinge contestaţia Grupului Păun şi obligă Partida Romilor Pro Europa să plătească 300 de lei cheltuieli de judecată, în Hotarârea 740/2024.
După zece amânări pe fond, între octombrie 2023 şi iulie 2024, Forentina Rotariu a primit Hotarârea nr. 647/2024 din 12.07.2024 conform căreia trebuia să plătească în favoarea asociaţiei Partida Romilor Pro Europa suma cerută de Păun, adică 618.891,80 de lei (aprox 124.500 de euro) cu titlu de "daune materiale", plus 6000 de lei cheltuieli de judecată în favoarea statului român.
Florentina Rotariu a apelat această hotărâre, la data de 15 iulie 2024 cu deschiderea Dosarului nr. 817/299/2023 (2746/2024 ) din data de 07.08.2024 şi primind primul termen de judecată în apel la data de 25 noiembrie 2024.
Pe latură penală, în susţinerea cererii de achitare, Florentina Rotariu a invocat, între altele, lipsa calităţii de funcţionar public (aşadar neputându-se emite acuzaţia de „delapidare”, în drept).
Pe latură civilă, în susţinerea cererii de
respingere a acţiunii civile a PRPE contra sa, inculpata a invocat, între
altele, prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei, deoarece termenul
acestei prescripţii, cu o durată de 3 ani, ar fi început să curgă la data de 18
aprilie 2016, când Consiliul director al Asociaţiei Partida Romilor Pro Eruopa a luat cunoştinţă de plăţile considerate nelegale şi acest
termen de 3 ani era împlinit la data formulării plângerii penale împotriva sa,
pentru infracţiunea de delapidare (23 octombrie 2019).
La data de 20 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bucuresti a pus în discuţie, din oficiu,
trimiterea cauzei spre rejudecare, prin prisma existenţei unei contradicţii
între considerentele şi dispozitivul hotărârii pronunţate de prima instanţă cu
privire la încadrarea juridică a faptei care constituie obiectul judecăţii,
respectiv în ceea ce priveşte aplicarea sau neaplicarea dispoziţiilor art.308
din Codul penal, cu efecte asupra duratei termenului de prescripţie a
răspunderii penale, care determină, potrivit legii, şi
durata termenului de prescripţie a dreptului la acţiune în răspundere civilă.
Florentina Rotariu a câştigat apelul, la şedinţa de judecată din data de 04.02.2025, prin Hotărârea Nr. 169/2025. Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că admite apelul declarat de Florentina Rotariu, împotriva Sentinţei penale nr.647 din data de 12 iulie 2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr.817/299/2023. De asemenea, Curtea a desfiinţat, în întregime, sentinţa penală apelată şi a trimis cauza spre rejudecare, la prima instanţă.
Curtea a reţinut că hotărârea primei instanţe este lovită de nulitate relativă, încălcând dispoziţii legale care i-au cauzat o vătămare a drepturilor inculpatei, drepturi care nu puteau fi recuperate decât prin desfiinţarea sentinţei penale apelate şi rejudecarea cauzei de către prima instanţă.
Conform rechizitoriului, Partida Romilor o acuza pe Florentina Rotariu că ar fi plătit onorarii către unele cabinete de avocatură, folosind suma de 618.891,8 lei din fondurile PRPE, în perioada 28.01.2016-16.02.2016 (în timpul scandalului naţional şi internaţional pornit de la OLAF şi DNA -un scandal cauzat de Nicolae Păun, Mădălin Voicu şi alţi „grei” din sistem. Florentina Rotariu, cel mai probabil speriată şi îngrijorată de ancheta pornită asupra ei si a asociaţiei, a efectuat decizii, pentru care avea mandat, pentru asigurarea apărării pentru sine şi pentru alţi colegi/ membri/ angajaţi ai PRPE care aveau calitatea de suspecţi în dosarul penal OLAF/DNA2015 amintit mai sus.
În rechizitoriu, se arată că onorariul convenit de Florentina Rotariu cu casele respective de avocatură se ridicau, în total, la suma de 140.000 euro + TVA. Una din martorele din cabinetele de avocatură a declarat că în vederea încheierii contractului de asistenţă juridică, s-a întâlnit cu inculpata Rotariu Florentina, care avea la ea o hotărâre a Consiliului director al asociaţiei Partida Romilor Pro Eurpa, care o împuternicea să încheie acel contract de asistenţă juridică. Toţi martorii au arătat că Rotariu avea dreptul de a reprezenta şi semna contracte în numele Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, în baza unui mandat general conferit prin hotărârea Consiliului director, aşadar ea a încheiat contractele de asistenţă juridică şi a efectuat plăţile către societăţile de avocatură, din fondul asociaţiei PRPE.
Referitor la apărarea Florentinei Rotariu, s-a precizat că a fost încălcat principiul ne bis in idem prevăzut de art.6 din Codul de procedură penală, invocând de asemenea jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Această jurisprudenţă prevede că ordonanţa procurorului prin care s-a dispus clasarea, reprezintă o hotărâre definitivă, în măsura în care partea nu mai poate apela la o cale ordinară de atac pentru a o contesta. În opinia apărării, într-o atare situaţie, în ipoteza existenţei unei ordonanţe de clasare cu privire la o faptă pentru care, ulterior, a fost început un nou proces penal, este incident principiul ne bis in idem (nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeaşi faptă).
Apărarea Florentinei Rotariu a mai arătat că leat de materia judecata s-a dispus deja clasarea, prin ordonanţa din 16 septembrie 2019, unde mai
mulţi inculpaţi (inclusiv Nicolae Păun şi Florentina Rotariu) erau cercetaţi
penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deturnare de fonduri, iar acea ordonanţă, împotriva căreia nu a
fost formulată plângere, ar fi rămas definitivă. Inculpata s-a prevalat de art.4 din Protocolul nr.7 din Convenţie (Dreptul de a nu fi judecat
sau pedepsit de două ori).
Totuşi, soluţiile de netrimitere în judecată dispuse de un procuror nu intră,
de obicei, sub incidenţa art.4 din Protocolul nr.7 la Convenţie. Curtea de
Apel Bucureşti a admis că există elementul „idem” al principiului invocat de Florentina
Rotariu, chiar dacă faptele au fost cercetate sub o încadrare juridică
diferită. De asemenea, elementul „bis” al principiului respectiv a fost admis
ca fiind de necontestat, atât în lumina jurisprudenţei CEDO, cât şi prin
raportare la prevederile naţionale, întrucât împotriva acelei ordonanţe nu s-a
depus plângere, deci a rămas definitivă.
Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că raportat la
criteriile stabilite în Jurisprudenţa dezvoltată de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, ordonanţa de clasare din data de 16 septembrie 2019 nu
reprezintă o veritabilă soluţie de achitare. Astfel cum rezultă din
înscrisuri, DNA nu a avut în vedere întregul material probator administrat în
cauză şi nu a efectuat verificarea tuturor condiţiilor de tragere la
răspundere penală, ci s-a limitat la enunţarea în mod succint a situaţiei
de fapt, urmată de constatarea neîndeplinirii uneia dintre condiţiile esenţiale
ale infracţiunii de deturnare de fonduri, şi anume aceea ca banii să fie
obţinuţi din fonduri publice. Or, atât timp cât ordonanţa de
clasare nu a avut în vedere decât una din condiţiile de tipicitate ale
infracţiunii cercetate în acel dosar, condiţie care nici măcar nu face obiectul
analizei cauzei Florentinei Rotariu, rezultă că procurorul a efectuat doar o
apreciere cu privire la încadrarea juridică a faptei, nu cu privire la
răspunderea penală a inculpatei.
În spiritul jurisprudenţei CEDO, o hotărâre definitivă de achitare sau de
condamnare trebuie să stabilească, raportându-se la întregul material
probator administrat în cauză, care dintre condiţiile răspunderii penale
sunt îndeplinite şi care nu, iar aceste aspecte nu au fost soluţionate în
dosarul DNA, revenind instanţei abia în această cauză, a Florentinei Rotariu, (anul 2025), să statueze, pentru întâia oară, cu privire la toate condiţiile de
tragere la răspundere penală a inculpatei.
Curtea de Apel Bucureşti Secţia I Penală a mai precizat că în cauza DNA s-au aplicat în mod eronat normele de procedură penală, în anul 2019, iar soluţia corectă ar fi fost schimbarea încadrării juridice, din infracţiunea de deturnare de fonduri în infracţiunea de delapidare, iar nu clasarea (în acelaşi sens, a se vedea notele întâlnirii procurorilor şefi de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, Bucureşti, din data de 9-10 martie 2020, pagina 17).
Vezi si
Dosarul Nr. 13889/302/2022
(27.01.2023 PRPE plateste 3.000 lei in favoarea doamnei Hurdui)
06.09.2023 - Apelul schimba in parte sentinta
03.02.2022 PRPE pierde Apelul
14.02.2023 PRPE pierde Recursul
(13.10.2020 Instanta refuza cererea PRPE de a obtine suma de 2370,76 lei de la domnul Vaduva)
13.05.2025 Curtea de Apel Bucuresti respinge apelul formulat de PRPE drept nefondat
"Cum au ajuns judecătorii să se implice în războiul purtat de șeful asociației Partida Romilor „Pro Europa” cu un grup de activiști romi
14.11.2025 se confirma transferul petitiei inregistrate la Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti cu Nr. ...../VIII-1/2025 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala, pentru competenta solutionare.
Dosarul Nr. 6414/225/2023 din 05.07.2023
15.04.2026 - termen
05.02.2026 - termen
09.12.2025 termen
09.02.2026 termen
