Nicolae Păun agravează
situaţia României la CEDO, în cazul Cegolea v. România şi nu numai.
Nicolae Păun, deputatul neales - ci numit de guvern “din oficiu” - al romilor din România, îşi continuă seria de abuzuri în funcţiile publice multiple, hărţuind la scenă deschisă activiştii politici romi din România, care luptă împotriva corupţiei şi se află în opoziţia politică a lui Păun, de mai mulţi ani.
Printre victimele lui Păun, târâte abuziv în diverse procese civile de
intimidare politică, prin instanţele de judecată din România, se numără
preşedinţi şi membri ai unor partide politice de opoziţie precum şi membri ai
unor asociaţii non-profit şi non-guvernamentale legal constituite, fondate şi
conduse de romi, cărora nu li se dă voie să participe, conform legii, la
procesele democratice din România şi de la nivel european. Păun insultă romii din
opoziţia sa şi-i ameninţă, încălcând legea 2/2021
şi nu numai, atât în mod direct cât şi prin subalternii lui, transmiţând
mesajul că are, practic, legea pumnului de partea sa, în ciuda legislaţiei
oficiale existente în stat şi la nivel internaţional.
Nicolae Păun, despre care se vorbeşte că ar avea „pile în justiţie”, se
plânge că democraţia este o „calomnie” şi o „denigrare” dându-şi în judecată
criticii săi legitimi, din opoziţia sa politică. El formulează, de câţiva ani, tot
mai multe dosare abuzive împotriva romilor, prin care Justiţia României devine
expusă negativ, la nivel internaţional, prin acţiuni de Represiunea Nedreaptă
asupra romilor din România, potrivit Art. 283 Cod penal, încălcând concomitent
numeroase tratate şi convenţii internaţionale şi agravând
procesul de la CEDO Cegolea v. România.
Vezi şi articolul:
Petiţie
Publică de Dizolvare a Partidei Romilor
Păun pare obişnuit să dezinformeze Opinia Publică, minţind în CV-ul
personal publicat pe website-ul camerei deputaţilor, că din anul 2012 şi până
în prezent a fost, în mod neîntrerupt, deputat şi „preşedintele Comisiei pentru
drepturile omului”, deşi între timp el a fost anchetat
penal de OLAF şi DNA,
pentru deturnare de fonduri, spălare a banilor şi alte infracţiuni, aceste realităţi
cauzându-i o pauză semnificativă în cariera sa politică.
Vezi şi articolul
DNA:
Nicolae Păun și complicii săi au creat un sistem de fraudare în scopul propriei
îmbogățiri
Activiştii şi oamenii politici romi din România, care se exprimă public că ar
dori o schimbare politică democratică şi legală, în ceea ce priveşte
reprezentarea etniei romilor în parlament şi în relaţie cu guvernul, sau care
solicită explicaţii legitime legate de fondurile publice destinate romilor,
absorbite doar de Partida Romilor, de decenii la rând, devin ţinta abuzurilor
lui Păun. Exemple de critici publice legitime din partea societăţii civile sunt
cele apărute pe marginea scandalului internaţional provocat de Nicolae Păun şi complicii
săi, prin deturnarea de fonduri europene, în 2016, caz
investigat de OLAF şi DNA. Prin infractiunile anchetate de OLAF şi DNA de deturnare a fondurilor europene, spălare a banilor, fals
în documente oficiale şi alte infracţiuni, Grupul Păun nu doar a blocat
funcţionarea societăţii civile democratice ci şi fondurile europene şi
fondurile de stat să ajungă pe teren, în marile ghetouri, în sprijinul romilor
defavorizaţi. Prin „steguleţele roşii” puse de OLAF, şi prin neschimbarea lui
Păun şi a complicilor lor din funcţiile de stat, Partida Romilor a distrus
şansele altor sute de ONG-uri curate şi corecte, adevărate ale romilor, de a
absorbi fonduri europene pentru romii nevoiaşi din România.
Deşi există motive ample, reale şi probate, ca Nicolae Păun să fie criticat
în spaţiul democratic, acesta consideră criticile
ca pe o „calomnie” şi o „denigrare” intolerabilă, trimiţându-şi trupele de
avocaţi să alearge prin instanţele de justiţie cu dosare împotriva cetăţenilor
din societatea civilă.
Grija lui Păun a devenit una miliţienească, împotriva criticilor lui din
opoziţia sa politică, dându-i în judecată,
pentru a-i intimida politic şi a-i opri să îşi mai exprime gândurile în spaţiul
democratic. Romii din România ştiu, astăzi, ca orice critică democratică la
adresa lui Păun poate rezulta într-un nou abuz de drept procesual, folosind
fondurile publice cu care Păun îşi plăteşte avocaţii şi instituţiile statului
român, împotriva democraţiei, nestingherit, încălcând Art.40 alin.2 al
Constituţiei (pluripartitismul).
Dreptul la exprimare liberă cinstită devine din ce în ce mai limitat,
abuziv, în timp ce Grupul Păun acţionează cu rea credinţă atât în legea
românească (cod proc. civ. Art.12
) cât şi în legea romilor, folosind
la ordinea zilei, în continuare, şantajul, hărţuirea, ameninţările publice şi
private (înregistrate de victime şi predate autorităţilor, inclusiv prin
serviciul 112). Cu toate acestea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, deşi are probe ample la dispoziţie, întârzie să acţioneze
conform legii.
Grupul Păun mai practică înşelăciunea şi abuzul de drept cutumiar al romilor, deoarece, prin folosirea unor mediatori romi tradiţionali de rea credinţă abordează victimele deja trimise în judecată, li se oferă acestor victime o „înţelegere” (cutumiară) pentru a-i face să tacă, li se cere victimelor să jure cutumiar şi că nu vor merge la autorităţile statului român să se plângă sau să ceară protecţie legală, cu promisiunea că dosarele vor fi retrase de „naşul” „şeful” Păun. Victimele, înfricoşate, necunoscând legile statului român, cad pradă uşor dezinformării şi sunt persuadaţi că Păun are, prin lege şi mai ales prin Constituţie, drept de viaţă şi de moarte asupra romilor din România. Victimele mai sunt făcute să creadă că Păun este un personaj nemuritor din punct de vedere politic şi că legea şi justiţia sunt de partea sa, indiferent de situaţie. După ce victima jură cutumiar că nu se va mai exprima politic, în public, contra lui Păun sau a Partidei, sperând să fie „ierat de dosar”, în fapt dosarele abuzive îşi continuă cursul, cu solicitarea unor daune morale peste puterile victimei, din vina ca victima a folosit, pe alocuri, un limbaj poate mai acid împotriva abuzatorului său, protestând totuşi paşnic. Unul din cazurile reprezentative în acest sens este Dosarul nr. 23368/3/2023 în care Păun şi fina sa Daniela Măgureanu (fostă Hamidovic) l- au dat în judecată pe fostul membru al Partidei Romilor Balaca Didinant (cunoscut Tică în comunitate), solicitând o sumă de peste 10.000 de euro daune morale.
Victima declară că nu a fost anunţată oficial de această hotărâre, aşadar nefiind în posibilitatea să depună un Apel în termen legal. Victima declară că a aflat de Hotarârea nr. 1582/2024 din 26.11.2024 abia astăzi 10 iunie 2025, de pe o pagină de facebook care pare a fi a lui Nicolae Păun (extras mai jos). In conditiile actuale, in care Tica Balaca are de platit "daune morale" infractorilor Nicolae Paun si finei acestuia Daniela Magureanu Stoican Hamidovic, mediatorilor de pace folositi de Paun in aceasta actiune li s- au adus nu doar daune grave imaginii si reputatiei in comunitate, dar este posibil sa li se faca si dosare penale, pentru incalcarea legilor statului roman, prin complicitate la grup terorist, potrivit legii nr. 535/2004.
Acesti asa-zisi "mediatori de pace" trimisi de Paun au intervenit politic, in favoarea exclusiva lui Nicu Paun, in mod imoral si ilegal, exercitand presiuni de tip etnic-cultural asupra victimei pentru a intimida victima din punct de vedere politic si a opri victima sa mai participe in mod liber la procesele democratice din Romania. Victimei i s-au incalcat drepturile fundamentale.
Victima oprita din libera exprimare, de catre acesti mediatori (emisari speciali ai lui Nicu Paun - prezentati in materialul video de mai sus) este Balaca Didinant (Tica) - fost membru al Partidei Romilor si un actual membru al opozitiei politice a lui Nicolae Paun. Victimei i s-au incalcat numeroase Drepturi, fiind, chiar si in prezent, hartuit, politic de Grupul Paun, prin numeroase metode, publice si private, prin metode de natura terorista, fara ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi faca datoria.
Pe lângă profunda rea credinţă şi abuzurile împotriva Drepturilor Omului,
inclusiv abuzul de drept procesual, identificabile cu uşurinţă în Codul Civil
şi Codul de Procedură Civilă, Nicolae Păun este campion şi la încălcarea
Codului Penal, prin constituirea şi coordonarea de grup infracţional organizat
cu scopul intimidării politice a opoziţiei sale politice, încălcând prevederile
Art.40 alin 2 (referitoare la pluripartitism şi ordinea statului de drept),
îndeplinind, din ce în ce mai verificabil, şi condiţiile prevăzute de Art.1 al
legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Vezi şi articolul
Partida
Romilor – de la Grup Infracţional Organizat la Organizaţie Teroristă
Grupul Păun îşi ameninţă, în continuare, opoziţia romă legitimă din România,
impunându-şi funcţia politică forţată, abuzivă, nereprezentativă şi nealeasă
democratic, prin instaurarea fricii şi terorii asupra populaţiei, de manieră
teroristă. În plus, membrii Grupului Păun se laudă că este invincibil în
Justiţie, spunând că până acum ar fi câştigat toate procesele, deşi nu este
adevărat.
Păun şi Partida au pierdut ambele procese în Dosarul civil nr. 43255/3/2024, intentat chiar de ei împotriva a zece membri ai opoziţiei, atât prin Hotarârea Tribunalului Bucureşti nr. 274/2025 din 27.02.2025 cât şi prin HotărâreaCurţii de Apel Bucureşti nr. 413/2025 din13.05.2025.
În primul proces, Hotărârea Tribunalului Bucureşti i-a arătat lui Păun că-i „Respinge cererea ca inadmisibilă” (acest abuzator al Drepturilor Omului şi duşman al romilor nu făcea decât să ceară interzicerea unor Drepturi Fundamentale) iar în a doua hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a aratătat, definitiv, că „Respinge apelul ca nefondat”. Aşadar, de ce se lauda Paun ca din cinci dosare le- a castigat pe toate? Raspunsul este unul simplu: pentru ca minte opinia publica in mod nerusinat. De remarcat că onorariul avocaţilor nu a fost, de data aceasta, achitat de victime, aşa cum se laudă Păun că i-ar păsa de fondurile publice, ci atât avocaţii săi cât şi el însuşi ca lider de grup infracţional organizat (terorist) sunt plătiţi din banii noştri publici. Iar aceste plati din fonduri publice catre Grupul Paun trebuie sa inceteze imediat, deoarece locul lor este la inchisoare, nicidecum in functii publice platite de noi.
Vezi şi articolul:
Nicolae
Paun pierde procesul contra unui grup de activisti romi traditionali
Vezi şi articolul:
Nicolae
Paun a Pierdut Apelul
Tocmai din aceste motive, cu impact atât la nivel
intern cât şi internaţional, banii publici pe care Păun îi primeşte, în fiecare
an, din subvenţii
neconstitutionale in favoarea asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, trebuie opriţi imediat. Asociaţia Partida
Romilor trebuie să fie dizolvată legal, cât mai urgent, pentru neîndeplinirea
scopului declarat în statut, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociații și fundații, articolul 56, alineatul (1), literele a), b)
şi c).
Dar pentru Nicolae Păun aceste semnale din partea societăţii civile şi din
partea Justiţiei României, prin respingerea ferma a cererilor sale din Dosarul nr. 43255/3/2024, par a nu fi
suficiente, deoarece el pare că abia s- a „încălzit” pe noua „procedură” de a-şi
abuza victimele in forme complexe, inclusiv prin abuz procesual în instanţe, chiar declarând public că va
continua cu aceste metode de hărţuire a opoziţiei, în ciuda Art.40
alin.2 de Constituţie, în ciuda Art.
75 din Codul Civil, în ciuda Art.12
din Codul de procedură civilă, în ciuda Art. 297 Cod penal, în ciuda Art.
283 Cod penal şi mai ales în ciuda Art.1 din
legea 535/2004 - coroborate cu Cazul CEDO în desfăşurare
Cegolea v. România.
Neștiind cum să
acționeze într-un cadru democratic autentic și speriat de candidații romi
autentici din România — adevărații reprezentanți ai Art. 6 din Constituție —
Nicolae Păun a început să-și trimită avocații pe la instanțele de judecată și
să-și dea în judecată competitorii politici, cu rea-credință, prin abuz de
drept procesual și cu încălcarea flagrantă a art. 12
din Codul de procedură civilă, pretinzând că este „calomniat” și „denigrat”
– în plin an electoral, când el de fapt a „furat startul” campaniei electorale
începându-şi terenul încă din iulie 2023, din fonduri publice, în mod cât se
poate de ilegal. Păun a refuzat și refuză să accepte existenţa Art. 40 alin. 2
din Constituția României, comportându-se ca un lider de grupare teroristă,
coordonându-și subalternii spre concurs de infracţiuni grave, inclusiv
ameninţări cu moartea, pentru a „elimina” competiția politică. Deși atât
Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București i-au respins cererile de
instrumentalizare a Justiției Române pentru vendetele sale politice, Păun nu
și-a învățat lecția și continuă să-l hărțuiască politic pe Tică Balacă (fost
membru al Partidei Romilor, trecut în opoziţie din cauza gravităţii neregulilor
pe care le-a văzut în Partidă, dându-şi demisia), cerându-i acestuia peste 10.000
de euro, pentru faptul că omul a răspuns unor provocări de ordin declarativ, verbal,
în online.
În plus, Păun i-a acționat din nou în judecată pe cei zece activiști din primul dosar. Urmatorul proces este programat pe 14 octombrie 2025, la Tribunalul Bucuresti. Avocații lui Păun — probabil interesați doar să-și încaseze onorariile din bani publici — au omis să-l informeze pe clientul lor că există art. 4, art. 6 și art. 40 alin. 2 din Constituția României, precum și art. 75 din Codul civil, alături de o serie de convenții internaționale privind apărarea Drepturilor Omului, la care România este parte, mai ales din anul 2007. Împotriva lui Nicolae Păun se desfășoară mai multe analize de ordin penal, la nivel național și internațional. Totuși, trăind în palatul său de cleștar, izolat de realitate, el continuă să abuzeze de dreptul procesual civil pentru a-și intimida politic victimele, ca un adevărat miliţian politic, dictator şi cap de grupare teroristă, în deplinul înţeles al legii nr. 535/2004, cerându-le ţintelor sale politice „daune morale” de zeci de mii de euro, din poziţia sa nepotistă, nereprezentativă, de deputat pus forţat în parlament peste romi, neales de romi, ci ales doar de Ciolacu sau alt lider PSD de la vremea numirii lui „din oficiu”.
Referitor la cazul CEDO Cegolea v. România, Guvernul României recunoaşte, oficial, la data de 30 septembrie 2024, că România nu are, încă, legislaţia internă aliniată la standardele Convenţiei pentru Drepturile Omului şi că se ocupă abia de acum înainte de un proiect de lege (PL-x 763/2023) pentru a amenda (corecta) puterea discreţionară a guvernului de a decide cui să dea şi cui sa nu dea statutul „de utilitate publică”, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor din România. Acest statut „de utilitate publică” este un truc nepotist foarte important, deoarece el decide accesul preferenţial la subvenţii publice precum şi accesul sau interdicţia accesului la alegeri democratice al asociaţiilor etnice din România. Acest „statut de utilitate publică” afectează nu doar etniile minoritare din România ci întregul proces electoral, legile electorale, circulaţia banilor electorali, structura parlamentului şi Drepturile Fundamentale.
Această Ordonanţă de Guvern 26/2000 a mai fost odată
modificată, necorespunzător,
prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005, dar fără
a se
armoniza cu standardele internaţionale ale Convenţiei Drepturilor Omului!
Notele Consiliului Legislativ confirmă că funcţionarea asociaţiilor si fundaţiilor, din anul 2000 până azi, a fost în întregime o bătaie de joc legislativă! „Semnalăm că, de lege lata, actul normativ asupra căruia se intervine este compus din mai puţin de 100 de articole, iar cele 63 de intervenţii legislative preconizate în prezentul proiect vizează majoritatea acestora. (...) Având în vedere faptul că modificările şi completările preconizate vizează cea mai mare parte a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, (...) apreciem că ar fi necesar ca prezentul proiect să fie înlocuit cu o nouă reglementare a materiei, urmând ca Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, să fie în întregime abrogată.”
Vezi stadiul actual al proiectului de lege PL-x nr. 763/2023
*
pentru modificarea O.G. nr. 26/2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii
Un exemplu de conflict de interese electorale se remarcă, asurzitor, chiar
în ultima campanie electorală din anul 2024, unde implicaţii principali sunt "ONG-istii" Păun şi Partida. Proiectul numit
„Caravana Culturală Romi pentru România” a fost lansat pe 7 iulie 2023 sub egida (si fondurile) a trei entităţi publice, furând startul
campaniei electorale din 2024, pe banii statului, în mod ilegal: Agenția
Națională pentru Romi (Iulian Paraschiv, cercetat penal şi în dosarele OLAF-DNA
2016) din subordinea Guvernului, alături de Centrul Național de Cultură al
Romilor (Mihai Neacşu) şi Partida Romilor Pro Europa (Nicolae Păun) apăreau pe
afişele Caravanei în anul 2023, în schimb, în anul electoral 2024 primele două
instituţii au dispărut de pe afişele promoţionale, rămânând doar „Partida
Romilor şi Domnul Nicu Păun” in mijlocul unor concerte electorale cu manele. Costuri
publice nejustificate şi cheltuieli electorale ilegale din punct de vedere al
prevederilor legii nr. 334/2006, concomitent cu promovarea unei imagini
feminine complet neadecvate tradiţiei reale a romilor, în cadrul acestor
concerte electorale, au stârnit, cum era de aşteptat, critici dure în rândurile
societăţii civile.
Pe 7 iulie 2023, pe un cont de facebook care părea a aparţine deputatulului Partidei Romilor din parlament (neales democratic ci pus „din oficiu” de către guvern) Cătălin Manea scria: „Partida Romilor a demarat astăzi la Făgăraș caravana culturală, Romi, pentru România ! Felicitări echipei Partidei Romilor din județul Brașov și din municipiul Făgăraș pentru mobilizare și organizare! Uniți, suntem mai puternici!” – omul deja îşi începea campania electorală, în ciuda legislaţiei electorale!
La
şedinţa nr. 1501 a Consiliului Europei, a Comitetului de Supervizare a
Execuţiei Hortărârilor CEDO, din 11-13 June 2024, s-au stabilit
următoarele:
Reprezentanţii/ Deputaţii (Consiliului Europei)
1.
reamintind
că această cauză (Cegolea
v. România) se referă la încălcarea dreptului la alegeri libere și a
interzicerii discriminării în ceea ce privește organizațiile minorităților
naționale care nu sunt încă reprezentate în Parlament, din cauza deficiențelor
din procedura de acordare a statutului de „utilitate publică”, o cerință
prevăzută de legislația electorală, în special din cauza lipsei de claritate a
acesteia, a puterii discreționare nelimitate acordate executivului și a
absenței unui control jurisdicțional;
2.
reamintind,
de asemenea, concluziile lor potrivit cărora problema acordării unei reparații
pentru reclamantul din această cauză este legată de măsurile generale care
urmează să fie implementate pentru a alinia legislația internă (a României) la
cerințele Convenției, astfel cum au fost stabilite în hotărâre;
3.
au
luat act de faptul că guvernul a depus în Parlament, în noiembrie 2023, un
proiect de lege care conține dispoziții menite să remedieze deficiențele
identificate în hotărâre în legătură cu procedura și garanțiile aferente
criteriului de eligibilitate în cauză;
4. și-au exprimat îngrijorarea că aceste dispoziții nu au intrat încă în
vigoare, în ciuda apelurilor Comitetului adresate autorităților de a lua toate
măsurile necesare pentru a se asigura că acest lucru se realizează în timp
util, înainte de următoarele alegeri parlamentare, preconizate a avea loc la
sfârșitul anului 2024, și au îndemnat cu fermitate autoritățile române să
asigure adoptarea legislației fără nicio întârziere suplimentară;
5.
subliniind
importanța crucială a asigurării efectului practic al hotărârii Curții Europene
pentru următoarele alegeri, au îndemnat autoritățile să ofere garanții că
guvernul și departamentele sale vor examina și soluționa orice cerere în curs
sau viitoare privind acordarea statutului de „utilitate publică” formulată de
organizațiile minorităților naționale, în vederea desemnării de candidați la
aceste alegeri, cu respectarea cerințelor prevăzute de Convenție și a
obligației necondiționate de conformare cu hotărârea;
6.
au
decis să reia examinarea acestei cauze într-o viitoare reuniune privind
Drepturile Omului, în lumina răspunsului autorităților la apelurile de mai sus.
________
No comments:
Post a Comment