La data de 2
august 2023, Nicolae Păun, în aşteptarea clasării Dosarului OLAF/ DNA din 2016, a inițiat o acțiune civilă litigioasă împotriva
activistului rom Didinant (Tică) Balaca, din Ploiești, membru al Castei
Zavragiilor, într-un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public
Participation/ Proces strategic împotriva participării publice), având scopul
de a intimida politic și a reduce la tăcere criticile publice formulate de acesta.
Procesele de tip SLAPP sunt acțiuni judiciare inițiate pentru a intimida,
hărțui sau reduce la tăcere cetățeni, activiști, jurnaliști sau whistle-bloweri
(avertizori de integritate), nu neapărat pentru a obține câștig real în
instanță. În cazul lui Nicolae Păun, el pare a vrea să obţină şi glorie şi bani de la victimele
trimise în procese de tip SLAPP.
Caracteristicile proceselor de tip SLAPP: (1) Reclamanții sunt puternici - companii, politicieni sau persoane cu influență (2) Pârâți cu resurse limitate, trimişi în judecată pentru că au criticat chestiuni de interes public – cum ar fi drepturile minorităţilor, cheltuirea banilor publici etc (3) Procese prelungite sau disproporționate (4) Absența unui prejudiciu real sau exagerarea daunelor morale invocate de reclamant (5) Efect de chilling asupra exprimării libere și criticii publice. Cazuri clasice din jurisprudenţa CEDO, cu privire la SLAPP, au dat câştig de cauză victimelor.
În cazul CEDO Otegi Mondragon contra Spaniei (2011), Domnul Mondragon fusese sancţionat pentru „insulte serioase” la adresa Regelui Spaniei dar CEDO a stabilit că Spania a încălcat art. 10 din Convenţie, dând câştig de cauză victimei şi acordând despăgubiri victimei, în valoare de : 20,000 euro pentru daune morale, 3000 de euro cheltuieli de judecată, precum şi orice taxă rezultată din sumele menţionate (taxe de transfer bancar etc.)
În cazul Colombani și alții c. Franței (2002), nişte jurnalişti de la publicaţia Le Monde îl critica aspru pe regele Marocului Hassan II, deşi în Franța exista o lege specială (din anul 1881) privind libertatea presei, care interzicea criticile la adresa șefilor de stat străini. Autoritățile franceze au condamnat jurnaliștii și ziarul pentru ofensă la adresa unui șef de stat străin, dar victimele au contestat condamnarea la CEDO, invocând art. 10 CEDO (libertatea de exprimare). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că protecția absolută a șefilor de stat străini printr-o incriminare automată era, într-adevăr, disproporționată și contrară art. 10. Victimele au fost despăgubite de statul francez şi cu peste 25.000 de euro, plus dobândă anuală la rata de 4.26% pentru orice întârziere la plata acestor drepturi în favoarea victimelor.
Alte cazuri similare, în care victimele au câştigat procese de tip SLAPP la CEDO: Monaco c. Italiei (2019), Mladina d.d. Ljubljana c. Sloveniei (2014), Lopes Gomes da Silva c. Portugaliei (2000), Oberschlick c. Austriei (nr.1 şi nr.2, 1991 şi 1997), Lingens c. Austriei (1986), Steel and Morris v. Regatului Unit (2005) şi multe altele.
Revenind pe plaiurile noastre mioritice-rome, înaintea litigiului pus în aplicare de Păun şi Fina contra lui Balaca Didinant, seniorul Balaca fusese membru al asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa, însă și-a dat demisia benevol, motivând neconcordanța dintre convingerile sale morale și practicile organizației. Ulterior, acesta a aderat la Asociația Creștină „Jan Amenta” din Sibiu, condusă de Mihuțescu Cioabă-Ion (Ciobi Mihuțescu), organizație cu scop declarat de promovare a valorilor creştine, etice, a reabilitării morale și a combaterii corupției.
Această schimbare de afiliere a reprezentat pentru Balaca o modalitate legitimă de exercitare a libertății de asociere și de autoprotecție civică împotriva presiunilor exercitate de Grupul Păun, care, potrivit probelor, derula o campanie organizată de defăimare și hărțuire ajungând până la cea juridică.
Având în vedere că Ciobi Mihuțescu, președintele Asociației „Jan Amenta”, intenționa să candideze, în anul electoral 2024, pe locul 5 pe lista candidaților PRM la alegerile europarlamentare, Balaca Didinant a devenit, în mod natural, parte a echipei de campanie electorală pro-Mihuțescu și pro-PRM, exercitând în același timp rolul de critic cutumiar şi electoral legitim al Partidei Romilor Pro Europa. În urma acestei implicări, Balaca a fost, potrivit declarațiilor sale, amenințat, hărțuit și supus unor presiuni disproporţionate de către membri ai Partidei Romilor Pro Europa, inclusiv prin acțiuni de supraveghere a locuinței sale, ceea ce constituie indicii privind intimidarea și exercitarea abuzivă a presiunii asupra unui activist civic și politic.
Balaca Didinant, neavând cunoștințe avansate de operare pe calculator, a transmis probele privind abuzurile suferite prin intermediul smartphone-ului către președintele Asociației „Jan Amenta”, Ciobi Mihuțescu, care i-a comunicat că acestea vor fi centralizate în siguranță pe computerul asociației, iar victima va putea avea acces la ele, oricând în viitor, cum ar fi în cazul în care Balaca ar decide să sesizeze instanța.
Ulterior, Balacă a fost informat de către Ciobi Mihuțescu că probele transmise înainte de luna august 2023, nu mai sunt disponibile și nu pot fi utilizate în prezent, ceea ce afectează posibilitatea victimei de a le valorifica în procedurile judiciare viitoare.
Cu toate acestea, înainte ca Balaca să decidă modalitatea exactă de valorificare a probelor, şi înainte să afle „surpriza” că Ciobi nu mai are probele, Nicolae Păun a inițiat el însuși procedura judiciară, trimițând victima în judecată prin Dosarul nr. 23368/3/2023, înregistrat la Tribunalul București la data de 2 august 2023. În cererea de chemare în judecată, Nicolae Păun și Daniela Irina Stoica (Stoican, Magureanu, Hamidovic), fina sa, s-au prezentat ca persoane „vătămate moral”, susținând că răspunsurile verbale ale lui Balacă la amenințările și presiunile exercitate de aceștia ar fi cauzat prejudicii morale chiar lor, agresorilor. Aceasta, deși Balaca a reacționat doar după ce drepturile sale fundamentale la demnitate, libertate de exprimare, siguranță și libertatea întrunirii, garantate de Constituție și legi, fuseseră deja încălcate de către Partida Romilor Pro Europa, organizație subvenționată de statul român.
Faptul că finii deputatului Păun Nicolae (şi nu numai ei) au fost puși în mod premeditat să atace în mod ilegal şi să hărțuiască activiștii din opoziția lui Păun Nicolae, ani de zile, este confirmat și de Dosarul nr. 33277/301/2023 din 29.11.2023 (Judecătoria Sect. 3 București) în care un membru al opoziției politice a Grupului Păun (Ciprian Cătălin Necula) a obținut admiterea în instanţă a cererii sale de Ordonanță Președințială împotriva finei / subalternei lui Nicolae Păun, numita Irina Daniela Stoican/ Stoica (Măgureanu, Hamidovic). Prin Hotărârea nr. 76/2024 din 26.01.2024, instanța a obligat pârâta să se abțină de la continuarea acuzațiilor mincinoase și a insultelor la adresa reclamantului, care se desfăşurau deja de ani de zile.
Instanţa nu a fost sesizată, însă, că această activitate infracţională era dezvoltată nu doar împotriva lui Necula ci împotriva întregii societăţi civile din opoziţia lui Nicolae Păun. În aceste condiții, reprezentantul Ministerului Public nu și-a făcut simțită prezența în acest proces deosebit de important pentru ordinea constituțională a statului de drept si protectia drepturilor fundamentale a cetatenilor romani indiferent de etnie, iar, drept consecință, exact aceeași pârâtă continuă pana astăzi, în complicitate cu soțul ei actual Alberto George Stoican, cu Florin Motoi, Edu (Eduard) Adrian și mulți alți colegi din asociația Partida Romilor Pro Europa, să desfășoare în continuare nu doar activități de natură infracțională, ci deja infracţiuni în forme mult mai complexe, de tip terorist, încadrabile prevederilor Legii nr. 535/2004. În acest sens, mai multe dosare penale au fost dispuse în vara anului 2025, desi nu suficiente, pe baza unor probe deosebit de ample, publice, continuate si agravate, inclusiv sub aspectul constituirii unui grup infracțional organizat.
În acest moment, domnul Balaca a obţinut aprobarea cu celeritate a cererii sale de revizuire a dosarului amintit, prin deschiderea Dosarului nr 21361/3/2025, primul proces fiind anunţat la Tribunalul Bucureşti pe 12 ianuarie 2026 de la orele 10:00, actiune in raspundere delictuala împ. Sc.1582/26.11.2024, Ds.23368/3/2023 TB.S4. Se poate observa că la data de 2 octombrie s-a procedat la o modificare, iar un alt termen din noiembrie deja a fost amânat (probabil din cauza grevei judecătorilor).
De asemenea, in Dosarul nr. 23360/3/2025 deschis la data de 9 iulie 2025 şi modificat la data de 2 septembrie 2025, la Secţia IV-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, apare noutatea că se suspendă judecata cauzei, cu drept de recurs pe toata perioada suspendării judecăţii cauzei. Nu în ultimul rând, prin Dosarul nr. 21653/281/2025 deschis la Judecătoria Ploieşti la data de 17.09.2025, contestaţia la executare a fost aprobata spre judecare in octombrie 2025.
Din cele prezentate, pse poate observa nivelul de presiune psihologică și stress disproporționat exercitat asupra seniorului rom tradițional Balacă Didinant, ca urmare a acțiunilor judiciare inițiate de deputatul Nicolae Păun, aflat la al cincilea mandat parlamentar. Victima a fost vizată prin procese de tip SLAPP, inițiate atât la București, cât și la Ploiești – instanțe situate în circumscripții diferite, fapt care cauzează costuri ridicate, deplasări epuizante și agravarea unor afecțiuni cardiace preexistente, conform documentelor medicale invocate.
În același timp, se constată întârzieri și tergiversări în soluționarea sesizărilor penale formulate anterior de mai multe victime (unele datând încă din 2021), ceea ce amplifică efectul de vulnerabilizare și accentuează dezechilibrul de putere dintre părți.
De asemenea, deputatul Păun a extins această practică SLAPP și asupra altor activiști, în anul 2024, intentând cel puțin zece acțiuni similare, toate de natură să producă efecte de intimidare și tăcere forțată („chilling effect”) în comunitatea romă. Persoane de etnie romă atacate de Păun, precum Rac Lenuța și Sever Varga au declarat public că, din cauza acestor presiuni, suferă de tulburări de somn și deteriorarea stării de sănătate, aspecte confirmate medical. Prin urmare, se conturează un model sistemic de hărțuire strategică, prin care instrumentele juridice sunt utilizate nelegitim pentru a inhiba exprimarea liberă și activismul civic al romilor.
În dosarul inițiat de Nicolae Păun împotriva lui Balacă Didinant, lista reclamanților include: „NU ESTE PARTE ÎN DOSAR — ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR ‘PRO-EUROPA’ PRIN AV. BOSTAN NARCISA”. Astfel, deși asociația care, teoretic, ar trebui să apere drepturile romilor, apare în coloana „Reclamanți” prin avocatul său, ea este indicată ca nefiind parte formală în dosar. Dacă nu era parte din dosar, putea să nu mai apară deloc pe Portal. Această prezentare ambiguă a cauzat confuzie în rândul romilor, mai ales a celor cu acces limitat la informație, producând un efect de intimidare („chilling effect”) asupra presei libere și a activiștilor civici care monitorizează și critică acțiunile Partidei Romilor Pro Europa.
În urma unei judecăți cutumiare (18 februarie 2024) organizate de Nicolae Păun și colaboratorii săi din cadrul Partidei Romilor Pro Europa, acționând conform indiciilor privind un grup infracțional organizat, Balacă Didinant a încetat temporar implicarea politică și a adoptat un comportament prudent, inclusiv prezentarea de scuze publice, conform solicitărilor exercitate de către grup. Cu toate acestea, la data de 10 iunie 2025, Păun a publicat pe Facebook informații potrivit cărora ar fi câștigat procesul împotriva lui Balacă și că va proceda la executarea silită a sumei de 11.000 de euro, deși victima a declarat că nu fusese citată și nu a avut posibilitatea de a se apăra.
Prin publicarea anunţului său ameninţător, anti-democratic, din 10 iunie 2025, deputatul Nicolae Păun a generat un efect de intimidare („chilling effect”) asupra comunității romilor din România, şi nu numai, determinând reducerea exprimării critice legitime și a libertății de opinie în rândul activiștilor civici şi politici de opoziţie. Păun a amenințat în mod explicit indicând că aceștia vor suporta sancțiuni similare cu ale lui Balaca, dacă vor mai critica Partida Romilor Pro Europa sau pe conducătorul acesteia, ceea ce constituie presiune asupra libertății de exprimare (Art.10 şi 14 CEDO, art. 30, 4, 6 şi 40 Constituţie).
Vesi si (mai jos) Declaratiile publice ale lui Nicolae Paun din data de 6 martie 2026 in care confirma practicile SLAPP (folosirea exemplului lui Balaca Didinant pentru a speria si santaja alti membri ai opozitiei si activisti independenti din opozitia Partidei Romilor)
La data de 10 iunie 2025, pe lângă ameninţarea publică despre planificarea grosolană a unor acţiuni excesive împotriva activiştilor din România (procese de tip SLAPP care nu au nici cea mai mică şansă la CEDO, conform jurisprudenţei în materie), Păun mai şi minte, tipic lui, nefiind la prima abatere, în legătură cu minim două certitudini simplu de verificat:
(1)că ar fi fost „calomniat” – amintind de fostul Cod penal (1969) de pe timpul fostului regim securist, de dinainte de 1989, prin aceasta dezinformând grav publicul că ar mai exista acest tip de infracţiune – şi anume „calomnia” - în Codul penal. Păun a planificat şi a publicat această dezinformare cu scopul exclusiv de a speria romii să nu se mai exprime liber, critic şi democratic la adresa lui (incalcand art.10 CEDO)
„Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă fapta este de natură să pună în pericol securitatea națională ori relațiile internaționale ale României, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.”
În acest context, Păun prin minciunile sale publice repetate, insistând să denunţe fals membri importanţi ai opoziţiei, atât personal cât şi prin interpuşi, precum şi prin anunţarea falsă a romilor că ar mai exista încă infracţiunea de „calomnie” în legea penală, dezinformare preluată şi agravată chiar de presa controlată de Păun cum ar fi Ziaru Atac, el încalcă interesele si acordurile României cu Consiliul Europei şi Curtea Penală Internaţională, respectiv posibilităţile concrete de aplicare în România a Convenţiei Europeană a Drepturilor Omului.
Prin gruparea sa organizată neconstituţională şi contrară standardelor CEDO, precum şi prin comportamentul propriu de o debilitate crescută, Nicolae Păun a stârnit deja un val de abuzuri împotriva societăţii civile rome şi opoziţiei sale politice rome, încălcând drepturile fundamentale prevăzute de Convenţie, băgând România într-o stare de represiune nedreaptă împotriva romilor - prevăzută parţial de art. 283 Cod penal (Represiunea Nedreaptă) [contra romilor (Art.14, 3-10 CEDO)].
Prin pasivitatea/ lentoarea autorităţilor competente, Păun deja a generat un dezastru judiciar în România, cu repercursiuni certe în dreptul internaţional. Cu cât dosarele lui de tip SLAPP împotriva societăţii civile sunt mai multe confirmând un tipar susţinut de stat, cu atât statul român riscă ruşine diplomatică internaţională precum şi să plătească mai multe despăgubiri victimelor şi familiilor acestora, cauzând prejudicii la bugetul de stat.
Dacă Tribunalul Bucureşti nu ar fi acceptat cererea de revizuire a lui Balaca, cu celeritate, în iunie 2025, imediat după identificarea publică a abuzului, atunci s-ar fi generat o Jurisprudenţă anti-CEDO în România, în materia de tip SLAPP. Dar, dincolo de CEDO, simplul fapt că Grupul Păun este eligibil în penal şi totuşi i se permite să îşi atace victimele în civil estorcându-le de bani cu ajutorul instanţelor civile, invocând „daune morale” inexistente, este o practică incompatibilă cu regulile statului de drept.
Grupul Păun a cauzat imense daune şi prejudicii, nu doar cele raportate de procurorii DNA în anchetele OLAF/ DNA din 2016, ci şi în perioada 2019-2021-2025, raportate autorităţilor competente de tipul ANI, CNCD, DNA, DIICOT, PÎCCJ şi altele.
O încurajare implicită (temporară) a comportamentelor de tip SLAPP, oferită deputatului Nicolae Păun, pare să se fi manifestat chiar recent în cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București, unde instanța a soluționat o cauză împotriva activistului rom tradițional Constantin Constantin (Samir), membru al Castei Corbenilor care a fost si este victimă a proceselor SLAPP. Potrivit declarațiilor victimei, aceasta fusese anterior vizată de acțiuni judiciare de tip SLAPP (in minim 3 dosare abuzive inițiate de Nicolae Păun, din care 2 procese deja pierdute de Păun, mărindu-i acestuia agresivitatea). Victima a raportat la numărul de urgență 112 mai multe incidente violente survenite în vara anului 2025, la una dintre reședințele sale din București. Victima susține că a fost amenințată, anterior, de persoane asociate lui Nicolae Păun și că o rudă apropiată chiar a decedat, în vara anului 2025, în circumstanțe deosebit de suspecte, încă neelucidate. (Potrivit aceleiași surse, o a doua rudă a victimei ar fi decedat, în mod similar, în luna septembrie 2025).
Aceste evenimente, aflate încă în curs de clarificare, au amplificat considerabil starea de insecuritate și vulnerabilitate resimțită de victimă. În cadrul procesului din 13 august 2025, Constantin Constantin (zis și Samir intre prieteni) a relatat public că s-a confruntat cu tratament discriminatoriu și neregularități procedurale grave, a resimtit un puternic raism institutional, a avut un termen de citare redus la o oră, un avocat din oficiu care a declarat că nu a avut timp să studieze dosarul, aparenta ignorare totala a unor probe esențiale, o aparenta absența totala a traducerii din limba romani a unor documente relevante și, mai ales, lipsa includerii tuturor persoanelor indicate în plângerea inițială (dosarul fiind constituit pe numele unui singur pârât/ suspect).
Aceste aspecte conturează o posibilă încălcare a dreptului la apărare și a principiului egalității armelor, consacrate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și pot fi interpretate ca o continuare indirectă a modelului de intimidare strategică (SLAPP) identificat anterior în alte cauze similare. Organe abilitate anchetează acest caz. De asemenea, victima intenționează să solicite revizuirea cauzei, având în vedere că abuzurile asupra sa s-au manifestat atât prin amenințări și hărțuire — fapte pentru care există probe concrete —, cât și prin denunțuri publice false si acțiuni civile abuzive, în care Nicolae Păun îi solicită tot el „daune morale” victimei pentru simple răspunsuri verbale la atacuri repetate și provocatoare.
Din Cazurile Balaca Didinant şi Rac Lenuţa (Myna) reiese un tipar clar de operare al Grupului Păun, în cazul victimizării romilor tradiţionali, care cred în cutume / în dreptul cutumiar. Există declarații publice ale victimelor Balacă Didinant și Rac Lenuța (Myna), care descriu în mod explicit aceste practici:
1. Faza inițială: victima este supusă unor presiuni prin intimidare, amenințări, violarea vieții private și a datelor personale, denunțuri false, vizând instigarea la ură publică și discriminare. Scopul acestei etape este izolarea victimei, pentru a facilita ulterior exercitarea de presiuni sau șantaj;
2. Faza de răspuns a victimei: atunci când victima reacționează verbal (ex. emite insulte pentru a se apăra), aceste declarații sunt imediat stocate, scoase din context și folosite într-o acțiune civilă, invocând „daune morale” și solicitând sume considerabile de bani;
3. Faza de mediere cutumiară falsă (în scop de șantaj, estorcare de bani, intimidare politică): victimele, fiind speriate, sau convinse ca ar fi privilegiate de o "oferta de mediere", acceptă adesea o presupusă mediere, în cadrul căreia membri ai Partidei Romilor acționează duplicitar pentru a exercita presiune suplimentară, de grup. Victimele sunt obligate prin presiuni cutumiare să își restrângă exprimarea politică libera, cu amenințări de sancțiuni financiare ridicate în cazul nerespectării; In alte cazuri, victima e persuadata chiar ca a devenit "importanta" si acum are "acces direct" sa discute cu "liderul suprem" etc.
4. Persistența dosarelor: chiar si după "mediere" sau acorduri aparent convenite, "prietenesti", dosarele inițial promise a fi retrase sunt de fapt păstrate în instanță, creând confuzie și intimidare suplimentară, precum şi estorcare de bani a victimelor cu ajutorul instanţei, în avantajul financiar suplimentar al Grupului Păun.
Faptul că Nicolae Păun a devenit „deputat al romilor” (neales de romi) numit, în decembrie 2024 (la al cincilea mandat), precum şi „preşedinte al comisiei pentru drepturile Omului” din Camera Deputaţilor” a condus la analizarea separată şi a abaterilor lui disciplinare, în contextul prevederilor Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor precum şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor. Activiştii anti-SLAPP au arătat organelor abilitate indicii şi probe ale acestor forme de abuz continuate, incompatibile cu statutul de deputat, cum ar fi intimidarea sistematică a unor grupuri vulnerabile, încălcarea prestigiului Parlamentului prin acțiuni care afectează libertatea de exprimare a cetățenilor sau activiștilor civici şi inclusiv derapaje rasiste şi homofobe foarte grave.
Pe lângă obligaţia tuturor cetăţenilor şi mai ales obligaţia asociaţiilor politice, a deputaţilor şi a presei libere inclusiv a redacţiilor lor de propagandă politică (precum Ziaru Atac condus de membri şi apropiaţi ai Partidei Romilor) de a respecta Art.31 din Constituţie (Dreptul la informaţie corectă),
„Fapta funcționarului public care, cu prilejul întocmirii unui înscris oficial, atestă fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omite a insera unele date sau împrejurări, în scopul de a produce o consecință juridică, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.”
Aşadar, Codul penal actual (nu cel din 1969, invocat des de Păun) prevede în mod inteligent şi înţelept asemenea tipuri de infracţiuni, comise de Păun sistematic, atat de el direct cât şi prin interpuşi, prevăzând pedepse suficiente pentru a apăra ordinea constituţională şi a ne apăra pe noi, cetăţenii, împotriva acelor funcționari publici care îndrăznesc să „fabrice” şi să răspândească informații false şi mai ales denunţuri false, care produc efecte juridice incomensurabile împotriva drepturilor fundamentale şi ordinii şi liniştii publice în stat.
Aşadar, autorităţile competente (mai multe şi nu doar una) deja investighează, în detaliu, Funcționarul Public care răspândește informații false pentru a prejudicia pe cineva (în cazul de faţă, minim 11 activişti trimişi abuziv în procese de tip SLAPP, precum şi alte victime colaterale), coroborând probe importante care conduc la prevederile art. 404, 321 şi 297 din Codul penal - Abuz în serviciu, concurs de infracțiuni îm format de grup infracţional organizat.
De asemenea, Art.402 din Codul penal actual (nu cel expirat, invocat de Nicu Păun) prevede infracţiunea de Atentat contra unei colectivități:
„Atentatul săvârșit contra unei colectivități prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
În speță, există indicii și probe ample privind utilizarea unui mijloc grav de propagandă masivă, coordonare organizată și diseminare la scară largă a informațiilor false, cu efect de perturbare severă asupra ordinii publice și a exercitării drepturilor politice ale cetățenilor de etnie romă, şi nu numai, ceea ce se analizează explicit în incidența art. 402 Cod penal – Atentatul contra unei colectivități, coroborat cu art. 404 (Comunicarea de informații false) , art.226 (Violarea vieții private a persoanelor fizice/ cu funcţii nepublice), art. 321 (Fals intelectual), precum si art.3, 4 şi 14, 8 CEDO (Interzicerea discriminării etnice, tratamentelor crude şi inumane, violării vieţii de familie, interzicerea sclaviei) și art. 297 din Codul penal (Abuz în serviciu).
Astfel:
1. Grupul condus de Nicolae Păun (Partida Romilor Pro Europa) a fabricat și diseminat sistematic informații false și denunțuri false, în scopul hărţuirii continue (timp de mai mulţi ani) şi eliminării opoziției politice și civice, printr-un mecanism de influență și propagandă instituționalizată, finanţată de statul român;
2. În iunie 2025, minim un membru al PRPE s-a auto-denunţat în complicitate cu alţi lucratori publici, in împiedicarea organizarii şi desfăşurarii protestului legitim al romilor la sediul Guvernului, fapt documentat și cercetat în prezent de organele penale competente, într-un dosar penal dispus cu celeritate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti;
3. Nicolae Păun și colaboratori apropiaţi de-ai săi (cum ar fi finii săi care se laudă, concomitent, că ar fi şi angajaţi ai Partidei Romilor Pro Europa, precum Daniela Irina Magureanu Hamidovic Stoican şi soţul ei actual George Alberto Stoican) sunt vizați de anchete penale nu doar în România ci şi în alte state europene, pentru acte de amenințare asupra vieţii şi securităţii unor membri ai opoziţiei naşului lor Nicolae Păun, acte de sustragere fără drept de date personale, violarea vieţii private, denunţuri false în forme continuate, hărţuire, filaj neautorizat / supraveghere fără drept a unor adrese private online şi fizice, colectare fără drept de date personale şi refolosire a acestora în scopul instigării la ură publică împotriva victimelor etc.
4. Membri şi susţinători centrali ai Partidei promovează extremismul și incitarea la ură inter-etnică şi violenţă, ameninţând cu răzbunarea, focul, bătaia, băgatul în spital etc. - unul din exemple fiind „consilierul de deputat” Florin Motoi, zis Rubin, zis Rândunică, un elogiator agresiv al Partidei şi apărător al lui „Nicu” (Păun), caz documentat public. Motoi chiar se mândreşte cu discursul său extremist, fără să-i pese că este ilegal. Declaraţiile extremiste şi ameninţări emise public de Motoi la data de 29 iunie 2025 sunt doar un mic exemplu din actiunile tipice lui.
5. Partida Romilor Pro Europa, structură condusă de Nicolae Păun în mod nedemocratic (asociaţia nu poate avea alegeri interne libere şi nici alt conducător, de decenii), a acaparat în mod neconstituţional şi contrar standardelor CEDO fondurile publice destinate teoretic comunității rome, de zeci de ani, încălcând principiul pluralismului asociativ – situație care, potrivit Deciziei CEDO explicite din cazul Cegolea c. României, constituie o atingere gravă adusă libertății de asociere și egalității politice.
6.În pofida interdicției legale privind dubla apartenență politică, Nicolae Păun a aderat la PUSL (Partidul Umanist Social Liberal) în 2024, păstrând simultan funcția de preşedinte al Partidei Romilor şi devenind, ulterior, deputat „din oficiu”, ceea ce indică un conflict de interese grav și o utilizare a poziției de putere contrară standardelor CEDO (contrazicand explicit Decizia CEDO din cauza Cegolea contra României). La data de 1 aprilie 2024, Partidul Umanist Social Liberal scria pe website-ul său:
Așadar, în timp ce în orice sistem politic democratic este interzisă dubla apartenență partinică, Nicolae Păun pare să beneficieze de un regim de privilegii personale, sfidând principiile egalității politice și ale statului de drept. În loc să reprezinte voința autentică a romilor, Păun se asociază conjunctural cu formațiuni politice care îi oferă avantaje personale, nu comunitare, substituind astfel reprezentarea democratică a romilor cu o rețea de interese personale și politice incompatibile cu normele europene privind pluralismul și integritatea funcției publice.
Captura.ro publica, în aprilie 2024, un articol de investigaţie cu titlul: „Piedone, păzit meticulos de Clanul Sportivilor” prezentând unele legături dintre Piedone şi diverşi sportivi din capitală, folosiţi pentru paza şi protecţia sa, precum şi cu Nicolae Păun:„Poreclit Niki Scorpion, după complexul comercial pe care îl deține în piața Rahova, Nicolae Păun s-a înscris săptămâna trecută în PUSL (fondat de Dan Voiculescu). Este prieten cu Piedone de peste 40 de ani și influent în comunitățile de romi din Ferentari.”
Evz.ro titra, la aceeaşi dată: „Șeful romilor a schimbat partidul. Nicolae Păun a semnat adeziunea la PUSL. Nicolae Păun, șeful Partidei Romilor, a schimbat partidul social-democrat. Și ca să nu existe supărări în rândul celor pe care, pretinde, îi reprezintă, a îmbrățișat mai multe doctrine odată. A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone.”
La 4 octombrie 2024, defapt.ro scria:„Niky Scorpion, susținătorul lui Piedone, vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor. În aprilie, el se înscrisese în PUSL. Niky Scorpion, susținătorul lui Cristian Popescu Piedone, vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor: el este primul pe lista de candidați ai Asociației Partida Romilor Pro-Europa. Lista a fost deja acceptată de Biroul Electoral Central. (...) „Locul preşedintelui Partidei Romilor Pro-Europa, Nicolae Păun este în Parlamentul României”, spunea președintele PSD Marcel Ciolacu la 5 noiembrie 2023.”
La 1 aprilie 2024 stiripesurse scria: „Piedone a dat marea lovitură: a câștigat sprijinul Partidei Romilor. Liderul Partidei Romilor ”Pro Europa”, Nicolae Păun, a semnat adeziunea la PUSL și îl va susține pe Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei. Păun va rămâne în continuare lider al Partidei Romilor și va aduce sprijinul cetățenilor de etnie romă.”
Tot la 22 iulie 2025, hotnews pubica titlul: „Cristian Popescu Piedone, cercetat de DNA după ce a fost ridicat de la un hotel de pe litoral și i-a fost percheziționată casa: A fost o sesizare, procurorii își fac datoria / De ce este acuzat”
La 24 iulie 2025, catavencii.ro titrau ironic la adresa lui Piedone, analizând stenogramele din dosarul DNA: „La bază, Piedone este un godăcel de un tupeu nemărginit, cu o educație de mahala de cea mai joasă speță, unde minciuna, hoția și intimidarea sunt adevărate virtuți”.
Articolul critică, în acelaşi timp, irelevanţa stenogramelor publicate de autorităţi (mesajul de bază este că publicul are nevoie de informaţii de interes public, în cazurile de corupţie, şi nicidecum viaţa privată a lui Piedone şi-sau soţiei sale).
La data de 2 octombrie 2025, puterea.ro scria: „Piedone zguduie scena politică. A adunat deja 12 parlamentari în noul său partid. Cristian Popescu Piedone și-a lansat oficial partidul său, Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), într-un eveniment care a reunit peste 5.000 de susținători la Sala Palatului din București. (...) „Prezența senatorului Ninel Peia, deputatului Nicolae Păun și a primarilor Rareș Hopincă și Vlad Popescu Piedone a demonstrat interesul crescut față de inițiativa fostului primar.”
Tot la 2 octombrie, stiripesurse.ro scria: „Se naște o nouă forță în Parlament: Piedone anunță un număr uriaș de senatori și deputați care vin către noul partid. (...) El arată că 8 deputați și 4 senatori vin deja spre partidul lui, iar la evenimentul de lansare au participat primari de la PSD și PNL.(...) ”Pe lista invitaților la lansarea partidului s-au aflat senatorul Ninel Peia, deputatul Nicolae Păun, primarul Sectorului 2 Rareș Hopincă, primarul Sectorului 5 Vlad Popescu Piedone...”
La 28 septembrie 2025 Mediafax titra:„Peste 50 de persoane vor fi conduse la audieri, după finalizarea celor 43 de percheziții domiciliare efectuate duminică de DIICOT, în București și județele Ilfov și Olt, într-un dosar de trafic de droguri și corupție.”
Tot la 28 septembrie 2025, ştirile ProTv anunţau:„Descinderi în cartierele Ferentari și Rahova din București, la două clanuri. Droguri de 100.000 euro, în casele interlopilor. (...)” A fost desfășurare de forțe, duminică, în cartierele Ferentari și Rahova din Capitală, la două clanuri bănuite că alimentau aceste zone cu droguri de risc și de mare risc.”
La data de 3 octombrie, Mediafax titra: „DIICOT: 22 de persoane reţinute într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism (...) Gruparea, formată din trei structuri cu peste 30 de membri, a obţinut aproximativ 3,5 milioane de euro din exploatarea sexuală a femeilor..”
________________
Termeni de utilizare
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
No comments:
Post a Comment