Cine a mai contribuit la SLAPP-ul Păun şi Fina contra Balaca?
Pe data de 12
ianuarie 2026, este posibil să se pronunţe Justiţia României în cauza pe fond din
dosarul de revizuire în cauza (SLAPP) Păun şi Fina contra Balaca Didinant, la
Tribunalul Bucureşti.
În Dosarul nr. 23368/3/2023 din 02.08.2023, Nicolae Păun cerea instanţei, iniţial, să-l pedepsească pe Balaca Didinant cu peste 100.000 de euro şi alte măsuri umilitoare. Mai mult, acest dosar s-a judecat în lipsa pârâtului, în parcursul anul 2024, fără ca pârâtul să fie citat conform art. 153 din Codul de procedură civilă şi cu încălcarea art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil).
Iniţial, asociaţia Partida Romilor Pro Europa era parte în acest dosar SLAPP contra lui Balaca, atacând romul tradiţional pe care trebuia, de fapt, sa-l slujeasca. Când s-a auzit pe Facebook despre acest dosar, Balaca s-a îngrijorat. Dar, în mod curios, tot cei din Partida Romilor au încercat să-l “liniştească” – în fapt făcându-i mai mult rău decât bine, având în vedere rezultatele dezastruoase ale acestor intervenţii “prieteneşti”.
Spre exemplu, victima a mărturisit public că
în vara-toamna anului 2023, Viorica Gotu de la filiala Galaţi a Partidei
Romilor s-ar fi dus la Ploieşti (unde locuieşte Balaca) pentru a purta o “discuţie
prietenească” despre situaţia sa juridică impusa de urgenta dosarului lui Paun. Împreună cu Viorica Gotu se pare ca era un aşa-zis “avocat”
care i-ar fi cerut victimei o mie de euro să-l apere, respectiv să-i facă o “pre-întâmpinare”.
La momentul acestei vizite, Balaca nu primise nicio citaţie oficială de la vreo
instanţă, nu fusese informat oficial de existenţa acestui dosar, dar cei din
Partida Romilor i-ar fi arătat pe portalul online că acest dosar există, explicându-i
că se află într-o problemă foarte mare, cauzându-i victimei panică.
La momentul acestei vizite, Balaca plecase din asociaţia Partida Romilor Pro Europa şi era membru în Asociaţia Creştină Jan Amenţa din Sibiu, condusă de predicatorul protestant şi omul politic Ion Cioaba (zis Ciobi) Mihuţescu.
Ciobi Mihutescu in campania electorala PSDI (Sura foto Facebook)
Îngrijorat că nu va avea avocat, din cauza comisionului mare solicitat de avocatul recomandat de Gotu, domnul Balaca a sunat la preşedintele Ciobi Mihuţescu la Sibiu, să ceară un sfat. Se pare că Ciobi i-ar fi spus victimei că nu are / sau nu poate să-i dea suma de o mie de euro, dar poate să-l ajute cu suma de 300 de euro, pentru a plăti acest avocat să-i facă o pre-întâmpinare lui Balaca. Victima nu a văzut niciodată vreo chitanţă, sau vreo copie a vreunui document, în tot parcursul acestei intervenţii, ci doar a fost informat că Ciobi Mihuţescu ar fi fost la Galaţi personal şi ar fi plătit acestui avocat neidentificat suma de 300 de euro.
Viorica Gotu (Partida Romilor filiala Galati) - afis electoral 2020
Anterior acestor evenimente, inclusiv în primăvara-vara anului 2023, Balaca fusese atacat foarte agresiv, insultat şi ameninţat de fina şi angajata lui Nicolae Păun şi de soţul acesteia (finul lui Păun) în cadrul unor emisiuni Live de zeci de ore, pe Facebook. Balaca reuşise să salveze unele probe audio-video cu aceste ameninţări grave - inclusiv cu moartea – de genul “te tai şi te bag în tomberon”) rugându-l pe Ciobi Mihuţescu să le salveze în computerul asociaţiei, pentru a fi utilizate legal în cazul în care situaţia escaladează si Grupul Păun va continua represiunea asupra sa. Ciobi Mihuţescu ar fi primit probele şi ar fi confirmat că le va păstra cu grijă în asociaţia condusă de el, Ciobi bucurându-se de încrederea şi de respectul victimei, din poziţie de predicator creştin şi om al lui Dumnezeu.
Având în vedere că membri politici marcanţi (din conducerea) Partidei Romilor au avut acces la aceste discuţii - esenţiale apararii victimei in instanta - precum şi la schimburi ipotetice de sume de bani (ex. 300 de euro avocatului propus de Viorica Gotu), cel mai probabil Nicolae Păun a aflat direct de la sursă că există aceste probe în posesia lui Ciobi Mihuţescu, astfel se poate explica, ipotetic, acţiunea de tentativă de împăcare cu victima la data de 18 februarie 2024.
Nicolae Păun a
trimis la Ploieşti doi subalterni politici de-ai
săi, să joace roluri de “mediatori
de pace” şi să efectueze o împăcare tradiţională între Păun şi
Balaca. Unul din acesti mediatori era Romeo Ionel Pitesteanu de la Partida Romilor Giurgiu - Ghimpati si celalalt era socrul acestuia Petre Rupita de la Partida Romilor Sector 4 Bucuresti. Este posibil ca aceşti doi membri marcanţi din conducerea a două filiale
ale Partidei Romilor sa se fi dus singuri la Ploieşti, din proprie
iniţiativă şi fără ştirea sau aprobarea lui Nicolae Păun, dar acest lucru este foarte
improbabil având în vedere stilul de conducere dictatorial si invechit al lui Nicolae Păun.
Pacea cutumiara/ traditionala s-a efectuat în văzul public, la data de 18 februarie 2024, cu filmare aprobată detoate părţile şi transmisă publicului larg pe Facebook, în aplauzele comunităţii care a apreciat acest gest de împăcare şi mai ales
păstrarea tradiţiei milenare a întelegerii şi
liniştii în comunitate. Din nefericire, a fost o pace falsa, calcata in picioare de Nicolae Paun, care s-a laudat pe Facebook, in iunie 2025, ca a castigat procesul contra lui Balaca si ca il va executa silit de suma de 11.000 de euro.
Din perspectiva Codului
civil al României, această împăcare / mediere de pace din 18 februarie 2024 s-ar putea traduce printr-o
tranzacţie în forma unui contract verbal cu martori. Astfel, articolul 2267 Cod civil precizează: “ (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau
sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau
renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la
cealaltă. (2) Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi
juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.”
Cu toate acestea,
deşi tranzacţia a vut loc, fără dubiu sau îndoială rezonabilă, aparent
stabilind îndepărtarea unor pretenţii litigioase din partea lui Păun la
Tribunalul Bucureşti şi uşurarea aparentă a victimei de o greutate psihologică
majoră, totuşi nu se pot pierde din vedere Conţinuturile Tranzacţiei care
au inclus elemente ilegale. Aceste elemente demonstrează mai degrabă o acţiune
de şantaj decât o tranzacţie civila de bunăcredinţă, deoarece încalcă drepturi
fundamentale ale victimei, cum ar fi interdicţia pentru eternitate de a-l mai
critica pe omul politic Nicolae Păun precum şi entitatea politică condusă de
acesta. Tocmai de aceea, în Codul civil există şi articolul 2268 privind
domeniul de aplicare a noţiunii de Tranzacţie: “(1) Nu se poate
tranzacţiona asupra capacităţii sau stării civile a persoanelor şi nici cu
privire la drepturi de care părţile nu pot să dispună potrivit legii. (2)
Se poate însă tranzacţiona asupra acţiunii civile derivând din săvârşirea unei
infracţiuni.”
Astfel,
Legiuitorul în înţelepciunea sa a prevăzut asemenea fapte, care pot avea
efect de tranzacţie doar de o parte (tăcerea activistului politic Balaca), în timp
ce cealaltă parte obţine foloase necuvenite sau atinge drepturi pe care nu are voie legal sa le atinga. Aceasta înscenare de tranzacţie apare mai degraba cu rea-credinţă, in defavoarea profunda a victimei şi în complicitate de mai mult de trei indivizi membri ai aceleiasi organizaţii politice ştiute public şi certificată cu documente.
Astfel, relaţia organizaţională dintre făptaşi (iniţiatorii tranzacţiei) precum si legatura de cauzalitate intre faptasi si subiectul pasiv/ victima este
certă şi fără nicio umbră de îndoială rezonabilă, cu probe imediate. ei actionau in grup, în timp ce
victima era singură, expusă acestor înşelătorii şi presiuni de tip şantaj , intimidare, estorcare de bani (o mie de euro solicitaţi pentru un avocat propus
chiar de agresori, precum şi un verdict “cutumiar” pronunţat de agresori /
ameninţare cu amendă de 10.000 de euro dacă Balaca va mai vorbi critic la
adresa lui Păun sau a organizaţiei politice pe care o conduce acesta).
Vezi evolutia dosarului de revizuire 21361/3/2025
Vezi cum se terminase dosarul politic 23368/3/2023 in avantajul lui Paun si Fina sa,
fara ca Balaca sa se apere in instanta de judecata
Balaca a fost de
acord cu pacea din februarie 2024, sub presiunea copleşitoare a grupului organizat,
format din mai mult de trei persoane: Nicolae Păun, fina sa (părţi în dosarul nr.
23368/3/2023 din 02.08.2023), cei doi mediatori (din filialele Partidei Romilor
Giurgiu-Ghimpaţi şi Bucureşti Sector 4), Viorica Gotu (filiala Partidei Romilor
Galaţi), “avocatul” propus de Gotu (care a blocat numărul victimei şi a depus o
pre-întâmpinare nesemnată, care a fost respinsă de instanţă la termenul de
judecată din data de 9 aprilie2024) precum şi Ciobi Mihuţescu care, ca prin
minune, ar fi pierdut toate probele încredinţate de Balaca în primăvara-vara anului
2023 şi anterior, probe care ar fi servit victimei în instanţă, chiar astăzi,
să se apere împotriva executării silite de 11000 de euro. Nu se cunoaşte cu
sigurantă dacă Ciobi Mihuţescu a pierdut într-adevăr aceste probe importante,
sau dacă le-a tăinuit sau distrus din proprie iniţiativă sau poate chiar la
cererea lui Nicolae Păun, tocmai de aceea victima a solicitat o anchetă de
specialitate, din partea organelor competente.
În faţa unor
asemenea probe şi indicii solide de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu
coordonate de Nicolae Păun (în prezent deputat în Parlamentul României) şi în
contextul cu mult, mult mai grav în care victima nu a fost citată să se fi
prezentat la şedinţele de judecată pentru a se apăra conform legii, pe tot
parcursul anului 2024, indicând posibile ingerinţe ale omului politic în actul
de justiţie, verificăm, în mod necesar, ce prevede Codul penal cu privire la
infracţiunile de Constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 ),
Şantajul (art.207) şi Abuzul în serviciu (art. 297), dar şi prevederile art.1-4 din Legea nr. 535/2004.
Constituire a unui grup infracţional organizat
(art.367):
“(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului. (5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. (6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.”
Şantajul
(art.207):
“(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Abuzul în serviciu
(art. 297):
“(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos (CCR 2016 : îndeplinește prin încălcarea legii) și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.*). (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă,….. »
În Codul penal
român, noțiunea de „împăcarea părților” apare explicit și are efectul de
înlăturare a răspunderii penale, dar numai pentru anumite infracțiuni, expres
prevăzute de lege. Articolele 158- 159 se explică în ce măsură se poate retrage o plângere
penală şi cu ce efecte parţiale. Împăcarea este personală, produce efecte doar
între părțile care s-au împăcat și este irevocabilă, dar nu se aplică la toate
infracțiunile. Împăcarea este posibilă doar dacă articolul de incriminare
prevede expres acest lucru, spre exemplu în cazuri de lovituri sau alte
violenţe (spre exemplu o bătaie într-un bar), sau forme simple de distrugere a
unor obiecte. În cauza Balaca, este greu de crezut că se poate aplica o
asemenea formă (posibil prin presiune psihologică) de „împăcare” între victimă
şi agresor, care nu au nici pe departe condiţii egale de statut financiar şi
politic, ci chiar opuse.
Astfel, o posibilă
împăcare în penal între Păun, fina sa (reprezentanţi guvernamentali) şi victima
lor Balaca Didinant (membru al societăţii civile) nu se poate realiza decât în
condiţii cel mult similare cu împăcarea din 18 februarie 2024, adică prin
presarea psihologică şi materială a victimei.
De remarcat, de
asemenea, că împăcarea în penal mai apare că nu se poate obţine decât în cazurile
unde acţiunea de cercetare penală se demarează prin plângerea prealabilă a
persoanei vătămate (art.289 din Codul de procedură penală), în timp ce cazurile de sesizare din oficiu (art. 292 C.P.P.) nu se supun acestor noţiuni de „împăcare” între părţi, mai ales între un
asemenea agresor de o asemenea dimensiune copleşitoare şi o asemenea victimă
deosebit de modestă din punct de vedere al statutului politic şi financiar.
Contrastul de tip SLAPP dintre victima Balaca şi agresorul Păun au atras atenţia,
din prima zi, opiniei internaţionale şi vor servi unor analize ample, în anii
ce vor urma – deoarece speţa nu reflectă doar drama unui individ izolat, ci este
o reflecţie vie a modului complex în care mecanismul naţional/ sistemic de abuz
împotriva romilor acţionează ilegal şi
împotriva Standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi prevederilor Convenţiei-Cadru a Consiliului Europei (1995) pentru Protecţia MinorităţilorNaţionale.
Mai mult, în
cauza Balaca, o agenţie naţională a devenit în mod oficial agent constatator al
probelor cu privire la faptele penale ale grupului infracţional organizat (terorist),
fapt care a condus conform legii la redirecţionarea imediată a indiciilor şi probelor
către parchetul competent – astfel validându-se în acte oficiale comunicarea
inter-instituţională din oficiu cu privire la punerea în mișcare a acțiunii
penale, aşadar fără posibilitatea victimei de a-şi mai retrage vreo plângere/
cerere personală sau de a cădea victimă (din nou) unei împăcări abuzive şi
false, precum cea din 18.02.2024, contrare intereselor victimei, controlate material
şi psihologic în totalitate de grupul agresor.
Codul penal
prevede victima colectivă la art. 157, chiar în lipsa plângerii penale: „(2)
Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală,
chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele. (3)
Fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care
au participat la săvârșirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut
numai cu privire la una dintre acestea. (4) În cazul în care cel vătămat este o
persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu
restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea
penală se poate pune în mișcare și din oficiu.”
Se mai poate nota ca in Cauza Balaca se intampla fenomene mai putin obisnuite - cum ar fi spre exemplu:
- Termenul din 12 ianuarie 2026 a fost publicat direct "amanat" iar citatia de chemare la sedinta pentru 10 decembrie 2025 a fost primita dupa citatia legata de 12 ianuarie. Pe 10 decembrie 2025 s-a judecat favorabil victimei cu privire la scutirea de unele cheltuieli, insa instanta nu s-a pronuntat pe fond, precizant ca o va face pe 12 ianuarie 2016.
- Dupa respingerea cererii/ contestatiei impotriva executarii silite, la Judecatoria Ploiesti, victima a urmat alte cai legale de atac (nu apelul) - asadar considerand acel dosar incheiat. Dar dupa sedinta de judecata de la Tribunalul Bucuresti din 10 decembrie 2025, a fost activata si Judecatoria Ploiesti (fara ca victima sa o ceara) oferind un nou termen de judecata a contestatiei la executarea silita pe 23 ianuarie 2026.
Termeni de utilizare
Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
No comments:
Post a Comment