Paun are dosar penal la PICCJ

Pe 14 februarie 2026, deputatul Nicolae Păun a transmis o "scrisoare deschisă" adresată procurorului general Alex-Florin Florența și ministrului de interne Cătălin Predoiu, solicitând autorităților „identificarea unor soluții pentru stoparea calomniilor și insultelor din mediul online”, potrivit unei relatări publicate de Mediafax.

Demersul deputatului are loc într-un context tensionat, în care în spațiul public sunt menționate mai multe dosare penale care ar viza membri și angajați ai asociatiei politice pe care o conduce de decenii, Partida Romilor Pro‑Europa, precum și alte persoane din anturajul parlamentarului. De asemenea, potrivit unor informații directe de la victime, cel putin un dosar penal în care apare numele deputatului Paun, încadrat la art. 206 Cod penal („amenințare”), a fost deja transmis de la un parchet din Bucuresti spre competentă solutionare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Acest lucru presupune ca doar PICCJ, conform legii si in baza probelor de amenintare, poate solicita ridicarea imunitatii parlamentare lui Paun si inceperea anchetei penale. 

Asociaţia politică Partida Romilor Pro-Europa a formulat, începând din anul 2023, multiple acțiuni în instanțele civile împotriva unor activişti romi şi altor membri ai opoziţiei, urmărind reducerea la tăcere a acestora precum şi estorcarea lor de sume de bani fabuloase, invocate drept „daune morale” în urma criticilor democratice, pe care membrii Grupului Păun le numesc „trădare”, „denigrări” sau „calomnie”. Victimele acestui grup organizat acuză că asociaţia politică PRPE foloseşte procedurile de instanţă civilă în mod abuziv, pentru a avea câştiguri băneşti suplimentare de pe urma victimelor, în contextul în care deja se bucură de 8 milioane de euro anual de la statul român, drept subvenţie (chiar dacă PRPE nu este aleasă democratic, precum partidele politice obligate prin lege să practice democraţia). 

Citeste Foaia de Ziar pe Fb

Vezi si articolele
Paun si Judecata Tiganeasca
Revizuirea Dosarului Paun contra Balaca
Noi Dezvăluiri în Cazul Balaca

Nicolae Păun susține in unele dosare civile contra activistilor romi că ar fi ținta unor "campanii de denigrare" / sau calomnie și afirmă că aceste acțiuni i-ar fi provocat "daune morale" și dureri psihice (desi in cele mai multe cazuri nimeni nu a depasit limitele libertatii de expresie definite in art.75 din Codul civil si art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.) 

Dupa cel putin doua astfel de procese SLAPP in care cererile lui Paun au fost respinse drept inadmisibile si nefondate, deputatul nu doar ca a continuat presiunile in instanta civila (2023-2025) ci in anul 2026 exagereaza si mai mult. El solicită chiar intervenția procurorului general si a ministrului de interne pentru a impune un fel de Militie Politica dorita de Paun, evident necesara lui si care sa limiteze ceea ce el consideră a fi abuzuri în mediul online. In fapt, Paun nu pare a fi capabil sa accepte, in ruptul capului, ca exista democratie in Romania - descrisa explicit atat de Constitutie, legi nationale subsidiare cat si de tratate internationale la care Romania este parte. Deputatul nu poate sa inteleaga o realitate mai dificila din lumea politica a statelor democratice, si anume ca  fiecare om politic trebuie sa accepte criticile democratice din partea cetatenilor platitori de taxe si impozite, care-i platesc lui salariul de deputat.

Printre cetatenii trimisi represiv in judecata civila de catre Paun Nicolae si asociatia PRPE pe care oconduce de decenii, doua instante de judecata importante din Romania (Tribunalul Bucuresti respectiv Curtea de Apel Bucuresti) au constatat ca doar doua persoane din zece era posibil sa-si fi depasit limitele libertatii de exprimare, iar una din cele doua exceptii este chiar un membru al Partidei Romilor din Constanta. Asadar, opt din zece cetateni sunt doar hartuiti (trimisi in judecata in mod repetat, pe tipar SLAPP + art.12 alin.2 cpc) - tehnici de represiune practicate de Paun Nicolae prin accesul la institutii publice si chiar prin instrumentalizarea politica a Justitiei. 

Vezi si articolul:
 "Nicolae Păun,  a semnat documentul de adeziune la PUSL. Acesta va merge în campania electorală alături de președintele executiv al Partidului Umanist Social Liberal, Cristian Popescu Piedone. Este pentru prima data când Nicolae Păun semnează un document de adeziune politică. Acesta își va păstra în continuare calitatea de președinte al Partidei Romilor la nivel național."

Abuzurile "oficializate" prin insitutii publice ale lui Paun se stiau demult, dar au devenit mai vizibile in anul 2023 cand el a actionat abuziv contra drepturilor fundamentale mai intai ale romului traditional Balaca Didinant din Ploiesti, fost membru al PRPE, apoi ale altor romi traditionali. Aceste abuzuri contra activistilor romi continua in forme complexe, continua sa se agraveze, fiind dublate de amenintari si filaj politic ilegal din partea subalternilor lui Paun Nicolae - care actioneaza ca o militie politica personala, ilegala in statul de drept, nepermisa de art.40 alin.2 din Constitutie si nici de Legea 535/2004. O parte din acesti apropiati ai deputatului sunt suspecti in diverse dosare penale pentru fapte precum constituire de grup infractional organizat, impiedicarea adunarilor publice, santaj, hartuire, amenintare, violarea vietii private, instigare publica la ura si discriminare si alte infractiuni prevazute de Codul penal si tratate internationale.

Vezi si articolul despre

Păun şi Procesele SLAPP contra Romilor
Strategic Lawsuits Against Public Participation
(Procese Strategice Impotriva Participarii Publice)

Totodată, în intervenții publice recente, inclusiv pe rețelele sociale, deputatul și-a exprimat regretul față de eliminarea infracțiunilor de insultă și calomnie din noul Cod penal - sugerand ca daca ar mai fi existat aceste articole le-ar fi folosit fara ezitare impotriva liberei expresii a activistilor romi in spatiul democratiei - și a confirmat că a inițiat acțiuni în instanță, pe cale civilă (fiind singura solutie disponibila), împotriva unor cetățeni pe care-i consideră responsabili de "afirmații defăimătoare" sau "calomnioase". Cu toate acestea, în cel puțin două astfel de procese civile s-a stabilit că afirmatiile critice nu erau nici pe departe defăimătoare ci se încadrau în limitele libertății de exprimare garantate de art. 30–31 din Constituție, art. 75 din Codul civil și art. 10 CEDO. 

Afla de ce, Cum si cu Cate Eforturi
Calomnia şi Insulta au fost Eliminate din Codul penal
(pentru a permite democratiei sa intre in Romania si a face posibila integrarea Romaniei in UE)

În dezbaterea publică, se cunosc deja decizii definitive de respingere a cererilor deputatului in instanta, una ca inadmisibilă, prin decizia Tribunalului București, iar alta ca nefondată, prin hotărârea Curtii de Apel București.  Aceste decizii au fost si sunt invocate de membrii societății civile ca argument în sprijinul dreptului la liberă exprimare și al legitimității criticilor aduse persoanelor publice. Cu toate acestea, deputatul Păun insistă, practic, că ar avea nevoie de o Miliție Politică împotriva activiștilor si incepe sa faca "scrisoroi deschise" la procurorul general si la ministrul de interne, chiar de Ziua Indragostitilor (Valentine's Day, 14 februarie 2026), imaginandu-si ca activistii se vor speria si vor accepta reducerea la tacere in mod ilegal. 

Vezi Sursa:
Portalul Instantelor de Judecata, Tribunalul Bucuresti,
Dosar nr. 43255/3/2024, Hotarare 274/2025 din 27.02.2025

Vezi Sursa:

Portalul Instantelor de Judecata, Curtea de Apel Bucuresti, Dosar nr. 43255/3/2024 (660/2025), Hotarare Definitiva  413/2025 din 13.05.2025

Până în prezent, autoritățile judiciare — în special PICCJ — nu au făcut publice detalii oficiale privind evoluția cercetărilor penale demarate împotriva Grupului Păun (sau grupurilor conexe/ satelite deja judecate la diverse tribunale din tara pentru infractiunea de Constituite de grup infractional organizat - art.367 C.p.) in perioada 2020-2026, iar principiul prezumției de nevinovăție rămâne aplicabil până la soluționarea acestor cauze complexe, cu cateva zeci poate chiar sute de complici. Acest principiu al prezumtiei de nevinovatie se aplică în toate situațiile aflate în curs de investigare sau in curs de judecare; însă, în cazul de față, avand in vedere ca infracțiunile de grup continuă și se agravează de la o zi la alta, nu putem ignora totodata drepturile victimelor. În aceste condiții, se impune concomitent și exercitarea dreptului victimelor la strigăt public în fața acestui flagrant continuat (conform art. 293 din Codul de procedură penală), precum și a dreptului la legitimă apărare.

Aceste abuzuri continuă și se agravează constant cel puțin din 2011-2015, iar publicarea Comunicatului DNA din anul 2026 menționează existența a peste 7.000 de victime (beneficiari fictivi in proiecte europene fictive). După clasarea acestui dosar la DNA, fără a fi judecat, Florentina Rotariu (fost manager al Partidei Romilor) a fost trimisă în judecată de PRPE pentru „delapidare”, fiind acuzată că a folosit fonduri ale Partidei Romilor pentru plata unor case de avocatură, în scopul apărării sale și a altor colegi în Dosarul DNA 2016. În 4 februarie 2025, Rotariu a câștigat apelul, iar Curtea de Apel Bucuresti a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Vezi mai mult

In Dosarul nr. 817/299/2023* (4150/2025) se continua judecata unui apel din partea PRPE impotriva Florentinei Rotariu, cu acelasi obiect delapidarea (art.295 NCP) (termen 18 martie 2026).

În proba de mai jos se poate observa, printre altele, modul în care deputatul Păun Nicolae demonizează Serviciul Român de Informații (SRI) în fața publicului, într-o emisiune PakivTV difuzată în ianuarie 2026. Cu trei ani mai devreme (2023), fina și angajata sa, Daniela Irina Măgureanu Stoican Hamidovic, a amenințat ofițerii Interpol (inclusiv „cu pușca pe stradă”), respingând în același timp prevederile art. 40 din Constituție (privind pluralismul politic și diversitatea asociativă). În intervențiile sale, aceasta a apărut într-un mod agresiv, apărând infracțiuni comise în România și condamnând eventuale acțiuni de prevenție sau de investigare în domeniul combaterii criminalității. Pe lângă aceste declarații, Daniela a susținut în mod repetat că Partida Romilor ar fi „unica organizație” politică față de care populația romă ar trebui să se supună, afirmând că orice altă poziție ar reprezenta „dezbinare” și „trădare”, nereguli care, potrivit propriilor sale declarații, ar urma să fie sancționate de ea și de colaboratorii/ colegii săi. Prin aceasta, femeia (la fel ca multi alti colegi de-ai sai, salarizati din bani publici) lupta activ impotriva ordinii constitutionale, principiului separatiei puterilor in stat si pluralismului politic si diversitatii asociative (art.40 alin.2 Constitutie, art.11 CEDO) intrand sub incidenta dispozitiilor Legii 535/2004.

Vesi si (mai jos) 
Declaratiile publice ale lui Nicolae Paun din data de 6 martie 2026 in care confirma practicile SLAPP (folosirea exemplului lui Balaca Didinant pentru a speria si santaja alti membri ai opozitiei si activisti independenti din opozitia Partidei Romilor)

Organele legii nu au intervenit, încă, in mod efectiv, pentru stoparea continuarii acestor infracțiuni, care între timp s-au amplificat semnificativ, până în anul 2026 inclusiv, impotriva a peste 10 activisti amenintati si hartuiti, si impotriva statului de drept. În materialele de mai jos sunt prezentate, sumar, doar câteva dintre legăturile organizaționale și cauzale dintre membrii grupului organizat constituit și condus de Păun Nicolae. O parte dintre acești indivizi au fost identificați în dosare penale care, coroborate, evidențiază ample conflicte de interese și un pericol public semnificativ.

In proba de mai jos, Albert admite (sfarsitul lui 2025- inceputul lui 2026) ca a fost angajat la Partida Romilor Pro Europa si ca i s-a desfacut contractul de munca. Albert rememoreaza unele aspecte psihologice si promisiuni de sprijin politic existente in relatia lui personala cu deputatul Paun Nicolae liderul asociatiei politice Partida Romilor Pro Europa. Albert o mentioneaza si pe sotia sa Daniela, angajata la randul ei a asociatiei politice Partida Romilor Pro Europa.

Vezi si articolul
Penali la PRPE Giurgiu

Vezi si 
Manifest Rom la Comisia de Abuzuri
(ianuarie 2026)

Vezi si
Alte Amenintari ale lui Florin Motoi

Vezi si alte Amenintari

Vezi si

Nicolae Păun Minte Presa
cu referire la Dosarul civil nr. 24512/4/2025
si la amenda de 500 de lei din
Dosarul nr.24512/4/2025/a1 (termen de judecata 05.05.2026)

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.