Nicolae Paun declara public ca el nu este membru PUSL ci fratele lui, in schimb pe websiteul oficial pusl.ro regasim urmatorul titlu din aprilie 2024: "Președintele Partidei Romilor, Nicolae Păun, se alătură Partidului Umanist Social Liberal" continuand cu informatiile urmatoare: "Nicolae Păun, a semnat documentul de adeziune la PUSL. Acesta va merge în campania electorală alături de președintele executiv al Partidului Umanist Social Liberal, Cristian Popescu Piedone. Este pentru prima data când Nicolae Păun semnează un document de adeziune politică. Acesta își va păstra în continuare calitatea de președinte al Partidei Romilor la nivel național."
Vesi si (mai jos) Declaratiile publice ale lui Nicolae Paun din data de 6 martie 2026 in care confirma practicile SLAPP (folosirea exemplului lui Balaca Didinant pentru a speria si santaja alti membri ai opozitiei si activisti independenti din opozitia Partidei Romilor)
Update 30 ianuarie 2026
Activistul politic rom traditional Samir Constantin a depus oficial, astăzi, 30 ianuarie 2026, la Parlamentul României, primul Manifest Rom in favoarea standardelor CEDO in Romania, document de 8 pagini prin care a sesizat Comisia pentru abuzuri cu privire la consecințele deosebit de grave ale absenței alegerilor democratice în cazul membrilor Grupului Minorităților Naționale din Parlament.
Activiștii romi tradiționali independenți, membrii romi și pro-romi ai platformelor civice informale, asociațiile neguvernamentale și non-profit, precum și partidele politice neparlamentare care se regăsesc în acest Manifest își pot exprima participarea la această acțiune prin mesaj public. Dintre susținătorii Manifestului, vor fi aleși prin vot cei mai buni oratori în vederea participării fizice la dezbaterile din Comisia pentru abuzuri din Parlamentul României, care vor avea loc în următoarele luni.
Activistul politic Samir Constantin, rom tradițional din Casta Corbenilor, participă în aceste zile la dezbaterile Comisiei pentru Abuzuri din Parlamentul României, având ca temă anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Astăzi, 27 ianuarie, Samir Constantin a luat cuvântul și a prezentat pe scurt situația comunității rome din România, subliniind în special faptul că romii nu sunt reprezentați în Parlament prin alegeri democratice, fiind în continuare excluși dintr-o reprezentare politică reală.
Potrivit bursa.ro, evenimentul dureaza mai multe zile consecutiv si este organizat de preşedinţii Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor şi Senat, ambii membri AUR.
Juristul și jurnalistul independent Daniel Rista a depus la DNA, la data de 2 ianuarie 2026, noi probe împotriva unor fapte de natură infracțională comise de conducerea asociației politice Partida Romilor Pro Europa.
________________
Termeni de utilizare
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
Cum va arăta noul minister al protecţiei sociale, dacă va intra partidul AUR la guvernare?
Domnul Gogu Niţă Şerban, membru AUR de etnie romă, a propus spre dezbatere un
Departament al Romilor în partidul AUR, care va putea participa activ în reformarea şi eficientizarea Ministerului Protecţiei Sociale, odată ce AUR reuşeşte
să obţină majoritatea parlamentară şi respectiv guvernarea statului.
Pentru ca AUR să ajungă la guvernare cu voturi cât mai multe, inclusiv din
partea romilor conservatori, s-a propus în dezbatere înfiinţarea cât mai rapidă
a Departamentului Protecţiei Sociale în partidul AUR. După alegeri, acest
departament poate deveni Ministerul Protecţiei Sociale cu misiune clară în cel
puţin următoarele 5 domenii:
Un program naţional eficient (auditabil) de prevenire & combatere a
fenomenelor structurale de rasism şi marginalizare, în colaborare cu societatea
civilă (ex. presă, ONG-uri, asociaţii, fundaţii, forumuri ale romilor,
sindicate, patronate, partide neparlamentare); [Vezi programul de cadastrare gratuită al ANCPI prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară/ PNCCF]
Pentru ca acest Departament politic al partidului AUR să fie cu adevărat un succes, din toate
punctele de vedere, acesta ar trebui să fie condus de o echipă care ar include doar romi
care au votat cu AUR, cu Călin Georgescu şi cu George Simion la ultimele
alegeri prezidenţiale. În acest mod, ne asigurăm de calitatea ideologică
(de dreapta conservatoare) a acestui proiect de amplă importanţă naţională şi
internaţională, cu impact asupra vieţilor a milioane de români de toate etniile.
Cu ce ar putea Ciprian
Necula de la Fundaţia „Roma Education Fund România” să sprijine accesul la drepturile
fundamentale ale activistului rom tradiţional Balaca Didinant atacat în
instanţă de către Nicolae Păun?
Pe 12 ianuarie 2026, Tribunalul București se va pronunța, pe fond, în dosarul Balaca revizuient contra unei executări silite obținute de Nicolae Păun în noiembrie 2024 în mod suspect - fără ca Balaca să fie citat, fără să se apere și cu invocarea unor martori neeligibili conform art. 315 din Codul de procedură civilă deoarece ei erau membri ai Partidei Romilor Prahova.
Ciprian Necula se
află el însuşi în litigiu cu fina lui Nicolae Păun, care i-a produs daune
morale semnificative prin campania de Fake News / Slander/ Acuzaţii false cu scopul instigarii la ura, din
anul 2023. Acesta ar putea, mâine 11 ianuarie 2026, să trimită la Tribunalul Bucureşti Secţia a-IV-a Civilă (în Dosarul nr. 21361/3/2025) o Cerere de intervenţie accesorie, conform art.60-63 Din Codul de procedură civilă, dacă ar vrea să apere cu onoare nu doar un activist Rom abuzat sistematic de Grupul Paun ci şi Drepturile Omului în România, prezentând instanţei ce a păţit şi el cu membri ai Grupului Păun.
O asemenea intervenție ar aduce un sprijin cert în apărarea lui Balaca și ar opri faptele ilegale ale grupului organizat din jurul pârâtei (care au continuat și continuă în prezent).
Cazul Balaca va genera jurisprudenţă în România, care prezinta un potenţial contrar standardelor CEDO, aşadar Ciprian Necula chiar are o responsabilitate, în acest sens, cu privire la romi si nu numai. În dosarele nr. 33277/301/2023 din 29.11.2023 (Judecătoria Sect. 3 București) şi nr. 34960/301/2023, Necula (reclamant) a trimis-o în judecată pe fina lui Nicolae Păunpentru acelaşi tip de fapte
cu acţiunile de provocare contra romului tradiţional Balaca Didinant din Ploieşti. Balaca
este în acest moment executat silit de Păun, într-un dosar SLAPP din 2023, dosar care a fost
rejudecat în 2025, instanţa urmănd a se pronunţa pe fond la data de 12 ianuarie
2026.
Deosebirile şi asemănările dintre
dosarele lui Necula contra Fina şi Păun şi Fina contra Balaca sunt
următoarele:
Activistul rom Balaca Didinant nu are acces la resurse de asistență juridică sau financiare nici pe departe comparabile cu cele ale lui Ciprian Necula sau ale organizației REF; de aceea, Ciprian Necula ar trebui să întindă o mână de ajutor oricărui rom aflat în aceeași situație ca Balaca, în semn de solidaritate și de îndeplinire a misiunii sale, declarate public, de a sluji interesul public al romilor, în context constituțional;
Fina lui Nicolae Păun (pârâtă în Dosarul Necula) a produs daune grave mai multor persoane și organizații ale societății civile rome democratice, săvârșind fapte de natură infracțională pe același tipar ca cele comise împotriva lui Ciprian Necula. În acest context, Ciprian Necula are datoria morală de a prezenta aceste efecte publice dramatice ale grupării organizate nu doar în spațiul public, ci și în fața instanțelor de judecată, și nu doar de a se apăra pe sine în raport cu o prezentare reductivă a cauzei, ca fiind un conflict cu „o simplă femeie” care i-ar fi vorbit urât. Necula ar trebui să explice instanței pentru ce organizație lucrează această femeie, cine este șeful ei direct, din ce fonduri publice sunt plătiți acești indivizi și care sunt consecințele pe termen lung ale unor asemenea modele de rele practici provenite din interiorul așa-numitei „mișcări rome”. În calitate de sociolog de marcă și pedagog la SNSPA, Ciprian Necula nu poate evita asemenea analize evidente și nici nu îl poate exonera pe Nicolae Păun, transferând întreaga responsabilitate asupra finei acestuia, care, în fapt, nu ar fi săvârșit aceste fapte ilicite dacă ele nu ar fi fost în interesul nașului și al angajatorului său. Pârâta a acționat în interes de serviciu, iar Dosarul Necula nu poate ignora această realitate a unui posibil grup infracțional organizat, cu atât mai mult cu cât acest grup produce daune grave și altor romi și organizații conduse de romi;
Dovezile și probele din Dosarul Necula contra Fina, precum și declarațiile publice ale lui Ciprian Necula (dacă ar exista), ar putea fi relevante nu doar pentru apărarea sa individuală, ci și pentru apărarea celorlalți activiști și organizații legitime atacate abuziv de Grupul Păun;
Cazul Balaca nu este reprezentativ doar pentru Balaca Didinant, ca individ, ci pentru toți romii din România care încearcă să se bucure de drepturile fundamentale la liberă exprimare, liberă asociere și demnitate;
Elementul comun dintre Dosarul Necula și Dosarul Balaca îl constituie fina lui Nicolae Păun și întregul grup organizat din jurul ei, format din mai mult de trei persoane, care au săvârșit fapte probate amplu, contrare Codului penal și care sunt consumatori de bani publici și beneficiază de influență instituțională. Astfel, situația acestor dosare este foarte departe de a reprezenta un litigiu strict individual între doi cetățeni oarecare, fiind una de real interes public național și internațional, cu impact asupra fondurilor publice, liniștii și ordinii publice, precum și asupra siguranței statului;
Ciprian Necula este președintele fundației REF, care a primit statut de utilitate publică în decembrie 2025, confirmând astfel necesitatea de a interveni activ în cazurile de abuz comise de reprezentanți ai guvernului împotriva romilor cu statut social deosebit de modest, marginalizați, simpli sub-cetățeni, cu drepturi inegale față de ceilalți cetățeni.
Scurtă Cronologie a Evoluţiei Fundaţiei Roma
Education Fund vs. Partidul ARESEL, vs. alte partide vs. Cauza CEDO Cegolea vs. Romania
Pe 11-13
iunie 2024, la a 1501-a
Întrunire a Comitetului CEDO de Supervizare a Execuţiei Hotărârilor CEDO > Ref.
H46-42 Cegolea v. Romania (Application No. 25560/13) Curtea și-a exprimat îngrijorarea că, în România, nu au intrat încă în vigoare, în pofida apelurilor Comitetului adresate autorităților române, măsurile necesare pentru implementarea Hotararii în timp util, înainte de alegerile din anul 2024. Comitetul a reamintit solicitarea fermă adresată autorităților române de a asigura adoptarea legislației fără nicio întârziere suplimentară. Este vorba despre Plx 763/2023, de modificare a OG 26/2000 – proiect de lege care a trecut de Senat, dar părea/ pare blocat la Camera Deputaților.
Pe 29
august 2025, se
publica pe website-ul guvernului, la secţiunea Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
o consultare publică asupra Proiectului de Hotărâre de Guvern pentru
recunoaşterea Fundației Roma Education Fund ca fiind de utilitate publică.
La data de 30
decembrie 2025, pe siteul juridice.ro apărea ştirea cu titlul: „Se recunoaşte fundaţia „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1208 din 29 decembrie
2025 a fost publicată Hotărârea nr. 1124/2025 pentru recunoașterea fundației
„Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică.” La aceeaşi dată, pe website-ul fundaţiei Roma
Education Fund (REF) apărea aceeaşi ştire de interes naţional şi internaţional,
în limba engleză: „A premiere for the Roma community | The REF Foundation
recognized by the Romanian Government as a public utility organization”. Articolul prezintă publicului cititor de limbă engleză că la data de 18 decembrie
cu ocazia Zilei Naţionale a Minorităţilor, Guvernul României a acordat fundaţiei
Roma Education Fund statutul de utilitate publică. Articolul mai scrie
că evenimentul este o premieră şi reprezintă „o recunoaștere oficială a
contribuției constante și semnificative a organizației în domeniul educației și
al incluziunii sociale a romilor, Fundația Roma Education Fund România devenind
astfel prima organizație dedicată comunităților de romi din România care a
obținut acest statut.”
Echipa REF mai
scrie în articolul destinat cititorilor de limbă engleză că această decizie a
guvernului „confirmă rolul strategic pe care Fundația Roma Education Fund
România l-a avut timp de peste 16 ani în sprijinirea accesului egal la
educație, reducerea abandonului școlar și promovarea politicilor publice
incluzive” precum şi că acordarea statutului de utilitate publică reflectă
impactul real al programelor fundației, precum și încrederea autorităților în
capacitatea acesteia de a genera schimbări sustenabile".
Ciprian Necula, preşedintele Roma Education Fund este
citat în articol cu următoarea declaraţie publică: „Suntem prima organizație de
romi care primește această recunoaștere. Nu pentru că alte organizații nu ar fi
fost calificate, ci pentru că cei care se autointitulează politicieni romi au
blocat sistematic recunoașterea organizațiilor rome și acordarea statutului de
utilitate publică. Prin urmare, aceasta nu este doar o recunoaștere, ci
începutul schimbării unui sistem politic oligarhic care a dominat reprezentarea
romilor până la 18 decembrie 2025.”
Înainte de acest
eveniment deosebit de important pentru romii din România dar şi pentru publicul
rom internaţional citititor de limba engleză, tot in anul 2025, domnul Giuliano
Dumitru – cunoscut în comunitate drept un colaborator, coleg şi prieten
al domnului Ciprian Necula, lansa partidul politic ARESEL (Alianța pentru
Reformă Echitate Socială Emancipare și Libertate), înscris în Registrul Partidelor Politice la poziţia nr. 332, prin sentința
civilă nr. 47/DEC/P a Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, în ședința
publică din 22 martie 2024. Decizia a rămas definitivă prin neapelare la data
de 10.04.2024. Partidul a devenit mai prezent în spaţiul public începând
cu ianuarie 2026, cu o poziţia fermă în sprijinirea actului
democratic din România, cu privire la romii care sunt reprezentaţi eronat în Grupul
Minorităţilor din Parlament - fără alegeri democratice, de decenii.
Primele tururi de alegeri prezidențiale au avut loc pe 4 mai 2025 si pe 18 mai 2025, când Nicușor Dan a fost ales președinte al României cu aproximativ 53,6 % din voturi.
La data de 18 ianuarie 2026, Giuliano Dumitru – liderul partidului politic Aresel (invitat la emisiunea Vorba Live, moderată de juristul rom tradițional Daniel Rista) – a declarat public că, înainte de lansarea partidului Aresel, pe vremea când platforma Aresel încă nu era un partid politic, ar fi derulat un proiect finanțat de (sau în colaborare cu) Ambasada Germaniei – extrase din emisiune mai jos. De asemenea, Giuliano Dumitru a mai precizat că, în opinia sa, există o tendință în România (evident, referindu-se la cercurile politice pe care le frecventează el) de a prelua terminologie politică din limba engleză, precum și ideologie și filosofie politică de la autori străini.
În cadrul aceleiași emisiuni, liderul Aresel a admis că partidul pe care îl conduce este un partid de stânga, care în teorie ar trebui să fie dedicat trup și suflet problemelor sociale ale comunităților celor mai vulnerabile din Romania, însă nu a făcut nicio pledoarie notabilă legată de prevenția rasismului sau orice alte drepturi ale omului care sunt încălcate sistematic în România, de decenii, deși sunt garantate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Înainte de
partidul politic ARESEL au mai
existat şi alte iniţiative politice ale unor fondatori romi, cu acelaşi scop declarat
de a promova democraţia şi drepturile omului în România, prin înscrierea la
data de 02.06.2022 a partidului politic Alianţa Etocrată pentru Reformă
(AER) la poziţia nr. 256 în Registrul Partidelor Politice precum şi prin înscrierea la data de 14.01.2019 a Partidul Phralipe al
Romilor (PPR), la poziţia nr. 185.
Aceste iniţiative politice perfect constituţionale au fost atacate, permanent, în forme complexe, atât publice cât şi discrete, în vederea distrugerii. În cazul
partidului AER, atât membri ai Grupului Păun cât şi Nicolae Păun însuşi, în forme cât se poate de publice, cu
milioane de martori (ex. la TV online şi în Live-uri pe Facebook), au atacat
organizaţia în moduri nedemocratice, ilegale şi disproporţionate, dincolo de
limitele libertăţii de exprimare, ale democraţiei şi ale legilor în vigoare. Pe
de altă parte, elemente mai subtile din componenţa Partidului Naţional Liberal
(cum ar fi Florin Roman de la PNL Alba) au acţionat mai discret, conducând la alienarea şi decredibilizarea Partidului Phralipe al
Romilor. Astfel, la doar câteva luni dupa Primul Congres al Partidului Phralipe
din anul 2019 (Alba Iulia), preşedintele acestuia făcea deja campanie electorală în favoarea PNL, fară
a se consulta cu Biroul Permanent din conducerea partidului.
Înainte de alegerile
europarlamentare şi parlamentare din anul 2024, a existat o tentativă de „unire” a partidelor
politice AER, Phralipe, Progresul Poporului (PPP) precum şi mai multe ONG-uri din
opoziţia Partidei Romilor, cum ar fi fundaţia CEIR din Sibiu condusă de domnul Mihai
Nedelcu sau asociaţia AURr condusă de domnul Ionel Alecu. Dar, în cele din urmă, negocierile
au eşuat lamentabil iar toată acţiunea de unificare a fost distrusă foarte rapid în contextul
interevenţiei bruşte şi deosebit de active a unor elemente din proximitatea PNL
şi PSD, cum ar fi Elena Motaş (consiliera prefectului din Iaşi „pe problemele
romilor”).
În august 2020, Elena Motaş ar fi fost demisă din funcția de președinte al filialei Iaşi a Partidei Romilor, în urma unei decizii interne a asociației. Elena Motaş lucrează nu doar în instituţii de stat (prin excelenţă
guvernamentale) de mulţi ani, ci ea ocupă concomitent spaţiul Societăţii
Civile prin Asociația Romilor Ursari din
Dagâța Jud. Iaşi înfiinţată în anul 2002, cu nr de
înregistrare 5275/A/2002 în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Scopul
declarat al asociaţiei ar fi sprijinirea și valorizarea limbii, culturii și
tradițiilor populare ale romilor și ale altor etnii din comuna Dagâța și din
zonă dar, în fapt, activităţile se intersectează destul de puternic cu diverse
conflicte de interse vizibile public, inclusiv participarea la campanii
electorale în favoarea partidelor guvernamentale. În această asociaţie (cu
statut declarat legal „non-profit şi non-guvernamental”), Elena Motaş apare ca
preşedintă a asociaţiei iar Viorel Motaş apare cu funcţia de director. Asociaţia
lui Motaş pare să aibă sediul social nu la Dagâţa ci tocmai în inima Comunităţii
Căldărarilor din Iaşi, în Lunca Cetăţuii com. Ciurea - unde trăiesc în
majoritate Romi din Casta Căldărarilor – şi prea puţin sau deloc Ursari, prin aceasta limitând, direct
sau indirect, accesul natural al Asociaţiei Căldărarilor condusă de Berculică Mihalache Stănescula eventuale fonduri publice dedicate ONG-urilor rome distribuite geografic.
Mai mult,
observând cu interes autenticitatea deosebit de vibrantă şi valoroasă a Comunităţii
Căldărarilor de la Ciurea, păstrători de tradiţii rome reale, şi estimând beneficiile de vizibilitate electorală şi
auto-validitate, însuşi Nicolae Păun a deschis un sediu - destul de recent - al
Partidei Romilor tot la Ciurea, pentru a-i „încurca borcanele” Elenei Motaş în
zonă, devenită peste noapte inamica Partidei. La
Ciurea, Partida Romilor a deschis un sediu nu înainte ci după excluderea Elenei
Motaş, înlocuind-o din funcţie pe aceasta cu romul căldărar autentic Melucu –
fapt care a cauzat ample nemulţumiri şi chiar răbufniri necontrolate ale Elenei
Motaş pe Facebook, insultându-l in Live-uri pe căldărarul nostru Melucu in moduri foarte grosolane, umilitoare, precum „incultule.”
În defavoarea
partidului AER, Elena Motaş a mimat interesul pentru sprijinirea unei filiale a
partidului AER la Iaşi, fapt care initial a bucurat comunitatea, doar că la foarte scurt
timp ea a organizat o „întâlnire cu
ONG-iştii romi” la Iaşi, cu scopul declarat oficial de a facilita dialogul ONG-iştilor
din Iaşi cu reprezentanţi ai partidului AER, dar în fapt întregul eveniment
s-a demonstrat a fi fost dedicat lui Costel Alexe (PNL), personaj politic care
a fost invitat pe scenă (fără acordul co-organizatorilor) şi a vorbit aprox. 10
minute publicului rom, în prag de alegeri locale, astfel influenţând abuziv şi grosolan alegătorii
potenţiali ai partidului AER, in favoarea PNL. Evenimentul ar fi trebuit să facă cunoscut partidul AER și programul său politic în zona ONG-urilor rome din județul Iași, și nicidecum să fie folosit în favoarea partidului guvernamental PNL. Astfel, la dorința și sub coordonarea Elenei Motaș, penelistul Costel Alexe a vorbit în fața alegătorilor potențiali ai partidului AER, într-o manieră contrară prevederilor statutare ale acestuia, pe o scenă politică marcată de identitatea vizuală (sigla și numele) a Alianței Etocrate pentru Reformă. Scena dădea impresia că partidul AER susține PNL la alegerile locale din Iași.
Astfel, partidul AER a întâmpinat numeroase blocaje chiar cu cateva luni înainte de alegerile locale, blocaje regizate de unii așa-ziși „reprezentanți de marcă” ai romilor din România, care, în realitate, lucrează de ani de zile în sistemul guvernamental. Aceștia au intervenit politic în mod nepermis în zona non-guvernamentală a societății civile, deviind cu premeditare direcția naturală, sănătoasă și independentă a acesteia și apărând cu agresivitate și nesimțire doar interesele politice ale propriilor lor angajatori guvernamentali.
Concomitent (vara - iarna lui 2023) tot
prin trucuri diverse, înainte de alegerile 2024 preşedintele AER a fost „ademenit”
să plece în Canada, într-o vizită de curtoazie la unele biserici neoprotestante ale romilor,
pentru a face mai cunoscut programul partidului AER. În timpul vizitei, preşedintele AER Vasile Fieraru (Rom Tradiţional din Casta Boldenilor) a fost sfătuit de elemente
apropiate Partidei Romilor rezidente în Canada să meargă în vizită şi la alte
biserici similare, cum ar fi la „fraţii” din statul New York (SUA) - însă fără
a-l informa că se trece o graniţă (nesemnalizată, invizibilă) între Canada şi statul New York din SUA. În mod
normal, Vasile Fieraru avea nevoie de o viză, pentru a trece acea graniţă – doar că nimeni din gazdele
din Canada nu l-a informat. Astfel, aceşti
„prieteni binevoitori”, „fraţi creştini” se pare că au sunat la poliţia de
frontieră şi au alertat autorităţile din SUA că Vasile Fieraru trecuse ilegal frontiera
de stat - infracţiune des întâlnită în cadrul turismului din zona, deoarece
graniţa nu este vizibilă, nu este marcată. Pentru această trecere de frontieră neatentă romul nostru a primit ulterior o amendă
de 10 dolari.
Dar, înainte de judecată și înainte de aplicarea amenzii de 10 dolari, romul Vasile Fieraru a mai fost nevoit să îndure o suferință disproporționată, prea lungă și nejustificată de nicio lege, timp de mai multe săptămâni. A fost supus unui tratament abuziv, nu a beneficiat de traducător autorizat în relația sa cu avocatul din oficiu, avocatul refuza să răspundă apelurilor și e-mailurilor familiei, iar transferurile repetate între numeroase centre de detenție pentru imigranți ilegali ridică serioase semne de întrebare.
În așteptarea procesului de judecată din SUA, a amenzii de 10 dolari și a deportării, conform legii, președintele AER a fost tratat abuziv de autoritățile americane: mutat inexplicabil între multiple centre de detenție, scanat mult prea frecvent (expunere la radiații care pot afecta sănătatea) și hrănit cu alimente neadecvate, revoltătoare („un terci ciudat”, conform spuselor victimei), care i-au provocat probleme digestive de lungă durată. Mai mult, victima a fost și înregistrată ilegal într-unul dintre aceste centre în timp ce vorbea audio/telefonic cu fiica sa.
Convorbirea telefonică a fost pusă la cale chiar de membri ai Grupului Păun (rezidenți in Canada si Germania), care contactaseră anterior fiica victimei pentru a-i face „oferta bunului samaritean” de a-i intermedia o convorbire privată cu tatăl ei, reținut pe teritorii străine. Conversația a fost realizată exclusiv cu scopul de a fi înregistrată și instrumentalizată politic, în defavoarea partidului AER. Aceste fapte au fost comise de membri confirmați și auto-denunțați public ai Grupului Păun, rezidenți în România, Canada și Germania, iar materialul audio a fost nu doar obținut și stocat ilegal, ci și transferat ilegalîn vederea publicării ilegale de către finii lui Nicolae Păun (Daniela şi Alberto) – vezi proba publicării materialului de către cuplul Daniela-Alberto (finii lui Nicolae Paun) în decembrie 2023,cu scopul de a-i distruge imaginea, credibilitatea și onoarea lui Vasile Fieraru, precum și șansele de reușită ale partidului AER la alegerile electorale din 2024.
Convorbirea privată tată-fiică a fost realizată în limba romani, iar finii lui Păun (Daniela și Alberto) au dat publicității (decembrie 2023), în mod ilegal, nu doar convorbirea privată, ci și o traducere incorectă, obținută cu ajutorul colegului și prietenului lor, Ionel Răducanu, cu scopul de a-i agrava situația lui Vasile Fieraru. Ca urmare a presiunilor publicenaturale venite din partea comunității vorbitoare de limba romani, revoltate de falsitatea traducerii materialului, Răducanu a recunoscut ulterior că a produs traducerea incorectă pentru a-i servi Danielei.
Aceste sustrageri ilegale de date protejate de lege, din platformele private ale partidului AER, entitate juridică, au fost realizate de membrii Grupului Păun prin trimisul lor special, Ionel Răducanu (și nu numai), infiltrat în partidul AER în acest scop.
Ionel Răducanu a admis, câteva
luni mai târziu, că într-adevăr el era si este vechi prieten al Partidei Romilor,
prieten al cuplului Daniela-Alberto, şi are calitatea de traducător autorizat,
iar din discuţiile cu colega sa Daniela (fina lui Nicolae Păun) este posibil ca
traducerea înregistrării convorbirii private dintre Fieraru şi fiica lui să fie
incorectă sau uşor deviată în defavoarea lui Fieraru. De asemenea, pentru a
scăpa „basma curată”, presat de comunitate să spună public tot adevărul, Ionel Răducanu
a mai declarat ca era posibil ca dialectul de limbă romani cunoscut de el ca
traducător autorizat să nu fi coincis în totalitate cu dialectul de limbă romani
vorbit de familia Fieraru, şi că de aceea este posibil ca o parte a traducerii
să fi fost greşită, dar fără intenţie. Mai multi romi
tradiţionali, seniori respectaţi ai comunităţii, i-au criticat pe cei din
Grupul Păun cu privire la traducerea tendenţioasă a înregistrării, care îl
incrimina pe preşedintele AER în relaţie cu unele fapte infracţionale imaginate de Grupul Paun, cu scopul de a distruge partidul AER şi mai ales a-i cauza probleme
suplimentare insurmontabile unui rom care deja suferea tratamente abuzive pe teritorii străine (SUA).
Odată cu planificarea și comunicarea oficială că vom organiza un protest național în faţa Ambasadei SUA la Bucureşti,
autorităţile SUA au înţeles, în cele din urmă, să-l elibereze urgent pe Vasile Fieraru preşedintele
AER, analizând probele certe că Vasile Fieraru era un activist politic, de ani de
zile, pentru drepturile romilor din România şi nicidecum nu era un oarecare
trecător ilegal de frontieră cu vreun scop de a rămâne ilegal în SUA. Mai mult,
autorităţile SUA au primit şi nişte intervenţii bizare - respectiv date despre dosare din Franţa care
se doreau a fi împotriva lui Vasile Fieraru, dar ele prezentau infracţiuni ale altei persoane, cu numele de familie Feraru(fără „i”) – iar aceste investigaţii asupra falsităţii
acuzaţiilor suplimentare au condus la prelungirea detenţiei abuzive a
preşedintelui AER în centrele de detenţie destinate imigranţilor ilegali din
SUA. Există suspiciunea că tot membri ai Grupului Păun au trimis acele acuzaţii
mincinoase suplimentare autorităţilor SUA, pentru a întârzia eliberarea lui Fieraru şi a reduce
timpul de recuperare si pregătire a partidului AER pentru alegerile electorale din 2024. În prezent, mai mute dosare penale se află în desfăşurare, pentru a clarifica situaţia
conform probelor si legilor în vigoare.
Încă din anul 2021, când invita romii la consultări publice asupra finalizării programului politic al viitorului partid AER, Vasile Fieraru devenise deosebit de deranjant pentru Grupul Păun, mai ales din cauzainteresul lui real în transformarea ghetoului românesc,unde suferă și astăzi zeci, poate sute de mii de copii romi nevoiași. El este un activist politic foarte cunoscut în România, nu doar în rândurile romilor, ci, în general, în aripa conservatoare a politicii românești.
Nicolae Păun îl insulta public pe activistul rom Vasile Fieraru cu redenumirea peiorativa “Vasile Mârtanu” la emisiunea tv online “La un ceai cu rom” din iunie 2023, aducându-i acestuia acuzaţii mincinoase de o gravitate
deosebită cum ar fi acuzaţia nefondatăcă Fieraru i-ar fi dat unei
persoane - cu care, dealtfel, nu se văzuse niciodată și care nu avea intenția de a candida - un număr de “vreo 9000 de buletine” – astfel, Păun a sugerat, în fals, publicului format din milioane de telespectatori, unele fapte infracționale împotriva lui Fieraru si a altor persoane, pe care nu le-a demonstrat niciodată, deși se lăuda că ar avea dovezi. Ulterior acestor acuzații false emise de Nicolae Păun, finii săi și alți subalterni din Partida Romilor au repetat (copiindu-și fidel șeful) exact aceleași acuzații false în anii următori, cu scopul de a distruge reputația, imaginea, credibilitatea și onoarea lui Fieraru, ale partidului AER, dar și ale altor membri ai opoziției.
Mai mulți membri ai Grupului Păun au fost anchetați de DNA în 2016 pentru deturnare de fonduri și alte infracțiuni, iar Nicolae Păun a stat preventiv în închisoare în timpul cercetărilor, după ridicarea imunității parlamentare. Totuși, dosarul a fost clasat în anul 2019, fără ca cineva să fie judecat, ceea ce a ridicat semne de întrebare în opinia publică.
Abia în data de 4 februarie 2025, Curtea de Apel București, cu ocazia Cauzei Rotariu, a emis pentru prima dată o opinie avizată despre Dosarul DNA 2016, si anume ca dosarul nu trebuia clasat în 2019, ci era necesară schimbarea încadrării juridice, din „deturnare de fonduri” în „delapidare”. Secția I Penală a Curții de Apel București a precizat că în 2019 s-au aplicat eronat normele de procedură penală, iar soluția corectă ar fi fost modificarea încadrării juridice, nu clasarea.
Având în vedere că, în Cazul Rotariu, s-a dispus în februarie 2025 rejudecarea la prima instanță sau la instanța competentă, iar Rotariu era parte și din Dosarul DNA 2016, este foarte probabil ca elemente importante din acest dosar să fie reanalizate în noul rechizitoriu — nu doar împotriva Florentinei Rotariu, ci și împotriva lui Nicolae Păun, Iulian Costel Paraschiv, Mădălin Voicu și a celorlalți implicați în probele OLAF/DNA din 2016. (Vezi mai multe detalii in Cazul Rotariu)
________________
Termeni de utilizare
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
Cine a mai
contribuit la SLAPP-ul Păun şi Fina contra Balaca?
Pe data de 12
ianuarie 2026, este posibil să se pronunţe Justiţia României în cauza pe fond din
dosarul de revizuire în cauza (SLAPP) Păun şi Fina contra Balaca Didinant, la
Tribunalul Bucureşti.
În Dosarul nr. 23368/3/2023
din 02.08.2023, Nicolae Păun
cerea instanţei, iniţial, să-l pedepsească pe Balaca Didinant cu peste 100.000 de
euro şi alte măsuri umilitoare. Mai mult, acest dosar s-a judecat în lipsa pârâtului, în parcursul anul 2024, fără
ca pârâtul să fie citat conform art. 153 din Codul de procedură civilă şi cu
încălcarea art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un
proces echitabil).
Iniţial,
asociaţia Partida Romilor Pro Europa era parte în acest dosar SLAPP contra lui Balaca, atacând romul
tradiţional pe care trebuia, de fapt, sa-l slujeasca. Când s-a auzit pe Facebook despre acest dosar, Balaca s-a
îngrijorat. Dar, în mod curios, tot cei din Partida Romilor au încercat să-l “liniştească”
– în fapt făcându-i mai mult rău decât bine, având în vedere rezultatele dezastruoase ale acestor intervenţii “prieteneşti”.
Spre exemplu, victima a mărturisit public că
în vara-toamna anului 2023, Viorica Gotu de la filiala Galaţi a Partidei
Romilor s-ar fi dus la Ploieşti (unde locuieşte Balaca) pentru a purta o “discuţie
prietenească” despre situaţia sa juridică impusa de urgenta dosarului lui Paun. Împreună cu Viorica Gotu se pare ca era un aşa-zis “avocat”
care i-ar fi cerut victimei o mie de euro să-l apere, respectiv să-i facă o “pre-întâmpinare”.
La momentul acestei vizite, Balaca nu primise nicio citaţie oficială de la vreo
instanţă, nu fusese informat oficial de existenţa acestui dosar, dar cei din
Partida Romilor i-ar fi arătat pe portalul online că acest dosar există, explicându-i
că se află într-o problemă foarte mare, cauzându-i victimei panică.
Ciobi Mihutescu in campania electorala PSDI (Sura foto Facebook)
Îngrijorat că nu va avea avocat,
din cauza comisionului mare solicitat de avocatul recomandat de Gotu, domnul Balaca a
sunat la preşedintele Ciobi Mihuţescu la Sibiu, să ceară un sfat. Se pare că
Ciobi i-ar fi spus victimei că nu are / sau nu poate să-i dea suma de o mie de
euro, dar poate să-l ajute cu suma de 300 de euro, pentru a plăti acest avocat
să-i facă o pre-întâmpinare lui Balaca. Victima nu a văzut niciodată vreo
chitanţă, sau vreo copie a vreunui document, în tot parcursul acestei intervenţii,
ci doar a fost informat că Ciobi Mihuţescu ar fi fost la Galaţi personal şi ar
fi plătit acestui avocat neidentificat suma de 300 de euro.
Anterior acestor
evenimente, inclusiv în primăvara-vara anului 2023, Balaca fusese atacat
foarte agresiv, insultat şi ameninţat de fina şi angajata lui Nicolae Păun şi
de soţul acesteia (finul lui Păun) în cadrul unor emisiuni Live de zeci de ore,
pe Facebook. Balaca reuşise să salveze unele probe audio-video cu aceste ameninţări grave
- inclusiv cu moartea – de genul “te tai şi te bag în tomberon”) rugându-l pe
Ciobi Mihuţescu să le salveze în computerul asociaţiei, pentru a fi utilizate
legal în cazul în care situaţia escaladează si Grupul Păun va continua
represiunea asupra sa. Ciobi Mihuţescu ar fi primit probele şi ar fi confirmat că le va păstra cu grijă în
asociaţia condusă de el, Ciobi bucurându-se de încrederea şi de respectul victimei,
din poziţie de predicator creştin şi om al lui Dumnezeu.
Având în vedere
că membri politici marcanţi (din conducerea) Partidei Romilor au avut acces la aceste discuţii - esenţiale apararii victimei in instanta - precum şi la schimburi ipotetice de sume de bani (ex. 300 de euro
avocatului propus de Viorica Gotu), cel mai probabil Nicolae Păun a aflat direct
de la sursă că există aceste probe în
posesia lui Ciobi Mihuţescu, astfel se poate explica, ipotetic, acţiunea de
tentativă de împăcare cu victima la data de 18 februarie 2024.
Nicolae Păun a
trimis la Ploieşti doi subalterni politici de-ai
săi, să joace roluri de “mediatori
de pace” şi să efectueze o împăcare tradiţională între Păun şi
Balaca. Unul din acesti mediatori era Romeo Ionel Pitesteanu de la Partida Romilor Giurgiu - Ghimpati si celalalt era socrul acestuia Petre Rupita de la Partida Romilor Sector 4 Bucuresti. Este posibil ca aceşti doi membri marcanţi din conducerea a două filiale
ale Partidei Romilor sa se fi dus singuri la Ploieşti, din proprie
iniţiativă şi fără ştirea sau aprobarea lui Nicolae Păun, dar acest lucru este foarte
improbabil având în vedere stilul de conducere dictatorial si invechit al lui Nicolae Păun.
Din perspectiva Codului
civil al României, această împăcare / mediere de pace din 18 februarie 2024 s-ar putea traduce printr-o
tranzacţie în forma unui contract verbal cu martori. Astfel, articolul 2267 Cod civil precizează: “ (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau
sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau
renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la
cealaltă. (2) Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi
juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.”
Cu toate acestea,
deşi tranzacţia a vut loc, fără dubiu sau îndoială rezonabilă, aparent
stabilind îndepărtarea unor pretenţii litigioase din partea lui Păun la
Tribunalul Bucureşti şi uşurarea aparentă a victimei de o greutate psihologică
majoră, totuşi nu se pot pierde din vedere Conţinuturile Tranzacţiei care
au inclus elemente ilegale. Aceste elemente demonstrează mai degrabă o acţiune
de şantaj decât o tranzacţie civila de bunăcredinţă, deoarece încalcă drepturi
fundamentale ale victimei, cum ar fi interdicţia pentru eternitate de a-l mai
critica pe omul politic Nicolae Păun precum şi entitatea politică condusă de
acesta. Tocmai de aceea, în Codul civil există şi articolul 2268 privind
domeniul de aplicare a noţiunii de Tranzacţie: “(1) Nu se poate
tranzacţiona asupra capacităţii sau stării civile a persoanelor şi nici cu
privire la drepturi de care părţile nu pot să dispună potrivit legii. (2)
Se poate însă tranzacţiona asupra acţiunii civile derivând din săvârşirea unei
infracţiuni.”
Astfel,
Legiuitorul în înţelepciunea sa a prevăzut asemenea fapte, care pot avea
efect de tranzacţie doar de o parte (tăcerea activistului politic Balaca), în timp
ce cealaltă parte obţine foloase necuvenite sau atinge drepturi pe care nu are voie legal sa le atinga. Aceasta înscenare de tranzacţie apare mai degraba cu rea-credinţă, in defavoarea profunda a victimei şi în complicitate de mai mult de trei indivizi membri ai aceleiasi organizaţii politice ştiute public şi certificată cu documente.
Astfel, relaţia organizaţională dintre făptaşi (iniţiatorii tranzacţiei) precum si legatura de cauzalitate intre faptasi si subiectul pasiv/ victima este
certă şi fără nicio umbră de îndoială rezonabilă, cu probe imediate. ei actionau in grup, în timp ce
victima era singură, expusă acestor înşelătorii şi presiuni de tip şantaj , intimidare, estorcare de bani (o mie de euro solicitaţi pentru un avocat propus
chiar de agresori, precum şi un verdict “cutumiar” pronunţat de agresori /
ameninţare cu amendă de 10.000 de euro dacă Balaca va mai vorbi critic la
adresa lui Păun sau a organizaţiei politice pe care o conduce acesta).
Balaca a fost de
acord cu pacea din februarie 2024, sub presiunea copleşitoare a grupului organizat,
format din mai mult de trei persoane: Nicolae Păun, fina sa (părţi în dosarul nr.
23368/3/2023 din 02.08.2023), cei doi mediatori (din filialele Partidei Romilor
Giurgiu-Ghimpaţi şi Bucureşti Sector 4), Viorica Gotu (filiala Partidei Romilor
Galaţi), “avocatul” propus de Gotu (care a blocat numărul victimei şi a depus o
pre-întâmpinare nesemnată, care a fost respinsă de instanţă la termenul de
judecată din data de 9 aprilie2024) precum şi Ciobi Mihuţescu care, ca prin
minune, ar fi pierdut toate probele încredinţate de Balaca în primăvara-vara anului
2023 şi anterior, probe care ar fi servit victimei în instanţă, chiar astăzi,
să se apere împotriva executării silite de 11000 de euro. Nu se cunoaşte cu
sigurantă dacă Ciobi Mihuţescu a pierdut într-adevăr aceste probe importante,
sau dacă le-a tăinuit sau distrus din proprie iniţiativă sau poate chiar la
cererea lui Nicolae Păun, tocmai de aceea victima a solicitat o anchetă de
specialitate, din partea organelor competente.
În faţa unor
asemenea probe şi indicii solide de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu
coordonate de Nicolae Păun (în prezent deputat în Parlamentul României) şi în
contextul cu mult, mult mai grav în care victima nu a fost citată să se fi
prezentat la şedinţele de judecată pentru a se apăra conform legii, pe tot
parcursul anului 2024, indicând posibile ingerinţe ale omului politic în actul
de justiţie, verificăm, în mod necesar, ce prevede Codul penal cu privire la
infracţiunile de Constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 ),
Şantajul (art.207) şi Abuzul în serviciu (art. 297), dar şi prevederile art.1-4 din Legea nr. 535/2004.
Constituire a unui grup infracţional organizat (art.367):
“(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului. (5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. (6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.”
“(1) Constrângerea
unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a
dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează
amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare,
compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al
acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin.
(1) și alin. (2)
au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial,
pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
“(1) Fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl
îndeplinește în mod defectuos (CCR 2016 : îndeplinește prin încălcarea
legii) și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică.*). (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta
funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește
exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație
de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă,….. »
În Codul penal
român, noțiunea de „împăcarea părților” apare explicit și are efectul de
înlăturare a răspunderii penale, dar numai pentru anumite infracțiuni, expres
prevăzute de lege.Articolele 158- 159 se explică în ce măsură se poate retrage o plângere
penală şi cu ce efecte parţiale. Împăcarea este personală, produce efecte doar
între părțile care s-au împăcat și este irevocabilă, dar nu se aplică la toate
infracțiunile. Împăcarea este posibilă doar dacă articolul de incriminare
prevede expres acest lucru, spre exemplu în cazuri de lovituri sau alte
violenţe (spre exemplu o bătaie într-un bar), sau forme simple de distrugere a
unor obiecte. În cauza Balaca, este greu de crezut că se poate aplica o
asemenea formă (posibil prin presiune psihologică) de „împăcare” între victimă
şi agresor, care nu au nici pe departe condiţii egale de statut financiar şi
politic, ci chiar opuse.
Astfel, o posibilă
împăcare în penal între Păun, fina sa (reprezentanţi guvernamentali) şi victima
lor Balaca Didinant (membru al societăţii civile) nu se poate realiza decât în
condiţii cel mult similare cu împăcarea din 18 februarie 2024, adică prin
presarea psihologică şi materială a victimei.
De remarcat, de
asemenea, că împăcarea în penal mai apare că nu se poate obţine decât în cazurile
unde acţiunea de cercetare penală se demarează prin plângerea prealabilă a
persoanei vătămate (art.289 din Codul de procedură penală), în timp ce cazurile de sesizare din oficiu (art. 292 C.P.P.) nu se supun acestor noţiuni de „împăcare” între părţi, mai ales între un
asemenea agresor de o asemenea dimensiune copleşitoare şi o asemenea victimă
deosebit de modestă din punct de vedere al statutului politic şi financiar.
Contrastul de tip SLAPP dintre victima Balaca şi agresorul Păun au atras atenţia,
din prima zi, opiniei internaţionale şi vor servi unor analize ample, în anii
ce vor urma – deoarece speţa nu reflectă doar drama unui individ izolat, ci este
o reflecţie vie a modului complex în care mecanismul naţional/ sistemic de abuz
împotriva romilor acţionează ilegal şi
împotriva Standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi prevederilor Convenţiei-Cadru a Consiliului Europei (1995) pentru Protecţia MinorităţilorNaţionale.
Mai mult, în
cauza Balaca, o agenţie naţională a devenit în mod oficial agent constatator al
probelor cu privire la faptele penale ale grupului infracţional organizat (terorist),
fapt care a condus conform legii la redirecţionarea imediată a indiciilor şi probelor
către parchetul competent – astfel validându-se în acte oficiale comunicarea
inter-instituţională din oficiu cu privire la punerea în mișcare a acțiunii
penale, aşadar fără posibilitatea victimei de a-şi mai retrage vreo plângere/
cerere personală sau de a cădea victimă (din nou) unei împăcări abuzive şi
false, precum cea din 18.02.2024, contrare intereselor victimei, controlate material
şi psihologic în totalitate de grupul agresor.
Codul penal
prevede victima colectivă la art. 157, chiar în lipsa plângerii penale:„(2)
Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală,
chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele. (3)
Fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care
au participat la săvârșirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut
numai cu privire la una dintre acestea. (4) În cazul în care cel vătămat este o
persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu
restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea
penală se poate pune în mișcare și din oficiu.”
Se mai poate nota ca in Cauza Balaca se intampla fenomene mai putin obisnuite - cum ar fi spre exemplu:
Termenul din 12 ianuarie 2026 a fost publicat direct "amanat" iar citatia de chemare la sedinta pentru 10 decembrie 2025 a fost primita dupa citatia legata de 12 ianuarie. Pe 10 decembrie 2025 s-a judecat favorabil victimei cu privire la scutirea de unele cheltuieli, insa instanta nu s-a pronuntat pe fond, precizant ca o va face pe 12 ianuarie 2016.
Dupa respingerea cererii/ contestatiei impotriva executarii silite, la Judecatoria Ploiesti, victima a urmat alte cai legale de atac (nu apelul) - asadar considerand acel dosar incheiat. Dar dupa sedinta de judecata de la Tribunalul Bucuresti din 10 decembrie 2025, a fost activata si Judecatoria Ploiesti (fara ca victima sa o ceara) oferind un nou termen de judecata a contestatiei la executarea silita pe 23 ianuarie 2026.
Update 02.02.2026
Juristul și jurnalistul independent Daniel Rista a depus la DNA, la data de 2 ianuarie 2026, noi probe împotriva unor fapte de natură infracțională comise de conducerea asociației politice Partida Romilor Pro Europa.
________________
Termeni de utilizare
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
