Cu ce ar putea Ciprian
Necula de la Fundaţia „Roma Education Fund România” să sprijine accesul la drepturile
fundamentale ale activistului rom tradiţional Balaca Didinant atacat în
instanţă de către Nicolae Păun?
Pe 12 ianuarie 2026, Tribunalul București se va pronunța, pe fond, în dosarul Balaca revizuient contra unei executări silite obținute de Nicolae Păun în noiembrie 2024 în mod suspect - fără ca Balaca să fie citat, fără să se apere și cu invocarea unor martori neeligibili conform art. 315 din Codul de procedură civilă deoarece ei erau membri ai Partidei Romilor Prahova.
Ciprian Necula se află el însuşi în litigiu cu fina lui Nicolae Păun, care i-a produs daune morale semnificative prin campania de Fake News / Slander/ Acuzaţii false cu scopul instigarii la ura, din anul 2023. Acesta ar putea, mâine 11 ianuarie 2026, să trimită la Tribunalul Bucureşti Secţia a-IV-a Civilă (în Dosarul nr. 21361/3/2025) o Cerere de intervenţie accesorie, conform art.60-63 Din Codul de procedură civilă, dacă ar vrea să apere cu onoare nu doar un activist Rom abuzat sistematic de Grupul Paun ci şi Drepturile Omului în România, prezentând instanţei ce a păţit şi el cu membri ai Grupului Păun.
O asemenea intervenție ar aduce un sprijin cert în apărarea lui Balaca și ar opri faptele ilegale ale grupului organizat din jurul pârâtei (care au continuat și continuă în prezent).
Cazul Balaca va genera jurisprudenţă în România, care prezinta un potenţial contrar standardelor CEDO, aşadar Ciprian Necula chiar are o responsabilitate, în acest sens, cu privire la romi si nu numai. În dosarele nr. 33277/301/2023 din 29.11.2023 (Judecătoria Sect. 3 București) şi nr. 34960/301/2023, Necula (reclamant) a trimis-o în judecată pe fina lui Nicolae Păun pentru acelaşi tip de fapte cu acţiunile de provocare contra romului tradiţional Balaca Didinant din Ploieşti. Balaca este în acest moment executat silit de Păun, într-un dosar SLAPP din 2023, dosar care a fost rejudecat în 2025, instanţa urmănd a se pronunţa pe fond la data de 12 ianuarie 2026.
Deosebirile şi asemănările dintre dosarele lui Necula contra Fina şi Păun şi Fina contra Balaca sunt următoarele:
- Activistul rom Balaca Didinant nu are acces la resurse de asistență juridică sau financiare nici pe departe comparabile cu cele ale lui Ciprian Necula sau ale organizației REF; de aceea, Ciprian Necula ar trebui să întindă o mână de ajutor oricărui rom aflat în aceeași situație ca Balaca, în semn de solidaritate și de îndeplinire a misiunii sale, declarate public, de a sluji interesul public al romilor, în context constituțional;
- Fina lui Nicolae Păun (pârâtă în Dosarul Necula) a produs daune grave mai multor persoane și organizații ale societății civile rome democratice, săvârșind fapte de natură infracțională pe același tipar ca cele comise împotriva lui Ciprian Necula. În acest context, Ciprian Necula are datoria morală de a prezenta aceste efecte publice dramatice ale grupării organizate nu doar în spațiul public, ci și în fața instanțelor de judecată, și nu doar de a se apăra pe sine în raport cu o prezentare reductivă a cauzei, ca fiind un conflict cu „o simplă femeie” care i-ar fi vorbit urât. Necula ar trebui să explice instanței pentru ce organizație lucrează această femeie, cine este șeful ei direct, din ce fonduri publice sunt plătiți acești indivizi și care sunt consecințele pe termen lung ale unor asemenea modele de rele practici provenite din interiorul așa-numitei „mișcări rome”. În calitate de sociolog de marcă și pedagog la SNSPA, Ciprian Necula nu poate evita asemenea analize evidente și nici nu îl poate exonera pe Nicolae Păun, transferând întreaga responsabilitate asupra finei acestuia, care, în fapt, nu ar fi săvârșit aceste fapte ilicite dacă ele nu ar fi fost în interesul nașului și al angajatorului său. Pârâta a acționat în interes de serviciu, iar Dosarul Necula nu poate ignora această realitate a unui posibil grup infracțional organizat, cu atât mai mult cu cât acest grup produce daune grave și altor romi și organizații conduse de romi;
- Dovezile și probele din Dosarul Necula contra Fina, precum și declarațiile publice ale lui Ciprian Necula (dacă ar exista), ar putea fi relevante nu doar pentru apărarea sa individuală, ci și pentru apărarea celorlalți activiști și organizații legitime atacate abuziv de Grupul Păun;
- Cazul Balaca nu este reprezentativ doar pentru Balaca Didinant, ca individ, ci pentru toți romii din România care încearcă să se bucure de drepturile fundamentale la liberă exprimare, liberă asociere și demnitate;
- Elementul comun dintre Dosarul Necula și Dosarul Balaca îl constituie fina lui Nicolae Păun și întregul grup organizat din jurul ei, format din mai mult de trei persoane, care au săvârșit fapte probate amplu, contrare Codului penal și care sunt consumatori de bani publici și beneficiază de influență instituțională. Astfel, situația acestor dosare este foarte departe de a reprezenta un litigiu strict individual între doi cetățeni oarecare, fiind una de real interes public național și internațional, cu impact asupra fondurilor publice, liniștii și ordinii publice, precum și asupra siguranței statului;
- Ciprian Necula este președintele fundației REF, care a primit statut de utilitate publică în decembrie 2025, confirmând astfel necesitatea de a interveni activ în cazurile de abuz comise de reprezentanți ai guvernului împotriva romilor cu statut social deosebit de modest, marginalizați, simpli sub-cetățeni, cu drepturi inegale față de ceilalți cetățeni.
Scurtă Cronologie a Evoluţiei Fundaţiei Roma Education Fund vs. Partidul ARESEL, vs. alte partide vs. Cauza CEDO Cegolea vs. Romania
Pe 11-13
iunie 2024, la a 1501-a
Întrunire a Comitetului CEDO de Supervizare a Execuţiei Hotărârilor CEDO > Ref.
H46-42 Cegolea v. Romania (Application No. 25560/13)
Pe 29 august 2025, se publica pe website-ul guvernului, la secţiunea Ministerul Educaţiei şi Cercetării, o consultare publică asupra Proiectului de Hotărâre de Guvern pentru recunoaşterea Fundației Roma Education Fund ca fiind de utilitate publică.
La data de 30 decembrie 2025, pe siteul juridice.ro apărea ştirea cu titlul: „Se recunoaşte fundaţia „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1208 din 29 decembrie 2025 a fost publicată Hotărârea nr. 1124/2025 pentru recunoașterea fundației „Roma Education Fund România” ca fiind de utilitate publică.” La aceeaşi dată, pe website-ul fundaţiei Roma Education Fund (REF) apărea aceeaşi ştire de interes naţional şi internaţional, în limba engleză: „A premiere for the Roma community | The REF Foundation recognized by the Romanian Government as a public utility organization”. Articolul prezintă publicului cititor de limbă engleză că la data de 18 decembrie cu ocazia Zilei Naţionale a Minorităţilor, Guvernul României a acordat fundaţiei Roma Education Fund statutul de utilitate publică. Articolul mai scrie că evenimentul este o premieră şi reprezintă „o recunoaștere oficială a contribuției constante și semnificative a organizației în domeniul educației și al incluziunii sociale a romilor, Fundația Roma Education Fund România devenind astfel prima organizație dedicată comunităților de romi din România care a obținut acest statut.”
Echipa REF mai scrie în articolul destinat cititorilor de limbă engleză că această decizie a guvernului „confirmă rolul strategic pe care Fundația Roma Education Fund România l-a avut timp de peste 16 ani în sprijinirea accesului egal la educație, reducerea abandonului școlar și promovarea politicilor publice incluzive” precum şi că acordarea statutului de utilitate publică reflectă impactul real al programelor fundației, precum și încrederea autorităților în capacitatea acesteia de a genera schimbări sustenabile".
Ciprian Necula, preşedintele Roma Education Fund este
citat în articol cu următoarea declaraţie publică: „Suntem prima organizație de
romi care primește această recunoaștere. Nu pentru că alte organizații nu ar fi
fost calificate, ci pentru că cei care se autointitulează politicieni romi au
blocat sistematic recunoașterea organizațiilor rome și acordarea statutului de
utilitate publică. Prin urmare, aceasta nu este doar o recunoaștere, ci
începutul schimbării unui sistem politic oligarhic care a dominat reprezentarea
romilor până la 18 decembrie 2025.”
Înainte de acest
eveniment deosebit de important pentru romii din România dar şi pentru publicul
rom internaţional citititor de limba engleză, tot in anul 2025, domnul Giuliano
Dumitru – cunoscut în comunitate drept un colaborator, coleg şi prieten
al domnului Ciprian Necula, lansa partidul politic ARESEL (Alianța pentru
Reformă Echitate Socială Emancipare și Libertate), înscris în Registrul Partidelor Politice la poziţia nr. 332, prin sentința
civilă nr. 47/DEC/P a Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, în ședința
publică din 22 martie 2024. Decizia a rămas definitivă prin neapelare la data
de 10.04.2024. Partidul a devenit mai prezent în spaţiul public începând
cu ianuarie 2026, cu o poziţia fermă în sprijinirea actului
democratic din România, cu privire la romii care sunt reprezentaţi eronat în Grupul
Minorităţilor din Parlament - fără alegeri democratice, de decenii.
Primele tururi de alegeri prezidențiale au avut loc pe 4 mai 2025 si pe 18 mai 2025, când Nicușor Dan a fost ales președinte al României cu aproximativ 53,6 % din voturi.
La data de 18 ianuarie 2026, Giuliano Dumitru – liderul partidului politic Aresel (invitat la emisiunea Vorba Live, moderată de juristul rom tradițional Daniel Rista) – a declarat public că, înainte de lansarea partidului Aresel, pe vremea când platforma Aresel încă nu era un partid politic, ar fi derulat un proiect finanțat de (sau în colaborare cu) Ambasada Germaniei – extrase din emisiune mai jos. De asemenea, Giuliano Dumitru a mai precizat că, în opinia sa, există o tendință în România (evident, referindu-se la cercurile politice pe care le frecventează el) de a prelua terminologie politică din limba engleză, precum și ideologie și filosofie politică de la autori străini.
În cadrul aceleiași emisiuni, liderul Aresel a admis că partidul pe care îl conduce este un partid de stânga, care în teorie ar trebui să fie dedicat trup și suflet problemelor sociale ale comunităților celor mai vulnerabile din Romania, însă nu a făcut nicio pledoarie notabilă legată de prevenția rasismului sau orice alte drepturi ale omului care sunt încălcate sistematic în România, de decenii, deși sunt garantate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Înainte de partidul politic ARESEL au mai existat şi alte iniţiative politice ale unor fondatori romi, cu acelaşi scop declarat de a promova democraţia şi drepturile omului în România, prin înscrierea la data de 02.06.2022 a partidului politic Alianţa Etocrată pentru Reformă (AER) la poziţia nr. 256 în Registrul Partidelor Politice precum şi prin înscrierea la data de 14.01.2019 a Partidul Phralipe al Romilor (PPR), la poziţia nr. 185.
Cum respectă romii români art. 31, 40 din
Constituţie şi art. 10, 11, 14 CEDO?
Vezi Registrul Partidelor Politice
- Poziţiile nr. 185, 256 şi 332
Aceste iniţiative politice perfect constituţionale au fost atacate, permanent, în forme complexe, atât publice cât şi discrete, în vederea distrugerii. În cazul partidului AER, atât membri ai Grupului Păun cât şi Nicolae Păun însuşi, în forme cât se poate de publice, cu milioane de martori (ex. la TV online şi în Live-uri pe Facebook), au atacat organizaţia în moduri nedemocratice, ilegale şi disproporţionate, dincolo de limitele libertăţii de exprimare, ale democraţiei şi ale legilor în vigoare. Pe de altă parte, elemente mai subtile din componenţa Partidului Naţional Liberal (cum ar fi Florin Roman de la PNL Alba) au acţionat mai discret, conducând la alienarea şi decredibilizarea Partidului Phralipe al Romilor. Astfel, la doar câteva luni dupa Primul Congres al Partidului Phralipe din anul 2019 (Alba Iulia), preşedintele acestuia făcea deja campanie electorală în favoarea PNL, fară a se consulta cu Biroul Permanent din conducerea partidului.
Înainte de alegerile
europarlamentare şi parlamentare din anul 2024, a existat o tentativă de „unire” a partidelor
politice AER, Phralipe, Progresul Poporului (PPP) precum şi mai multe ONG-uri din
opoziţia Partidei Romilor, cum ar fi fundaţia CEIR din Sibiu condusă de domnul Mihai
Nedelcu sau asociaţia AURr condusă de domnul Ionel Alecu. Dar, în cele din urmă, negocierile
au eşuat lamentabil iar toată acţiunea de unificare a fost distrusă foarte rapid în contextul
interevenţiei bruşte şi deosebit de active a unor elemente din proximitatea PNL
şi PSD, cum ar fi Elena Motaş (consiliera prefectului din Iaşi „pe problemele
romilor”).
În august 2020, Elena Motaş ar fi fost demisă din funcția de președinte al filialei Iaşi a Partidei Romilor, în urma unei decizii interne a asociației. Elena Motaş lucrează nu doar în instituţii de stat (prin excelenţă guvernamentale) de mulţi ani, ci ea ocupă concomitent spaţiul Societăţii Civile prin Asociația Romilor Ursari din Dagâța Jud. Iaşi înfiinţată în anul 2002, cu nr de înregistrare 5275/A/2002 în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Scopul declarat al asociaţiei ar fi sprijinirea și valorizarea limbii, culturii și tradițiilor populare ale romilor și ale altor etnii din comuna Dagâța și din zonă dar, în fapt, activităţile se intersectează destul de puternic cu diverse conflicte de interse vizibile public, inclusiv participarea la campanii electorale în favoarea partidelor guvernamentale. În această asociaţie (cu statut declarat legal „non-profit şi non-guvernamental”), Elena Motaş apare ca preşedintă a asociaţiei iar Viorel Motaş apare cu funcţia de director. Asociaţia lui Motaş pare să aibă sediul social nu la Dagâţa ci tocmai în inima Comunităţii Căldărarilor din Iaşi, în Lunca Cetăţuii com. Ciurea - unde trăiesc în majoritate Romi din Casta Căldărarilor – şi prea puţin sau deloc Ursari, prin aceasta limitând, direct sau indirect, accesul natural al Asociaţiei Căldărarilor condusă de Berculică Mihalache Stănescu la eventuale fonduri publice dedicate ONG-urilor rome distribuite geografic.
Mai mult, observând cu interes autenticitatea deosebit de vibrantă şi valoroasă a Comunităţii Căldărarilor de la Ciurea, păstrători de tradiţii rome reale, şi estimând beneficiile de vizibilitate electorală şi auto-validitate, însuşi Nicolae Păun a deschis un sediu - destul de recent - al Partidei Romilor tot la Ciurea, pentru a-i „încurca borcanele” Elenei Motaş în zonă, devenită peste noapte inamica Partidei. La Ciurea, Partida Romilor a deschis un sediu nu înainte ci după excluderea Elenei Motaş, înlocuind-o din funcţie pe aceasta cu romul căldărar autentic Melucu – fapt care a cauzat ample nemulţumiri şi chiar răbufniri necontrolate ale Elenei Motaş pe Facebook, insultându-l in Live-uri pe căldărarul nostru Melucu in moduri foarte grosolane, umilitoare, precum „incultule.”
Conform presei locale, soţul Elenei Motaş ar fi fost îndepărtat din funcţia de „inspector pentru minorități” , cauzând un adevărat scandal local conform bzi.ro iar pe de altă parte Elena Motaş ar fi judecată din anul 2023 pentru pornografie infantilă. Ea mai este cunoscută în comunitate pentru relaţia ei de prietenie şi colaborare cu Costel Alexe de la PNL – şeful Consiliului Judeţean Iaşi.
În defavoarea partidului AER, Elena Motaş a mimat interesul pentru sprijinirea unei filiale a partidului AER la Iaşi, fapt care initial a bucurat comunitatea, doar că la foarte scurt timp ea a organizat o „întâlnire cu ONG-iştii romi” la Iaşi, cu scopul declarat oficial de a facilita dialogul ONG-iştilor din Iaşi cu reprezentanţi ai partidului AER, dar în fapt întregul eveniment s-a demonstrat a fi fost dedicat lui Costel Alexe (PNL), personaj politic care a fost invitat pe scenă (fără acordul co-organizatorilor) şi a vorbit aprox. 10 minute publicului rom, în prag de alegeri locale, astfel influenţând abuziv şi grosolan alegătorii potenţiali ai partidului AER, in favoarea PNL. Evenimentul ar fi trebuit să facă cunoscut partidul AER și programul său politic în zona ONG-urilor rome din județul Iași, și nicidecum să fie folosit în favoarea partidului guvernamental PNL. Astfel, la dorința și sub coordonarea Elenei Motaș, penelistul Costel Alexe a vorbit în fața alegătorilor potențiali ai partidului AER, într-o manieră contrară prevederilor statutare ale acestuia, pe o scenă politică marcată de identitatea vizuală (sigla și numele) a Alianței Etocrate pentru Reformă. Scena dădea impresia că partidul AER susține PNL la alegerile locale din Iași.
Astfel, partidul AER a întâmpinat numeroase blocaje chiar cu cateva luni înainte de alegerile locale, blocaje regizate de unii așa-ziși „reprezentanți de marcă” ai romilor din România, care, în realitate, lucrează de ani de zile în sistemul guvernamental. Aceștia au intervenit politic în mod nepermis în zona non-guvernamentală a societății civile, deviind cu premeditare direcția naturală, sănătoasă și independentă a acesteia și apărând cu agresivitate și nesimțire doar interesele politice ale propriilor lor angajatori guvernamentali.
Concomitent (vara - iarna lui 2023) tot prin trucuri diverse, înainte de alegerile 2024 preşedintele AER a fost „ademenit” să plece în Canada, într-o vizită de curtoazie la unele biserici neoprotestante ale romilor, pentru a face mai cunoscut programul partidului AER. În timpul vizitei, preşedintele AER Vasile Fieraru (Rom Tradiţional din Casta Boldenilor) a fost sfătuit de elemente apropiate Partidei Romilor rezidente în Canada să meargă în vizită şi la alte biserici similare, cum ar fi la „fraţii” din statul New York (SUA) - însă fără a-l informa că se trece o graniţă (nesemnalizată, invizibilă) între Canada şi statul New York din SUA. În mod normal, Vasile Fieraru avea nevoie de o viză, pentru a trece acea graniţă – doar că nimeni din gazdele din Canada nu l-a informat. Astfel, aceşti „prieteni binevoitori”, „fraţi creştini” se pare că au sunat la poliţia de frontieră şi au alertat autorităţile din SUA că Vasile Fieraru trecuse ilegal frontiera de stat - infracţiune des întâlnită în cadrul turismului din zona, deoarece graniţa nu este vizibilă, nu este marcată. Pentru această trecere de frontieră neatentă romul nostru a primit ulterior o amendă de 10 dolari.
Dar, înainte de judecată și înainte de aplicarea amenzii de 10 dolari, romul Vasile Fieraru a mai fost nevoit să îndure o suferință disproporționată, prea lungă și nejustificată de nicio lege, timp de mai multe săptămâni. A fost supus unui tratament abuziv, nu a beneficiat de traducător autorizat în relația sa cu avocatul din oficiu, avocatul refuza să răspundă apelurilor și e-mailurilor familiei, iar transferurile repetate între numeroase centre de detenție pentru imigranți ilegali ridică serioase semne de întrebare.
În așteptarea procesului de judecată din SUA, a amenzii de 10 dolari și a deportării, conform legii, președintele AER a fost tratat abuziv de autoritățile americane: mutat inexplicabil între multiple centre de detenție, scanat mult prea frecvent (expunere la radiații care pot afecta sănătatea) și hrănit cu alimente neadecvate, revoltătoare („un terci ciudat”, conform spuselor victimei), care i-au provocat probleme digestive de lungă durată. Mai mult, victima a fost și înregistrată ilegal într-unul dintre aceste centre în timp ce vorbea audio/telefonic cu fiica sa.
Convorbirea telefonică a fost pusă la cale chiar de membri ai Grupului Păun (rezidenți in Canada si Germania), care contactaseră anterior fiica victimei pentru a-i face „oferta bunului samaritean” de a-i intermedia o convorbire privată cu tatăl ei, reținut pe teritorii străine. Conversația a fost realizată exclusiv cu scopul de a fi înregistrată și instrumentalizată politic, în defavoarea partidului AER. Aceste fapte au fost comise de membri confirmați și auto-denunțați public ai Grupului Păun, rezidenți în România, Canada și Germania, iar materialul audio a fost nu doar obținut și stocat ilegal, ci și transferat ilegal în vederea publicării ilegale de către finii lui Nicolae Păun (Daniela şi Alberto) – vezi proba publicării materialului de către cuplul Daniela-Alberto (finii lui Nicolae Paun) în decembrie 2023, cu scopul de a-i distruge imaginea, credibilitatea și onoarea lui Vasile Fieraru, precum și șansele de reușită ale partidului AER la alegerile electorale din 2024.
Convorbirea privată tată-fiică a fost realizată în limba romani, iar finii lui Păun (Daniela și Alberto) au dat publicității (decembrie 2023), în mod ilegal, nu doar convorbirea privată, ci și o traducere incorectă, obținută cu ajutorul colegului și prietenului lor, Ionel Răducanu, cu scopul de a-i agrava situația lui Vasile Fieraru. Ca urmare a presiunilor publicenaturale venite din partea comunității vorbitoare de limba romani, revoltate de falsitatea traducerii materialului, Răducanu a recunoscut ulterior că a produs traducerea incorectă pentru a-i servi Danielei.
În aceeaşi emisiune Live, din 19 decembrie 2023, finul lui Nicolae Păun (Alberto) a arătat public materiale private ale partidului AER, sustrase in mod ilegal din platformele private (protejate de lege) – asftel, finul lui Păun violând nu doar viaţa privată a unor persoane fizice (art. 226 din Codul penal) ci şi sediul profesional al partidului AER (art. 225 din Codul penal). A se vedea si art. 360–364 din Codul penal.
Aceste sustrageri ilegale de date protejate de lege, din platformele private ale partidului AER, entitate juridică, au fost realizate de membrii Grupului Păun prin trimisul lor special, Ionel Răducanu (și nu numai), infiltrat în partidul AER în acest scop.
Ionel Răducanu a admis, câteva
luni mai târziu, că într-adevăr el era si este vechi prieten al Partidei Romilor,
prieten al cuplului Daniela-Alberto, şi are calitatea de traducător autorizat,
iar din discuţiile cu colega sa Daniela (fina lui Nicolae Păun) este posibil ca
traducerea înregistrării convorbirii private dintre Fieraru şi fiica lui să fie
incorectă sau uşor deviată în defavoarea lui Fieraru. De asemenea, pentru a
scăpa „basma curată”, presat de comunitate să spună public tot adevărul, Ionel Răducanu
a mai declarat ca era posibil ca dialectul de limbă romani cunoscut de el ca
traducător autorizat să nu fi coincis în totalitate cu dialectul de limbă romani
vorbit de familia Fieraru, şi că de aceea este posibil ca o parte a traducerii
să fi fost greşită, dar fără intenţie. Mai multi romi
tradiţionali, seniori respectaţi ai comunităţii, i-au criticat pe cei din
Grupul Păun cu privire la traducerea tendenţioasă a înregistrării, care îl
incrimina pe preşedintele AER în relaţie cu unele fapte infracţionale imaginate de Grupul Paun, cu scopul de a distruge partidul AER şi mai ales a-i cauza probleme
suplimentare insurmontabile unui rom care deja suferea tratamente abuzive pe teritorii străine (SUA).
Odată cu planificarea și comunicarea oficială că vom organiza un protest național în faţa Ambasadei SUA la Bucureşti,
autorităţile SUA au înţeles, în cele din urmă, să-l elibereze urgent pe Vasile Fieraru preşedintele
AER, analizând probele certe că Vasile Fieraru era un activist politic, de ani de
zile, pentru drepturile romilor din România şi nicidecum nu era un oarecare
trecător ilegal de frontieră cu vreun scop de a rămâne ilegal în SUA. Mai mult,
autorităţile SUA au primit şi nişte intervenţii bizare - respectiv date despre dosare din Franţa care
se doreau a fi împotriva lui Vasile Fieraru, dar ele prezentau infracţiuni ale altei persoane, cu numele de familie Feraru (fără „i”) – iar aceste investigaţii asupra falsităţii
acuzaţiilor suplimentare au condus la prelungirea detenţiei abuzive a
preşedintelui AER în centrele de detenţie destinate imigranţilor ilegali din
SUA. Există suspiciunea că tot membri ai Grupului Păun au trimis acele acuzaţii
mincinoase suplimentare autorităţilor SUA, pentru a întârzia eliberarea lui Fieraru şi a reduce
timpul de recuperare si pregătire a partidului AER pentru alegerile electorale din 2024. În prezent, mai mute dosare penale se află în desfăşurare, pentru a clarifica situaţia
conform probelor si legilor în vigoare.
Încă din anul 2021, când invita romii la consultări publice asupra finalizării programului politic al viitorului partid AER, Vasile Fieraru devenise deosebit de deranjant pentru Grupul Păun, mai ales din cauza interesul lui real în transformarea ghetoului românesc, unde suferă și astăzi zeci, poate sute de mii de copii romi nevoiași. El este un activist politic foarte cunoscut în România, nu doar în rândurile romilor, ci, în general, în aripa conservatoare a politicii românești.
Vezi si
Penali la PRPE Giurgiu
Nicolae Păun îl insulta public pe activistul rom Vasile Fieraru cu redenumirea peiorativa “Vasile Mârtanu” la emisiunea tv online “La un ceai cu rom” din iunie 2023, aducându-i acestuia acuzaţii mincinoase de o gravitate deosebită cum ar fi acuzaţia nefondată că Fieraru i-ar fi dat unei persoane - cu care, dealtfel, nu se văzuse niciodată și care nu avea intenția de a candida - un număr de “vreo 9000 de buletine” – astfel, Păun a sugerat, în fals, publicului format din milioane de telespectatori, unele fapte infracționale împotriva lui Fieraru si a altor persoane, pe care nu le-a demonstrat niciodată, deși se lăuda că ar avea dovezi. Ulterior acestor acuzații false emise de Nicolae Păun, finii săi și alți subalterni din Partida Romilor au repetat (copiindu-și fidel șeful) exact aceleași acuzații false în anii următori, cu scopul de a distruge reputația, imaginea, credibilitatea și onoarea lui Fieraru, ale partidului AER, dar și ale altor membri ai opoziției.
Mai mulți membri ai Grupului Păun au fost anchetați de DNA în 2016 pentru deturnare de fonduri și alte infracțiuni, iar Nicolae Păun a stat preventiv în închisoare în timpul cercetărilor, după ridicarea imunității parlamentare. Totuși, dosarul a fost clasat în anul 2019, fără ca cineva să fie judecat, ceea ce a ridicat semne de întrebare în opinia publică.
Abia în data de 4 februarie 2025, Curtea de Apel București, cu ocazia Cauzei Rotariu, a emis pentru prima dată o opinie avizată despre Dosarul DNA 2016, si anume ca dosarul nu trebuia clasat în 2019, ci era necesară schimbarea încadrării juridice, din „deturnare de fonduri” în „delapidare”. Secția I Penală a Curții de Apel București a precizat că în 2019 s-au aplicat eronat normele de procedură penală, iar soluția corectă ar fi fost modificarea încadrării juridice, nu clasarea.
Având în vedere că, în Cazul Rotariu, s-a dispus în februarie 2025 rejudecarea la prima instanță sau la instanța competentă, iar Rotariu era parte și din Dosarul DNA 2016, este foarte probabil ca elemente importante din acest dosar să fie reanalizate în noul rechizitoriu — nu doar împotriva Florentinei Rotariu, ci și împotriva lui Nicolae Păun, Iulian Costel Paraschiv, Mădălin Voicu și a celorlalți implicați în probele OLAF/DNA din 2016. (Vezi mai multe detalii in Cazul Rotariu)
Termeni de utilizare
Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
No comments:
Post a Comment