Bani în plic la parlament

La data de 22 octombrie 2025, în incinta Parlamentului României, a avut loc un eveniment organizat şi găzduit de către deputatul Nicolae Păun și asociația politică Partida Romilor Pro Europa, în prezenţa, printre altele, a fostului deputat Cătălin Manea - tot de la Partida Romilor Pro Europa, care a declarat că este „consilier de stat al primului ministru”.

În cadrul acestui eveniment, în timpul unei pauze de cafea, mai multe femei aparținând comunității tradiţionale a romilor din România s-au filmat singure și au publicat, pe rețeaua TikTok, imagini în care se amuzau deschizând plicuri cu bani, în incinta parlamentului, ele de asemenea ţinând cărţi de identitate în mâini, la vedere.

Din analiza acestor materiale video și a declarațiilor publice ale participanților, inclusiv ale unor martori oculari şi beneficiari de bani şi servicii cu ocazia acestui eveniment – cum ar fi cazare două nopţi la hoteluri în Bucureşti, deşi conferinţa nu s-a desfăşurat decât câteva ore în ziua de 22.10.2025— rezultă suspiciuni rezonabile privind posibila gestiune ilegală a fondurilor publice și prelucrarea abuzivă a datelor personale.

Vezi si 

Articol Hotnews

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

În contextul panicii nejustificate induse intenţionat şi cu rea-credinţă în rândul comunităţilor romilor din România, în jurul unui proiect de lege care nici măcar nu le aparţinea, deputaţii Nicolae Păun şi Florin Manole au săvârşit un abuz împotriva unui segment important de populaţie a României, pe criterii etnice şi politice. Romilor li s-a promis că vor avea parte de o dezbatere naţională, cu Diana Buzoianu (USR, iniţiatoarea proiectului de lege) şi cu Florin Manole care este sau mai binezis era un fel de "semnatar" al acestei iniţiative useriste. 

Ziua de 22 octombrie 2025 se presupunea să fie una de dezbatere naţională, unde reprezentanţii reali ai societăţii civile rome, din toata Romania, să îşi poată expune civilizat punctele de vedere şi amendamentele lor, pregătite şi îngrijite cu mai multe zile înainte. Dar romii au fost batjocoriţi şi împărţiţi abuziv în trei grupe separate, toate induse în eroare, prin procese grosolane de manipulare, care au încălcat drepturile fundamentale ale romilor. Aceste tratamente degradante contravin flagrant art.3 CEDO precum şi art.4,6 din Constituţia României.

Romii care erau deosebit de îngrijoraţi, cu privire la atacul asupra tezaurului tradiţiilor lor, prin proiectul de lege Buzoianu, nu s-au putut exprima într-un mediu de respect faţă de cetăţean, ci au fost trataţi de manieră degradantă, împărţiţi în trei grupe nejustificate, deşi se anunţase aceeaşi temă de dezbatere: Legea Buzoianu şi nimic altceva. Mai mult, tratamentul degradant rezultă şi din suspiciuni solide că o parte din romi au fost mituiţi, manipulaţi în primirea de plicuri în care nu ştiau ce se află, drept pentru care un grup de femei chiar a filmat marea „deschidere” a plicurilor (probabil îşi imaginau că vor găsi mărţişoare?).

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

Cel mai probabil, o parte din femeile rome prezente la evenimentul din parlament nu ştiau (cum nimeni încă nu ştie) de ce se află acolo, izolate de celelalte două grupuri de romicare dezbăteau aceeaşi lege în alte două locaţii din Bucureşti - una la Intercontinental şi cealaltă la Ministerul Muncii. Având în vedere că Legea Buzoianu intenţionează să aducă unele modificări la Codul penal, încă nu înţelegem de ce a fost implicat Ministerul Muncii in acest mod, la nivel politic, logistic, etnic si mediatic în această Falsă Dezbatere şi prin manipularea romilor tradiţionali. 

Cele trei grupuri au fost divizate în mod imoral şi excesiv politizat. Prin această manipulare grosolană, s-a limitat dreptul romilor la o dezbatere reală, în Casa Poporului, împreună.  Romii au fost trataţi fără respect, degradant, cu scopul exploatării lor politice şi electorale, ca grup vulnerabil. Aceşti cetăţeni au fost împărţiţi abuziv în trei grupuri, „pe culori politice” care nu le aparțin : 

• Apropiaţii de Stânga-confuză USR (Traian, Iancu) i-au dus pe romii din jurul lor la Intercontinental, unde a fost prezent "un pic" si Florin Manole, alături de Delia Grigore și alte persoane neanunțate anterior, a căror prezență surprinzătoare a stârnit revoltă;
• Apropiaţii de Stânga-caviar PSD (tocmai Dorin Cioabă care ar trebui să sustină Monarhia și nu Stânga ex-PCR) i-au condus pe romii din jurul lui la sediul Ministerului Muncii – minister care este (sau era, până ieri) condus de deputatul PSD Florin Petre Manole
• Partida Romilor Pro Europa - formațiune politică fără ideologie, de care se feresc toți posibilii colaboratori (în afară de Piedone și de reeșapatul Ninel Peia fost SOS, fost PSD reintrat în Parlament accidental, pretinzându-se astăzi mare "suveranist"), i-a con(in)dus pe romi la o altă dezbatere, mai surprinzătoare decât toate, și anume despre religie, unde a venit mai târziu și Manole, amețit de atâtea drumuri între cele trei locații. Partida Romilor (Nicu Paun) tânjea, de fapt, după un protocol „suveranist” cu partidul AUR, invitându-l pe George Simion la eveniment, să discute despre educaţie religioasă precum şi despre "relaţionarea etniilor cu confesiunile religioase” - alături de câţiva preoţi care nici ei nu erau prea siguri de ce se află acolo. George Simion se simţea vizibil jenat de situaţie. În discursul său, din fericire, Simion a adus vorba despre Coloniile de Romi Nevoiași din România, subiect de discurs care nu a părut să fie pe placul nici al preoţilor prezenţi, nici al lui Cătălin Manea și nici al lui Nicolae Păun, care se mișcau cam neliniștiți pe scaunele lor prea mari pentru ei — semn că, cel mai probabil, protocolul Partidei Romilor cu partidul AUR (care cel mai probabil va intra la guvernare) nu va fi semnat. 

Vezi si (aprilie 2024)
A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone

Vezi si (mai 2024)

Niky Scorpion, fratele și un nepot puși de Piedone

pe listele pentru consilieri de la sectorul 5

Vezi si (nov. 2024)
Partida Romilor Pro Europa îl susţine pe Marcel Ciolacu la alegerile prezidenţiale şi colaborează cu PSD la parlamentare

Partidul AUR și-ar compromite imaginea de „partid suveranist” respectabil în Europa, dacă ar flirta cu o asemenea idee periculoasă din punct de vedere politic și electoral. O astfel de asociere, cu cineva ca Nicu Păun, ar pune sub semnul întrebării seriozitatea formațiunii politice AUR și ar afecta grav credibilitatea sa pe plan extern, inclusiv in Parlamentul European și in SUA. În plus, actualele colaborări ale AUR cu partide conservatoare și suveraniste respectate din Europa — alianțe construite cu efort diplomatic și politic semnificativ — ar fi serios puse în pericol, riscând izolarea partidului pe scena internațională și pierderea sprijinului unor parteneri strategici importanți. Odată distrusă reputația lângă Partida Romilor, partidul AUR ar fi perceput, în Europa Centrală și de Vest, ca un partid ex-PCR reeșapat, devenind un "paria" - din exact aceleași motive pentru care nici europarlamentarii SOS nu au fost primiți în vreun grup politic de dreapta din Parlamentul European, ci au rămas "neafiliați". Cu politicienii vest-europeni nu merge cu minciuna — politicienii de rang serios cunosc foarte bine cine este de dreapta și cine nu, dintr-o analiză minimă.

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

Vezi si (iunie 2025)
Cum au ajuns judecătorii să se implice în războiul purtat de șeful asociației Partida Romilor „Pro Europa” cu un grup de activiști romi

Vezi si (septembrie 2025)
A cerut ordin de protecție împotriva deputatului Nicolae Păun pe care îl acuză de practici mafiote. 

Vezi si

Păun şi Procesele SLAPP

Vezi si
Cauza Paun contra Balaca
aprobata spre Revizuire la Tribunalul Bucuresti

Prin separarea celor trei grupuri, deputaţii Manole, Paun si Manea au abuzat de statutul lor de demnitate publică, încălcând prevederile legale referitoare la respectul faţă de cetăţean, demnitatea omului, prestigiul Parlamentului României şi imaginea României în lume. Mandatele imperative sunt interzise. 

Deputaţii implicaţi in evenimentele din 22.10.2025, respectiv Nicolae Păun, Florin Manole precum şi fostul deputat Cătălin Manea care a declarat că este „consilierul primului ministru” au frizat in mod grosolan tulburarea liniştii şi ordinii publice, întâi de toate prin cauzarea de  panică nejustificată în comunităţile de romi din România, prin anunţarea panicoasă, în cercuri iniţial închise, a unor prevederi legale fie inexistente, fie care deja existau în Codul penal actual, cu scopul de a speria masele de romi şi a destabiliza unitatea naţională în sensul art.6, art.4 si art. 16 din Constituţie şi a nega dreptul cetăţenilor la adunare publică respectabilă, demnă, dezbatere civilizată, pe o temă de interes naţional. 

Deşi un grup de romi tradiţionali a fost dus la Ministerul Muncii, o grupă la Parlamentul României şi o a treia grupă la Hotel Intercontinental, se pare că, totuşi ministrul muncii, PSD-istul Florin Manole a demonstrat o dinamică traseistă neobişnuită, chiar paradoxală, participând la toate cele trei evenimente politice, ca şi cum el făcuse proiectul de lege care panicase romii (intenţionat?). 

Dar Diana Buzoianu de la USR (iniţiatoarea legii) nu a fost văzută însoţindu-l pe Manole sau pe Păun, sau pe Delia Grigore/ Mihai Neacşu (CNCR) la vreunul din aceste trei evenimente. Romii, practic, s-au dus la Bucureşti să se vadă în primul rând cu Diana Buzoianui, nu doar cu Florin Manole zis şi Mexicanu', sau cu Nicu Păun zis şi Nicky Scorpion, sau cu alte personaje la fel de controversate, nerulate democratic de prea mulţi ani. Aceşti deputaţi si funcționari publici par a se fi înţeles între ei, să îşi mai bată odată joc de romi, după alte decenii în care şi-au diversificat formele grosolane de exploatare, la vedere a romilor, prin intermediul organizațiilor lor politice putred de coruptie, PSD respectiv Partida Romilor Pro Europa. 

Sursa: Agenția Națională pentru Romi (ANR)

De precizat că la CNCR  "Conducerea, organizarea și gestionarea activității Centrului este asigurată de manager (director), în baza contractului de management încheiat de acesta cu Agenția Națională pentru Romi, în condițiile legii." - dar mai puțini romi știu că Agenția Națională pentru Romi (ANR), din cadrul Guvernului, este condusă tot de Partida Romilor Pro Europa, în mod nedemocratic (ocolind grosolan alegerile libere), deoarece șeful ANR, Paraschiv Iulian Costel (cercetat penal la DNA împreună cu Păun în anul 2016), este prim-vicepreședinte al Partidei Romilor Pro Europa. 

Ca și cum nu era destulă rușinea României în Europa, după scandalul internațional privind fondurile europene din 2016, anchetat de OLAF și DNA, executivul nostru a mai găsit de cuviință să-l trimită pe Costel și la Strasbourg, numindu-l din senin „expert pe romi” în cadrul grupului de lucru ADI-ROM din Consiliul Europei — deși Costel nu are competențe reale în acest domeniu, iar limba romani o cunoaște doar parțial, învățată recent de la un consilier din Gorj, conform declarațiilor unor seniori ai comunității. Paraschiv nu știe limba de acasă, nu este Rom Tradițional și nu a dat niciodată vreun semnal că i-ar păsa cu adevărat de drepturile romilor din România, cu atât mai puțin de Casta Romilor Nomazi-Corturari (romii Bal-Bare sau Pletoși), pe care o reprezintă nelegitim la Strasbourg, din aprilie 2025, la Grupul de Lucru ADI-ROM al Nomazilor Corturari. Executivul statului român îl trimite abuziv pe acest individ la comisia ADI-ROM din Consiliul Europei — tocmai acolo unde se află și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, curte care deja a pronunțat hotărâri împotriva României în cauze privind minoritățile. O impertinență mai mare a executivului român nici că se putea!

Costel Iulian Paraschiv are, în CV, doar funcții „parașutate” politic, de genul „analist teritorial” la Partida Romilor „Pro Europa” (2012–2017) sau „specialist relații publice” tot la Partida Romilor (2010–2011), consilier parlamentar (2008–2010) - nu zice la ce cabinet, și "asistent în departamentul de comunicare" al aceleiași formațiuni Partida Romilor (2003–2008). 

La rubrica „limbă maternă” Paraschiv menționează doar Limba Română — nici vorbă de Limba Romani — iar la limba engleză el declară un nivel C1, deși ar trebui C2 (mai fluent profesional) dar oricum rămâne de văzut ce grad real de fluență are, mai ales în contextul în care din aprilie 2025 el blochează Romii Români Bal Bare (Pletoși) Nomazi Corturari la Consiliul Europei, în cadrul grupului de lucru ADI-ROM, un loc unde ceilalți reprezentanți Romi Reali din alte state cunosc Limba Romani, dar si Engleza, Franceza, pentru a se putea înțelege între ei. Cum lucrează, de fapt, Paraschiv acolo? Ce reprezintă el, dacă nu este nici Rom Nomad – Pletos, nici vorbitor nativ de Limba Romani, și, cel mai probabil, nici nu stăpânește limba engleză la un nivel care să-i permită să participe eficient la lucrările Consiliului Europei? De limba franceză nici vorbă...

Costel Iulian Paraschiv menționează în CV-ul lui că între anii 2003 și 2007 a urmat facultatea și a obținut Licența la SNSPA, însă nu precizează unde și-a susținut BAC-ul înainte de admiterea la SNSPA - exact pe modelul mistic al lui Nicolae Păun. Nu stim ce licee au făcut nici unul, nici altul.

Vezi si (august 2025)

Marius Pieleanu pleacă de la SNSPA, după noul scandal de abuz sexual

Vezi si pe Snoop - iulie 2025

Vezi si oct 2024
Scandalul de hărțuire sexuală din SNSPA

Vezi si

Govt Decision after SNSPA scandals: Sexual Harassment Cases Sent Directly to Police

De asemenea, din 2014 până în prezent Paraschiv declară că este doctorand, adică își lucrează teza de doctorat pentru a deveni doctor în sociologie. Potrivit normelor academice, teza de doctorat putea fi susținută public după vreo 3–4 ani de la înscriere. Dar Costel nu a avut timp, deoarece între septembrie și decembrie 2015 — adică în doar patru luni — se pare că a obținut o diplomă de absolvire a Colegiului Național de Apărare din România. 

Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București este o instituție de învățământ postuniversitar destinată formării și dezvoltării profesionale continue în domeniul securității și apărării naționale. Durata standard a studiilor în cadrul acestui colegiu este de 6 luni, conform Hotărârii Guvernului nr. 438/1992. 

Aceste programe postuniversitare sunt echivalente cu cursurile postuniversitare din învățământul civil și postacademice din învățământul militar, iar absolvirea lor se face prin susținerea unei lucrări personale, absolvenților fiindu-le acordate diplome. Admiterea la aceste cursuri se face pe bază de concurs, iar prezența este obligatorie pe toată durata programului. Prin urmare, dacă Costel Iulian Paraschiv a obținut o diplomă de absolvire a Colegiului Național de Apărare în doar patru luni, acest lucru ridică întrebări legate de respectarea procedurilor standard și de transparența procesului de admitere și absolvire. Este recomandat ca instituțiile competente să verifice autenticitatea și legalitatea acestei diplome. 

Vezi si

Legea Buzoianu şi ABC-ul Juridic

Una dintre cele mai infame forme de exploatare a romilor a fost dezvăluită chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în anul 2023, în cauza Cegolea contra României, în care statul român a pierdut. În urma Hotărârii pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care statul român a fost obligat să modifice cadrul legislativ privind regimul asociațiilor și fundațiilor, România avea/ are obligația de a adopta măsuri concrete pentru încetarea practicilor abuzive ale executivului referitoare la acordarea și retragerea statutului de utilitate publică. 

În temeiul art. 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile Curții sunt obligatorii pentru statul pârât, care are datoria de a executa integral și în termen rezonabil măsurile dispuse. 

"Înaltele Părţi Contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curţii în litigiile în care ele sunt părţi. Hotărârea definitivă a Curţii este transmisă Comitetului de Miniştri care supraveghează executarea ei."

Deși aceste modificări legislative trebuiau executate, la cererea Curţii, anterior alegerilor parlamentare din anul 2024, pentru a asigura respectarea principiului pluralismului și egalității de tratament între organizațiile societății civile, până la data prezentei (octombrie 2025) decizia CEDO nu a fost încă executată, iar cadrul legal privind utilitatea publică rămâne discriminatoriu și vulnerabil la ingerințe politice abuzive, nepermise de lege. 

In video de mai jos, publicat de Florin Motoi la data de 23.10.2025, cu scopul unei largi audiente publice, el ii insulta pe activistii romi care au alte asociatii decat Partida Romilor Pro Europa. La inceputul expunerii sale publice, Florin Motoi (consilier si apropiat al deputatului Nicolae Paun) isi saluta colega de partid, Daniela Irina Magureanu Hamidovic Stoican - fiina lui Nicolae Paun. Florin Motoi dezvolta - de mai multi ani - actiuni anticonstitutionale de fabricare si raspandire de informatii si acuzatii false impotriva membrilor opozitiei lui Nicolae Paun, alaturi de Daniela, sotul actual al acesteia Alberto George Stoican (finul lui Paun la randul lui), Edu Adrian si altii - toti acesti colegi de partid fiind motivati exclusiv politic, actionand in apararea lui Nicolae Paun deseori fara ca ei sa stie ce legi incalca si fara a fi opriti de Nicolae Paun, ci ei fiind incurajati de acesta. prin plati, functii in administratia publica, promovari in grad in ierarhia partidului, laude publice, cununii - constituirea de aliante familiale, constituirea de "staboare" false in care acesti subalterni capata functii superioare de "judecatori supremi" peste romii mai putin scolarizati etc. 

Vezi si alte
Procese de Radicalizare Marca Florin Motoi

Vezi si

Nicolae Paun agraveaza situatia Romaniei la CEDO

Vezi si

Cum insulta Paun Romii

Din probele apărute în spaţiul public în datele de 22 și 23 octombrie 2025, se conturează indicii temeinice privind posibila săvârşire, chiar in incinta Parlamentului Romaniei, a unor infracţiuni de dare de mită, delapidare, deturnare de fonduri publice, abuz în serviciu, gestiune ilegală a fondurilor publice, precum şi folosirea nelegală a resurselor unui minister — instituție publică ce nu are dreptul de a desfăşura activităţi cu caracter politic. Totodată, faptele semnalate pot constitui încălcări ale dispoziţiilor Legii nr. 190/2018, privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (GDPR), referitor la protecţia datelor cu caracter personal și libera circulaţie a acestora.

Asupra unor membri şi apropiaţi ai asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa exista, anterior acestui incident, şi alte sesizări preventive la DNA ş DIICOT (2021, 2023) şi plângeri penale (2025) precum şi dosare penale deja deschise oficial, sub aspectul infracţiunilor de împiedicare a adunărilor publice, constituirea unui grup infracțional organizat, ameninţare, hărţuire, violarea vieţii private a persoanelor fizice, modificarea datelor personale ale persoanelor fizice fără drept şi republicarea acestora cu scopul instigării publice la ură şi violenţă, fabricarea şi răspândirea de informaţii şi acuzaţii false cu efecte probate asupra siguranţei naţionale, în forme continuate publice şi agravante, căutarea/ filarea fără drept de persoane private pe criterii etnice şi politice/ filajul politic neautorizat însoţit de ameninţări cu moartea şi hărţuire politică, în scopul intimidării politice şi împiedicării fără drept a unor candidaturi, presiuni ilegale în forme continuate, complexe şi agravante împotriva principiului separaţiei puterilor în stat şi împotriva pluralismului politic, şantaj, înşelăciune, încălcarea unui contract verbal cu martori şi înscenare de medieri cutumiare false- cu scopul limitării accesului victimelor la apărare în justiţia de stat, stocarea şi republicarea de convorbiri private şi imagini de persoane fizice private cu scopul hărţuirii şi izolării lor publice, ameninţării, intimidării politice a acestora şi împiedicării lor de a candida în mod liber, de a alege şi de a fi aleşi, incitarea publicului la ură şi discriminare împotriva unor categorii de persoane (inclusiv folosind în mod abuziv fonduri de stat, neglijenţă în serviciu, abuz în serviciu), tulburarea ordinii și liniștii publice (inclusiv atacuri publice, continuate şi agravante împotriva ordinii constituţionale a statului de drept), procese de radicalizare de tip terorist a unui segment important de populaţie a României, pe criterii etnice şi politice, împiedicând în mod ilegal libertatea de exprimare şi diversitatea asociativă.  

"Este flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire."

"Este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de organele de ordine publică şi de siguranţă naţională, de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ..."

Vezi si
Paun minte Presa

Nu în ultimul rând, Nicolae Păun şi alţi membri ai asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa (privilegiată de prea mulţi ani cu subvenţii de la stat, care nu pot fi justificate nic din punct de vedere constituţional şi nici din punct de vedere al standardelor CEDO) au mai fost anchetaţi penal şi în trecut, pentru deturnare de fonduri publice – europene şi de stat, spălare a banilor, folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, cumpărare de influență, influențare a declarațiilor, şi alte infracţiuni, conform comunicatelor DNA Nr. 114/VIII/3 din 10 februarie 2016  , Nr. 192/VIII/3 din data de 25 februarie 2016  şi Nr.1042/VIII/3 din 20 iulie 2016.

In video de mai jos,
Dosarul Nero P1 - 3

Vezi si
Paun si Judecata Tiganeasca

Vezi si

Nicolae Paun a Pierdut Apelul (13.05.2025)

Vezi si

Nicolae Paun a Pierdut Procesul contra "Ciorilor" (27.02.2025)

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți. 

 

Declarația Hâdârilor

Declarația Hâdârilor privind recunoașterea oficială a Comunității Hâdârești din România și protejarea limbii și identității sale culturale

La data de 4 octombrie 2025, în municipiul Constanța, a avut loc un eveniment al Hâdârilor din România, cu valoare istorică pentru comunitatea turcilor-hâdâri romi musulmani, vorbitori de limbă hâdârească.

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

În cadrul adunării, reprezentanți ai comunității hâdârești din România, alături de lideri ai societății civile din România și Turcia, au adoptat Declarația Hâdârilor privind recunoașterea oficială a Comunității Hâdârești din România și protejarea limbii și identității sale culturale.

Prin acest document, participanții reafirmă importanța recunoașterii hâdârilor ca grup etnic distinct, parte integrantă a poporului român, și solicită statului român și instituțiilor sale să asigure protejarea limbii hâdârești, a patrimoniului cultural, spiritual și istoric al acestei comunități.

Evenimentul s-a desfășurat în spiritul demnității, diversității culturale și respectului reciproc între minoritățile naționale, în conformitate cu prevederile Constituției României, ale Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (Consiliul Europei,1995) și ale Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare (1992,Strasbourg).

Participanții la evenimentul organizat de UDTP si FARR - Departamentul Social au subliniat necesitatea recunoașterii oficiale a hâdârilor, introducerea limbii hâdârești în nomenclatoarele oficiale ale limbilor materne și etniilor din România, precum și includerea comunității în politicile publice privind educația, cultura, sănătatea și protecția socială. Prin adoptarea acestei declarații, comunitatea hâdârească își exprimă angajamentul de a contribui activ la păstrarea moștenirii sale culturale și la promovarea valorilor prieteniei și cooperării între România, Turcia și celelalte state membre ale Consiliului Europei și Uniunii Europene. În continuare, oferim public textul integral al Declarației Hâdârilor, adoptată la Constanța, la data de 4 octombrie 2025.

CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a recunoscut în mod explicit că identitatea etnică face parte din dreptul la respectarea vieții private (articolul 8 din Convenție).

Ghidul privind Articolul 8 precizează: 

„Identitatea etnică, în special dreptul membrilor unei minorități naționale de a-și păstra identitatea, … constituie o parte a dreptului garantat de articolul 8 la respectarea vieții private și de familie.”

Vezi
Legea 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale
sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) se concentrează, în principal, asupra drepturilor individuale ale persoanei. Curtea analizează în special dreptul la autoidentificare și dreptul la tratament egal, în temeiul articolelor 8 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În același timp, recunoașterea oficială a unei minorități etnice ca grup distinct rămâne, potrivit principiului subsidiarității, în competența statului.

Totuși, acolo unde statul refuză să recunoască sau împiedică exprimarea identității culturale și etnice, CEDO a oferit deja mecanisme indirecte de protecție. Prin invocarea dreptului la viață privată (art. 8), la libertatea de asociere (art. 11) și la nediscriminare (art. 14), grupurile pot obține o formă de recunoaștere implicită sau de protecție juridică efectivă a identității lor.

Reclamanții au, așadar, la îndemână căi de atac interne – politice, legislative, administrative și judiciare –, urmate de posibilitatea sesizării CEDO, pentru a determina statul să își respecte obligațiile internaționale privind protecția minorităților. Exemple din jurisprudența CEDO arată că astfel de cauze pot produce efecte importante:

• În cauza Gorzelik și alții c. Poloniei (2004), Curtea a recunoscut dreptul persoanelor de a se asocia liber pentru a-și exprima apartenența etnică.
• În cauza Bekir-Ousta și alții c. Greciei (2007), Curtea a constatat încălcarea art. 11 pentru refuzul autorităților de a înregistra o asociație a minorității turce din Tracia de Vest.
• În cauza Savez Crkava „Riječ Života” și alții c. Croației (2010), Curtea a subliniat că refuzul de înregistrare al unui grup etnic sau religios poate reprezenta o ingerință nejustificată în libertatea de asociere.
• În alte cauze din Bulgaria și Macedonia de Nord, Curtea a arătat că negarea identității minoritare poate încălca articolul 8, întrucât afectează nucleul vieții private și culturale a individului.
• În cazul Cegolea v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a dreptului de a participa la alegeri libere, consacrate de articolele 14 și 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Reclamanta, doamna Cegolea, membră a unei organizații care reprezenta o minoritate etnică, a fost refuzată de autoritățile române, invocând cerințe suplimentare. Această situație a împiedicat-o să candideze pentru locul rezervat minorității ei în Parlamentul României. Curtea a subliniat că impunerea unor cerințe suplimentare pentru obținerea statutului "de utilitate publică" și, implicit, pentru dreptul de a desemna reprezentanți în Parlament constituie o formă de discriminare, fără motive obiective și rezonabile. Astfel, statul român a fost condamnat pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale doamnei Cegolea. Această hotărâre evidențiază riscul ca, deși o organizație etnică poate fi înregistrată oficial, statul să o poată bloca efectiv prin atribuirea statutului de utilitate publică, condiție esențială pentru a putea candida la alegeri. Recunoașterea formală a unei minorități nu garantează automat și dreptul de a participa activ în viața politică, dacă autoritățile impun bariere administrative discriminatorii.

Un exemplu actual relevant este cel al comunității hâdâre din România, dar și al minorității turce din Tracia de Vest (Grecia), unde mai multe cauze privind nerecunoașterea identității etnice au fost analizate la CEDO. Aceste exemple arată că, deși recunoașterea formală ține de decizia statului, drepturile la identitate, asociere și exprimare etnică pot fi apărate prin mecanismele europene existente, ca parte a demnității umane și a pluralismului democratic.

Vezi si
Consecințe ale sfidarii CEDO

Vezi jurisprudenta CEDO
Ciubotaru v. Moldova

Vezi jurisprudenta CEDO
Sejdić and Finci v. Bosnia and Herzegovina

Vezi
NELM Romania (2021)

Unul dintre cele mai grave abuzuri sistemice, cu impact devastator asupra comunităţilor etnice, îl reprezintă practica „adeverinţelor de apartenenţă etnică”, utilizate de anumite structuri sau persoane în scopuri politice ori administrative. Această practică contravine principiilor constituţionale ale Egalităţii în drepturi şi Demnităţii umane şi încalcă standardele impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special în ceea ce priveşte interzicerea discriminării (art. 14), libertatea de conştiinţă şi de exprimare (art. 9 şi 10), precum şi dreptul la asociere liberă (art. 11).

Prin impunerea unor asemenea „adeverinţe de etnie” s-a constituit un mecanism diabolic de subordonare administrativă şi politică a romilor, afectând grav exercitarea drepturilor lor fundamentale şi perpetuând forme indirecte de segregare şi control social, comparabile cu forme istorice de sclavie sau servitute modernă, interzise expres de art. 4 si 8 din Convenţie.

Practica „adeverinţelor de etnie” contravine în mod direct spiritului jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a sancţionat în mod constant formele de subordonare instituţională sau socială bazate pe origine etnică (D.H. c. Republicii Cehe, 2007; Lavida c. Greciei, 2013; Siliadin c. Franţei, 2005 etc.), calificând asemenea situaţii drept Discriminare Sistemică şi, în anumite circumstanţe, sclavie modernă, interzisă de art. 4 si art.14 din Convenţie. 

Relevanta CEDO: 

• Cauza D.H. și alții contra Republicii Cehe (2007)

• Cauza  Lavida și alții contra Greciei (2013)

• Cauza Stoica contra României (2008)

______________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emsie de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți. 

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți. 

 

Amendamente la Legea Buzoianu-Manole

În urma consultării comunității și a analizării impactului proiectului de lege Buzoianu–Manole asupra drepturilor omului și valorilor familiale, următoarele amendamente sunt propuse in dezbatere publică. Scopul acestora este de a clarifica prevederile legii, de a evita confuziile juridice și de a asigura respectarea cadrului legislativ existent, protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile, precum și consolidarea principiilor statului de drept concomitent cu dreptul la identitate, libertate religioasa si de asociere.

Dacă există și alte propuneri de amendamente care ar trebui incluse în această listă, vă rugăm să ni le comunicați în scris, prin email, la adresa forumul.romilor(at)gmail.com, specificând numele organizației sau persoanei care face propunerea.

Vezi si articolul
Legea Buzoianu şi ABC-ul Juridic

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți. 

Legea Buzoianu şi ABC-ul Juridic

La data de 9 octombrie 2025, Uniunea Salvați România (USR) a transmis un comunicat de presă cu titlul „Proiect depus în Parlament: Căsătoriile forțate trebuie sancționate cu închisoarea!” 

Deși tema abordată este una importantă, articolul USR prezintă o abordare mai degrabă redundantă şi populistă, pretinzând că aduce schimbări majore în Codul penal, deşi nu este adevărat. Codul penal deja prevedea, şi prevede în continuare interzicerea căsătoriilor între copii, exploatarea sexuală a copiilor precum şi sclavia şi violul între adulţi. În primul rând, USR nu a publicat textul întreg al propunrii legislative, ocolind dezbaterea publică, ci a prezentat-o „pe scurt” – de o manieră brutală, cauzând panică în societate. Neavând la dispoziţie proiectul de lege, unii aşa-zişi „lideri marcanţi” ai romilor deja cauzează tulburarea liniştii şi ordinii publice, speriind comunităţile cu interpretările lor eronate şi de asemenea planificând proteste ample, pe motive încă neclare, imprecise.

Citatul din Diana Buzoianu, în comunicatul de presă amintit mai sus, începe populist, panicos şi redundant: „Căsătoriile forțate trebuie sancționate cu închisoarea!” - ca şi cum doamna Buzoianu tocmai a descoperit roata, sau apa caldă. Dar se poate verifica faptul că actualul Cod penal deja prevede protecţia minorilor, interzicerea sclaviei, violului, exploatării sexuale a minorilor precum şi închisoarea pentru acest tip de abuzuri, de chiar până la 15 ani, în unele cazuri. A se citi de la art. 209 pana la art. 223 în Codul penal precum şi modificările aduse unor articole relevante, prin Legea 217/2023. 

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

Vezi
Amendamentele noastre
la Legea Buzoianu-Manole

Aşadar, proiectul de lege Buzoianu-Manole – care nu a fost publicat încă, nu face decât să declare presei nişte propoziţii mai degrabă imature, insuficient explicate juridic, cum ar fi nişte aspriri de pedepse pentru nişte infracţiuni deja prevăzute de Codul penal, dar fără să arate precis ce anume. 

Ce ar fi nou, față de actualul Cod penal, pare a fi faptul că Buzoianu și Manole s-au gândit cum să pedepsească magazinele de modă (care ar trebui să întrebe clienții la ce vor să folosească produsul cumpărat) și cum să sancționeze prestatorii de servicii horeca sau organizatorii de evenimente. Treburile principale ale acestor patroni nu ar mai fi să facă mâncare, să servească băuturi sau să cânte la evenimente, ci să întrebe mai întâi fiecare client plătitor ce vârstă au participanții și în ce calitate vor fi prezenți la eveniment. Practic, asta înseamnă că legea Buzoianu-Manole ar autoriza prestatorii de servicii artistice, horeca și de modă să obțină autorizații speciale care să respecte GDPR, prin care să poată verifica vârstele participanților la evenimente, precum și vârstele beneficiarilor cadourilor cumpărate de altcineva.

Să zicem că un client intră într-un magazin și cumpără o rochie de zână pentru fetița (sau băiatul) său de grădiniță, pentru un rol la serbare. Ce ar trebui să facă, practic, patronul? Să verifice certificatul de naștere al copilului care va primi costumul? Cum află patronul cine va fi copilul? Poate clientul doreşte să îşi îmbrace câinele cu acel costum. De unde să ştie patronul cui vinde şi cum va fi folosit acel produs? Orice client din orice magazin poate fi suspect de potenţial criminal, dar cum îl verificăm? 

Poate că doamna Buzoianu are deja răspunsul la aceste întrebări, sau poate Florin Manole va veni cu explicații pentru patroni despre cum să procedeze – mai ales în contextul în care numărul locurilor de muncă bine plătite din România trebuie să fie în creştere.

De asemenea, în loc de limbajul juridic clasic, consacrat, inițiatorii proiectului de lege par să prefere să pretindă că se confruntă cu „analfabetism juridic”, dând mai degrabă impresia că ar dori să criminalizeze căsătoria clasică, inclusiv etapa premergătoare acesteia – logodna. Aceasta este o tradiție de mii de ani, practicată și astăzi, inclusiv în casele regale din Europa. A se logodi nu înseamnă a se căsători; logodna presupune o promisiune care poate deveni căsătorie mai târziu, sau se poate rupe înainte de a se împlini. Părinții care își logodesc tinerii urmăresc, astfel, compatibilitatea psiho-comportamentală dintre cei doi, iar după o perioadă de observație se trage concluzia dacă o căsătorie este sau nu posibilă. De precizat că, pe perioada logodnei, cei doi tineri nu își încep viața sexuală, pentru a respecta tradiția nunții și a menține respectul față de ritualurile culturale. Un alt motiv important pentru care mireasa nu este atinsă pe timpul logodnei este tocmai că logodna se poate rupe, iar căsătoria poate să nu aibă loc. 

Așadar, a preveni o „căsătorie timpurie” imprecis definită, care se poate confunda prea uşor cu logodna, impune riscuri sociale majore. Prin impunerea unei legi neatent amendate, fără dezbatere publică, sub pretextul prevenirii unor abuzuri imaginare, în fapt poate rezulta interzicerea familiei clasice/ tradiţionale. Prin criminalizarea logodnei, precum şi prin a confunda logodna cu căsătoria, înseamnă a pune în pericol efectiv o tradiție legitimă și sănătoasă, a poporului român multi-etnic, ignorând complet ceea ce regăsim, despre om, în studiile de istorie, antropologie, etnologie, metafizică și religie. De asemenea, o astfel de lege, dacă ar fi adoptată prin iresponsabilitatea celor care ar vota-o, ar însemna că statul român ar fi expus la plata unor daune considerabile pentru miile de victime potenţiale, nu doar în contextul Art. 6 din Constituție (dreptul la identitate), ci și a mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: Art. 8 – dreptul la respectarea vieții private și de familie; Art. 9 – libertatea de gândire, de conștiință și de religie şi altele.   

O asemenea lege ar criminaliza nu doar logodna în tradiţia romilor, ci şi logodna din tradiţia evreilor, musulmanilor, machidonilor din România şi a altor minorităţi. Aşadar, iniţiatorii acestei legi vor trebui să explice ce înseamnă, mai exact, „Libertatea” dorită de ei, în cazul familiei tradiţionale, în contextul libertăţii religioase şi al libertăţii de întrunire şi de asociere? 

Iniţiatorii doresc să introducă termenul juridic de „căsătorie forţată” - pe un teren juridic deja ocupat legitim de concepte perfect aplicabile la realităţile statului laic, dar concomitent democratic şi care include dreptul fundamental la Libertate Religioasă. Tentaţia USR-ului a fost şi este să laicizeze statul la un nivel mai avansat de libertinaj, de aceea ei atacă familia tradiţională şi conceptele din jurul acesteia, cum ar fi drepturile părinteşti ale părinţilor naturali. 

Întrebările supuse dezbaterii publice trebuie să cuprindă şi următoarele: 

• Care ar fi rezultatul pe termen scurt, mediu şi lung, în societatea românească multi-etnică, al decăderii prea facile a părinţilor din drepturile lor părinteşti? 

• Unde ajung minorii care sunt lăsaţi (mai rapid) fără protecţia legală a părinţilor lor biologici? Aceşti copii ajung cumva (mai rapid) în diverse „centre” pe care ni le poate explica mai bine doamna Gabriela Firea de la PSD, colegă de coaliţie cu doamna Buzoianu de la USR? ***Nu putem să trecem cu vederea fostul proiect de lege PL-x 145/2023   care a devenit „Legea nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie”  - modificată  ulterior (Legea 65/2024 "Cota procentuală de finanțare de la bugetul de stat a centrelor de zi licențiate se diminuează progresiv, (...) în funcție de rata de succes în ceea ce privește menținerea copiilor în familie"...)

• Este termenul „căsătorie forţată” cumva creat pentru a modifica, dubla sau dilua  termenii juridici deja consacraţi din Codul penal, asociaţi deja cu pedepse cu închisoarea precum: „Sclavia” , „Traficul de persoane”, „Traficul de minori”, „Supunerea la muncă forțată sau obligatorie”, „Proxenetismul”, „Folosirea serviciilor unei persoane exploatate”, „Folosirea prostituției infantile”, „Violul”, „Actul sexual cu un minor”, „Coruperea sexuală a minorilor”, „Racolarea minorilor în scopuri sexuale”, precum şi „Hărțuirea sexuală”? Toţi aceşti termeni juridici (de la art. 209 până la art.223, cu modificările aduse prin Legea nr. 217/2023) deja acoperă şi problematica unor aşa-zise „căsătorii forţate” în înţelesul sugerat de USR.

Pentru o înțelegere corectă a proiectului de lege Buzoianu– Manole, este necesar să clarificăm mai întâi sensul unor termeni (concepte) folosite în mod impropriu precum „căsătorie”, „relație asemănătoare căsătoriei”, „forțarea minorilor” sau „căsătoria forțată”.

1. „Căsătorie” – implică, juridic, emiterea şi primirea unor documente de căsătorie care legitimează/ oficializează relaţia maritală dintre persoane care au vârsta legală de căsătorie împlinită. Nu se ia în considerare nici măcar căsătoria religioasă, la minori, deoarece preoţii nu au voie să oficieze asemenea ceremonii decât după ce se asigură că există un certificat de căsătorie de la starea civilă. Așadar, orice altă folosire a conceptului este improprie şi trebuie numită de fapt „infracţiune” cum este deja prevăzută de Codul penal, la articole specifice.

2. „Relaţie asemănătoare căsătoriei” – reprezintă orice relaţie de concubinaj, care nu este ilegală atâta vreme cât este respectată vârsta legală de consimţământ.

Vârsta legală de consimţământ la actul sexual este reglementată tot în actualul Cod penal. Tocmai pe această bază, deja existentă, este deja posibilă inclusiv convieţuirea cuplurilor gay din România, care pot purta şi ce haine îşi doresc, fără a fi pedepsite magazinele de modă. Vârsta de consimţământ legală înseamnă inclusiv că două persoane de acelaşi sex îşi pot dezvolta o „relaţie asemănătoare căsătoriei” – deci Legea Buzoianu-Manole dacă va exista, va trebui să definească inclusiv metodele legale prin care statul va controla casele tuturor cuplurilor, atât clasice cât şi gay, formate în sistem de concubinaj, şi să constate cu precizie orice formă de abuz, cum ar fi violul, violența domestică, tratamentele crude și inumane, obligarea partenerului de concubinaj să se prostitueze etc. 

3. „Fetele minore” – fac parte deja din categoria persoanelor minore prevăzute în Codul penal actual. Persoana minoră este definită prin vârstă, nu prin sex. Asadar nu putem exclude băieţii minori din această ecuaţie, deoarece şi băieţii pot suferi abuzuri sexuale în cadrul unor cupluri de tip concubinaj, în condiţiile în care concubinajul este perfect legal, iar vârsta de consimţământ la actul sexual este clar precizată în legea actuală.

4. „Forţarea fetelor minore dar şi a femeilor adulte să se căsătorească” – iarăşi este o expresie care cauzează confuzie, deoarece, în primul rând, exclude băieţii de 16 ani şi bărbaţii de peste 18 ani, expunându-i pe aceştia la „convieţire forţată” , prostituare forţată şi alte multiple abuzuri. Tocmai de aceea, în actualul Cod penal există prevederea despre „Exploatarea unei persoane” fără a se referi la sex, precum şi prevederea „Exploatarea minorilor” care, iarăşi, se referă la vârstă şi nu doar la fete.

Logodna este o tradiţie, un ritual sacru, stabilit prin puterile religioase şi monarhice ale lumii, dintre cele mai luminate, reflectând o relație consensuală, inclusiv în statele europene cele mai dezvoltate — inclusiv în Marea Britanie — și nu una impusă sau negociată pentru avantaje politice ori materiale. A pretinde contrariul, și anume că logodna ar fi o practică impusă sau negociată, ar însemna că USR ar insulta, în mod nejustificat, actualele monarhii europene – inclusiv pe cele cu influenţă majoră în România. 

Spre exemplu, în Marea Britanie, Prințul William și Catherine Middleton (Kate) s-au logodit în 2010, iar ulterior s-au căsătorit în 2011. În Luxemburg, Prințesa Alexandra de Luxemburg și Nicolas Bagory și-au anunțat logodna în 2022, iar căsătoria civilă a avut loc în 2023. În Spania, Regele Felipe al VI-lea și Letizia Ortiz Rocasolano și-au anunțat logodna în noiembrie 2003, iar nunta lor a avut loc în mai 2004. În Suedia, Prințesa Victoria și Daniel Westling au anunțat logodna în februarie 2009 și s-au căsătorit pe 19 iunie 2010.

Vezi
Amendamentele noastre
la Legea Buzoianu-Manole

Logodna, prin definiţie, atât în contextul monarhiilor lumii cât şi în satul românesc tradiţional, în ruralul profund, reprezintă o alianţă pozitivă, benefică societăţii, care presupune un acord de bunăstare nu doar între tineri ci şi între familiile acestora, asigurând o societate sănătoasă, sigură şi stabilă, din toate punctele de vedere. Sub privirile tuturor, şi odată cu bunele moravuri şi buna-credinţă împărtășite între familii, odată cu zestrea și moștenirea valorilor acumulate până atunci, individul nu mai este tentat să comită abuzuri ci să devină un membru sănătos, fericit şi responsabil al societăţii. Aşadar, familia clasică/ tradiţională are o valoare de securitate, prosperitate, pace şi linişte socială, această dinamică acţionând şi preventiv în contextul criminalităţii, bolilor cu transmisiune sexuală şi al divorţurilor şi copiilor bolnavi şi/sau abandonaţi. 

Din analiza elementelor de mai sus și având în vedere că inițiatorii nu au publicat integral textul proiectului de lege, se poate concluziona că proiectul de lege Buzoianu–Manole nu aduce nimic suplimentar în protecția femeilor și a minorilor, protecție care este deja asigurată de actualul Cod penal. Dimpotrivă, inițiativa pare să aibă drept efect subminarea valorilor familiei tradiționale, fără a demonstra că ar propune un model mai eficient sau mai moral în locul acestora. Această inițiativă legislativă nu răspunde nici exigențelor democratice ale statului de drept modern (deoarece evită dezbaterea), şi nici valorilor conservatoare ale societății românești multi-etnice. Modelul socio-religios al căsătoriei nu poate fi impus într-o formă unică, dictată de o ideologie politică, deoarece există mai multe religii, iar libertatea religioasă este garantată de Constituție. Mai concret, indiferent de intențiile sale, niciun partid politic nu poate desființa sau substitui rolul religiei, fie la nivel global, fie în România.

Căsătoria poate fi înțeleasă în trei forme distincte, atât în drept, cât și în fapt:  

(1) La nivel de stat, prin înregistrarea la starea civilă, atunci când partenerii au atins vârsta legală pentru a se căsători; 

(2) La nivel religios, prin oficierea ceremoniei de către un cleric, după verificarea certificatului de căsătorie eliberat de starea civilă — pentru a se asigura că ritualul nu este săvârșit între minori; 

(3) Sub forma concubinajului, fără intervenția statului sau a unei autorități religioase, cu condiția ca ambii parteneri să fi atins vârsta minimă legală de consimțământ. Această formă de conviețuire include și situațiile în care persoanele de același sex aleg să trăiască împreună, fără alte obligații sau restricții legale.

Prin urmare, orice relație sexuală între persoane care nu au împlinit vârsta legală de consimțământ constituie infracțiune, conform legislației penale deja în vigoare, iar orice abuz, exploatare a minorului, sclavie, trafic de persoană adultă sau minoră, sau viol asupra unei persoane adulte sau minore există deja in Codul penal (art. 209-223 C.p. + Legea 217/2023). În consecință, proiectul de lege Buzoianu–Manole se dovedește redundant, nefundamentat și lipsit de valoare adăugată reală, neaducând niciun progres juridic sau moral cu care inițiatorii s-ar putea mândri.

Păun şi Procesele SLAPP

La data de 2 august 2023, Nicolae Păun, în aşteptarea clasării Dosarului OLAF/ DNA din 2016, a inițiat o acțiune civilă litigioasă împotriva activistului rom Didinant (Tică) Balaca, din Ploiești, membru al Castei Zavragiilor, într-un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation/ Proces strategic împotriva participării publice), având scopul de a intimida politic și a reduce la tăcere criticile publice formulate de acesta. 

Procesele de tip SLAPP sunt acțiuni judiciare inițiate pentru a intimida, hărțui sau reduce la tăcere cetățeni, activiști, jurnaliști sau whistle-bloweri (avertizori de integritate), nu neapărat pentru a obține câștig real în instanță. În cazul lui Nicolae Păun, el pare a vrea să obţină şi glorie şi bani de la victimele trimise în procese de tip SLAPP.

Caracteristicile proceselor de tip SLAPP: (1) Reclamanții sunt puternici - companii, politicieni sau persoane cu influență (2) Pârâți cu resurse limitate, trimişi în judecată pentru că au criticat chestiuni de interes public – cum ar fi drepturile minorităţilor, cheltuirea banilor publici etc (3) Procese prelungite sau disproporționate (4) Absența unui prejudiciu real sau exagerarea daunelor morale invocate de reclamant (5) Efect de chilling asupra exprimării libere și criticii publice. Cazuri clasice din jurisprudenţa CEDO, cu privire la SLAPP, au dat câştig de cauză victimelor. 

În cazul CEDO Otegi Mondragon contra Spaniei (2011), Domnul Mondragon fusese sancţionat pentru „insulte serioase” la adresa Regelui Spaniei dar CEDO a stabilit că Spania a încălcat art. 10 din Convenţie, dând câştig de cauză victimei şi acordând despăgubiri victimei, în valoare de : 20,000 euro pentru daune morale, 3000 de euro cheltuieli de judecată, precum şi orice taxă rezultată din sumele menţionate (taxe de transfer bancar etc.)      

În cazul Colombani și alții c. Franței (2002), nişte jurnalişti de la publicaţia Le Monde îl critica aspru pe regele Marocului Hassan II, deşi în Franța exista o lege specială (din anul 1881) privind libertatea presei, care interzicea criticile la adresa șefilor de stat străini. Autoritățile franceze au condamnat jurnaliștii și ziarul pentru ofensă la adresa unui șef de stat străin, dar victimele au contestat condamnarea la CEDO, invocând art. 10 CEDO (libertatea de exprimare). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că protecția absolută a șefilor de stat străini printr-o incriminare automată era, într-adevăr, disproporționată și contrară art. 10. Victimele au fost despăgubite de statul francez şi cu peste 25.000 de euro, plus dobândă anuală la rata de 4.26% pentru orice întârziere la plata acestor drepturi în favoarea victimelor. 

Alte cazuri similare, în care victimele au câştigat procese de tip SLAPP la CEDO:  Monaco c. Italiei  (2019), Mladina d.d. Ljubljana c. Sloveniei (2014), Lopes Gomes da Silva c. Portugaliei (2000), Oberschlick c. Austriei (nr.1 şi nr.2, 1991 şi 1997), Lingens c. Austriei (1986), Steel and Morris v. Regatului Unit (2005) şi multe altele.

Revenind pe plaiurile noastre mioritice-rome, înaintea litigiului pus în aplicare de Păun şi Fina contra lui Balaca Didinant, seniorul Balaca fusese membru al asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa, însă și-a dat demisia benevol, motivând neconcordanța dintre convingerile sale morale și practicile organizației. Ulterior, acesta a aderat la Asociația Creștină „Jan Amenta” din Sibiu, condusă de Mihuțescu Cioabă-Ion (Ciobi Mihuțescu), organizație cu scop declarat de promovare a valorilor creştine, etice, a reabilitării morale și a combaterii corupției. 

Această schimbare de afiliere a reprezentat pentru Balaca o modalitate legitimă de exercitare a libertății de asociere și de autoprotecție civică împotriva presiunilor exercitate de Grupul Păun, care, potrivit probelor, derula o campanie organizată de defăimare și hărțuire ajungând până la cea juridică. 

Având în vedere că Ciobi Mihuțescu, președintele Asociației „Jan Amenta”, intenționa să candideze, în anul electoral 2024, pe locul 5 pe lista candidaților PRM la alegerile europarlamentare, Balaca Didinant a devenit, în mod natural, parte a echipei de campanie electorală pro-Mihuțescu și pro-PRM, exercitând în același timp rolul de critic cutumiar şi electoral legitim al Partidei Romilor Pro Europa. În urma acestei implicări, Balaca a fost, potrivit declarațiilor sale, amenințat, hărțuit și supus unor presiuni disproporţionate de către membri ai Partidei Romilor Pro Europa, inclusiv prin acțiuni de supraveghere a locuinței sale, ceea ce constituie indicii privind intimidarea și exercitarea abuzivă a presiunii asupra unui activist civic și politic.

Balaca Didinant, neavând cunoștințe avansate de operare pe calculator, a transmis probele privind abuzurile suferite prin intermediul smartphone-ului către președintele Asociației „Jan Amenta”, Ciobi Mihuțescu, care i-a comunicat că acestea vor fi centralizate în siguranță pe computerul asociației, iar victima va putea avea acces la ele, oricând în viitor, cum ar fi în cazul în care Balaca ar decide să sesizeze instanța. 

Ulterior, Balacă a fost informat de către Ciobi Mihuțescu că probele transmise înainte de luna august 2023, nu mai sunt disponibile și nu pot fi utilizate în prezent, ceea ce afectează posibilitatea victimei de a le valorifica în procedurile judiciare viitoare.

Cu toate acestea, înainte ca Balaca să decidă modalitatea exactă de valorificare a probelor, şi înainte să afle „surpriza” că Ciobi nu mai are probele, Nicolae Păun a inițiat el însuși procedura judiciară, trimițând victima în judecată prin Dosarul nr. 23368/3/2023, înregistrat la Tribunalul București la data de 2 august 2023. În cererea de chemare în judecată, Nicolae Păun și Daniela Irina Stoica (Stoican, Magureanu, Hamidovic), fina sa, s-au prezentat ca persoane „vătămate moral”, susținând că răspunsurile verbale ale lui Balacă la amenințările și presiunile exercitate de aceștia ar fi cauzat prejudicii morale chiar lor, agresorilor. Aceasta, deși Balaca a reacționat doar după ce drepturile sale fundamentale la demnitate, libertate de exprimare, siguranță și libertatea întrunirii, garantate de Constituție și legi, fuseseră deja încălcate de către Partida Romilor Pro Europa, organizație subvenționată de statul român.

Faptul că finii deputatului Păun Nicolae (şi nu numai ei) au fost puși în mod premeditat să atace în mod ilegal şi să hărțuiască activiștii din opoziția lui Păun Nicolae, ani de zile, este confirmat și de Dosarul nr. 33277/301/2023 din 29.11.2023 (Judecătoria Sect. 3 București) în care un membru al opoziției politice a Grupului Păun (Ciprian Cătălin Necula) a obținut admiterea în instanţă a cererii sale de Ordonanță Președințială împotriva finei / subalternei lui Nicolae Păun, numita Irina Daniela Stoican/ Stoica (Măgureanu, Hamidovic). Prin Hotărârea nr. 76/2024 din 26.01.2024, instanța a obligat pârâta să se abțină de la continuarea acuzațiilor mincinoase și a insultelor la adresa reclamantului, care se desfăşurau deja de ani de zile. 

Instanţa nu a fost sesizată, însă, că această activitate infracţională era dezvoltată nu doar împotriva lui Necula ci împotriva întregii societăţi civile din opoziţia lui Nicolae Păun. În aceste condiții, reprezentantul Ministerului Public nu și-a făcut simțită prezența în acest proces deosebit de important pentru ordinea constituțională a statului de drept si protectia drepturilor fundamentale a cetatenilor romani indiferent de etnie, iar, drept consecință, exact aceeași pârâtă continuă pana astăzi, în complicitate cu soțul ei actual Alberto George Stoican, cu Florin Motoi, Edu (Eduard) Adrian și mulți alți colegi din asociația Partida Romilor Pro Europa, să desfășoare în continuare nu doar activități de natură infracțională, ci deja infracţiuni în forme mult mai complexe, de tip terorist, încadrabile prevederilor Legii nr. 535/2004. În acest sens, mai multe dosare penale au fost dispuse în vara anului 2025, desi nu suficiente, pe baza unor probe deosebit de ample, publice, continuate si agravate, inclusiv sub aspectul constituirii unui grup infracțional organizat.

Vezi şi Articol France24 (2013)

Despre furturile de buzunare folosind copii

Vezi şi Raport (2021)
asupra Traficului de Femei şi Copii din Balcani

Vezi şi articol (2018)

Condamnarea unei reţele bosniace de furturi în Franţa 

Vezi şi (2015)

Partida Romilor Pro Europa înscrisa în Franţa 

În acest moment, domnul Balaca a obţinut aprobarea cu celeritate a cererii sale de revizuire a dosarului amintit, prin deschiderea Dosarului nr 21361/3/2025, primul proces fiind anunţat la Tribunalul Bucureşti pe 12 ianuarie 2026 de la orele 10:00, actiune in raspundere delictuala împ. Sc.1582/26.11.2024, Ds.23368/3/2023 TB.S4. Se poate observa că la data de 2 octombrie s-a procedat la o modificare, iar un alt termen din noiembrie deja a fost amânat (probabil din cauza grevei judecătorilor). 

De asemenea, in Dosarul nr. 23360/3/2025 deschis la data de 9 iulie 2025 şi modificat la data de 2 septembrie 2025, la Secţia IV-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, apare noutatea că se suspendă judecata cauzei, cu drept de recurs pe toata perioada suspendării judecăţii cauzei. Nu în ultimul rând, prin Dosarul nr. 21653/281/2025 deschis la Judecătoria Ploieşti la data de 17.09.2025, contestaţia la executare a fost aprobata spre judecare in octombrie 2025. 

Din cele prezentate, pse poate observa nivelul de presiune psihologică și stress disproporționat exercitat asupra seniorului rom tradițional Balacă Didinant, ca urmare a acțiunilor judiciare inițiate de deputatul Nicolae Păun, aflat la al cincilea mandat parlamentar. Victima a fost vizată prin procese de tip SLAPP, inițiate atât la București, cât și la Ploiești – instanțe situate în circumscripții diferite, fapt care cauzează costuri ridicate, deplasări epuizante și agravarea unor afecțiuni cardiace preexistente, conform documentelor medicale invocate. 

În același timp, se constată întârzieri și tergiversări în soluționarea sesizărilor penale formulate anterior de mai multe victime (unele datând încă din 2021), ceea ce amplifică efectul de vulnerabilizare și accentuează dezechilibrul de putere dintre părți. 

De asemenea, deputatul Păun a extins această practică SLAPP și asupra altor activiști, în anul 2024, intentând cel puțin zece acțiuni similare, toate de natură să producă efecte de intimidare și tăcere forțată („chilling effect”) în comunitatea romă. Persoane de etnie romă atacate de Păun, precum Rac Lenuța și Sever Varga au declarat public că, din cauza acestor presiuni, suferă de tulburări de somn și deteriorarea stării de sănătate, aspecte confirmate medical. Prin urmare, se conturează un model sistemic de hărțuire strategică, prin care instrumentele juridice sunt utilizate nelegitim pentru a inhiba exprimarea liberă și activismul civic al romilor. 

Vezi si
Nicolae Paun pierde procesul contra "ciorilor"
(27 februarie 2025, Tribunalul Bucuresti)

Vezi cum Nicolae Păun încalcă Legea 2/2021, în iunie 2023

insultând romii public, cu apelativele „ciorile astea” „cioroi eşti” etc.

Vezi si

OG 137/2000 privind prevenirea și
sancționarea tuturor formelor de discriminare

Vezi si 

Articol justnews.ro din iunie 2025

"Cum au ajuns judecătorii să se implice în războiul
purtat de șeful asociației Partida Romilor „Pro Europa”
cu un grup de activiști romi

Vezi si
Nicolae Paun a Pierdut Apelul
(13 mai 2025, Curtea de Apel Bucuresti)

Vezi si
Motivarea Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti
din 13.05.2025 

În dosarul inițiat de Nicolae Păun împotriva lui Balacă Didinant, lista reclamanților include: „NU ESTE PARTE ÎN DOSAR — ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR ‘PRO-EUROPA’ PRIN AV. BOSTAN NARCISA”. Astfel, deși asociația care, teoretic, ar trebui să apere drepturile romilor, apare în coloana „Reclamanți” prin avocatul său, ea este indicată ca nefiind parte formală în dosar. Dacă nu era parte din dosar, putea să nu mai apară deloc pe Portal. Această prezentare ambiguă a cauzat confuzie în rândul romilor, mai ales a celor cu acces limitat la informație, producând un efect de intimidare („chilling effect”) asupra presei libere și a activiștilor civici care monitorizează și critică acțiunile Partidei Romilor Pro Europa.

În urma unei judecăți cutumiare (18 februarie 2024) organizate de Nicolae Păun și colaboratorii săi din cadrul Partidei Romilor Pro Europa, acționând conform indiciilor privind un grup infracțional organizat, Balacă Didinant a încetat temporar implicarea politică și a adoptat un comportament prudent, inclusiv prezentarea de scuze publice, conform solicitărilor exercitate de către grup. Cu toate acestea, la data de 10 iunie 2025, Păun a publicat pe Facebook informații potrivit cărora ar fi câștigat procesul împotriva lui Balacă și că va proceda la executarea silită a sumei de 11.000 de euro, deși victima a declarat că nu fusese citată și nu a avut posibilitatea de a se apăra. 

Vezi si articolul Libertatea (02.09. 2025)

Prima sentință în cazul dezvoltatorului imobiliar șantajat
de fiul „Mamei Omida Viorel Motoi zis Gongoi:
„M-ai câștigat ca dușman! Eu am inventat taxele de protecție" 

Vezi si (18.07.2025)

Forum al rudarilor, la Rânca.
Declarație pentru recunoaștere și drepturi

Vezi si
Nomenclatorul etniilor și al limbilor materne (2021)

Vezi şi articolul
Clanul Paun Ameninta

Vezi şi articolul

Păun şi judecata ţigănească

Prin publicarea anunţului său ameninţător, anti-democratic, din 10 iunie 2025, deputatul Nicolae Păun a generat un efect de intimidare („chilling effect”) asupra comunității romilor din România, şi nu numai, determinând reducerea exprimării critice legitime și a libertății de opinie în rândul activiștilor civici şi politici de opoziţie. Păun a amenințat în mod explicit indicând că aceștia vor suporta sancțiuni similare cu ale lui Balaca, dacă vor mai critica Partida Romilor Pro Europa sau pe conducătorul acesteia, ceea ce constituie presiune asupra libertății de exprimare (Art.10 şi 14 CEDO, art. 30, 4, 6 şi 40 Constituţie). 

Vezi şi articolul 

Revizuirea Dosarului Paun contra Balaca

Vesi si (mai jos) 
Declaratiile publice ale lui Nicolae Paun din data de 6 martie 2026 in care confirma practicile SLAPP (folosirea exemplului lui Balaca Didinant pentru a speria si santaja alti membri ai opozitiei si activisti independenti din opozitia Partidei Romilor)

La data de 10 iunie 2025, pe lângă ameninţarea publică despre planificarea grosolană a unor acţiuni excesive împotriva activiştilor din România (procese de tip SLAPP care nu au nici cea mai mică şansă la CEDO, conform jurisprudenţei în materie), Păun mai şi minte, tipic lui, nefiind la prima abatere, în legătură cu minim două certitudini simplu de verificat: 

(1) că ar fi fost „calomniat” – amintind de fostul Cod penal (1969) de pe timpul fostului regim securist, de dinainte de 1989, prin aceasta dezinformând grav publicul că ar mai exista acest tip de infracţiune – şi anume „calomnia” - în Codul penal. Păun a planificat şi a publicat această dezinformare cu scopul exclusiv de a speria romii să nu se mai exprime liber, critic şi democratic la adresa lui (incalcand art.10 CEDO) 
 

(2) Păun mai minte că că ar fi câştigat „procese” contra activiştilor – deşi se poate verifica faptul că pierduse minim 2 procese de tip SLAPP împotriva a 10 activişti pentru drepturile omului: (a) Procesul din data de 27.02.2025 în care Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea lui Păun drept INADMISIBILĂ,  precum şi (b) procesul din data de 13.05.2025 în care Curtea de Apel Bucureşti i-a respins lui Păun apelul drept NEFONDAT.  

Aşadar, Codul penal actual nu mai include „calomnia” şi „insulta”, însă include Art. 404 - infracţiunea de Comunicare de informații false: 

„Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă fapta este de natură să pună în pericol securitatea națională ori relațiile internaționale ale României, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.”

(Vezi Codul penal)

 

În acest context, Păun prin minciunile sale publice repetate, insistând să denunţe fals membri importanţi ai opoziţiei, atât personal cât şi prin interpuşi, precum şi prin anunţarea falsă a romilor că ar mai exista încă infracţiunea de „calomnie” în legea penală, dezinformare preluată şi agravată chiar de presa controlată de Păun cum ar fi Ziaru Atac, el încalcă interesele si acordurile României cu Consiliul Europei şi Curtea Penală Internaţională, respectiv posibilităţile concrete de aplicare în România a Convenţiei Europeană a Drepturilor Omului.

 

Prin gruparea sa organizată neconstituţională şi contrară standardelor CEDO, precum şi prin comportamentul propriu de o debilitate crescută, Nicolae Păun a stârnit deja un val de abuzuri împotriva societăţii civile rome şi opoziţiei sale politice rome, încălcând drepturile fundamentale prevăzute de Convenţie, băgând România într-o stare de represiune nedreaptă împotriva romilor - prevăzută parţial de art. 283 Cod penal (Represiunea Nedreaptă) [contra romilor (Art.14, 3-10 CEDO)]. 

Prin pasivitatea/ lentoarea autorităţilor competente, Păun deja a generat un dezastru judiciar în România, cu repercursiuni certe în dreptul internaţional. Cu cât dosarele lui de tip SLAPP împotriva societăţii civile sunt mai multe confirmând un tipar susţinut de stat, cu atât statul român riscă ruşine diplomatică internaţională precum şi să plătească mai multe despăgubiri victimelor şi familiilor acestora, cauzând prejudicii la bugetul de stat. 

Dacă Tribunalul Bucureşti nu ar fi acceptat cererea de revizuire a lui Balaca, cu celeritate, în iunie 2025, imediat după identificarea publică a abuzului, atunci s-ar fi generat o Jurisprudenţă anti-CEDO în România, în materia de tip SLAPP. Dar, dincolo de CEDO, simplul fapt că Grupul Păun este eligibil în penal şi totuşi i se permite să îşi atace victimele în civil estorcându-le de bani cu ajutorul instanţelor civile, invocând „daune morale” inexistente, este o practică incompatibilă cu regulile statului de drept. 

Grupul Păun a cauzat imense daune şi prejudicii, nu doar cele raportate de procurorii DNA în anchetele OLAF/ DNA din 2016, ci şi în perioada  2019-2021-2025, raportate autorităţilor competente de tipul ANI, CNCD, DNA, DIICOT, PÎCCJ şi altele. 

Vezi si
Petre Mustață (PRPE Pitesti) complicitate la Trafic de Influență
Ce i-au promis unei măicuțe?

Vezi si (2023)

Aurel Panait (PRPE Cernavoda) Ultraj 

Vezi si

Dan Constantinescu (PRPE Harsova/ Constanta) 2020

Mai mult despre Dan Constantinescu (1989)

Dumitru Petrică PRPE Constanta (2025)

Vezi si
Mircea Oaie (PRPE Constanta 2007)
Fraude 2007      Droguri 2021

Vesi si
Cocoş Băncuţă (PRPE Braila)

O încurajare implicită (temporară) a comportamentelor de tip SLAPP, oferită deputatului Nicolae Păun, pare să se fi manifestat chiar recent în cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București, unde instanța a soluționat o cauză împotriva activistului rom tradițional Constantin Constantin (Samir), membru al Castei Corbenilor care a fost si este victimă a proceselor SLAPP. Potrivit declarațiilor victimei, aceasta fusese anterior vizată de acțiuni judiciare de tip SLAPP (in minim 3 dosare abuzive inițiate de Nicolae Păun, din care 2 procese deja pierdute de Păun, mărindu-i acestuia agresivitatea). Victima a raportat la numărul de urgență 112 mai multe incidente violente survenite în vara anului 2025, la una dintre reședințele sale din București. Victima susține că a fost amenințată, anterior, de persoane asociate lui Nicolae Păun și că o rudă apropiată chiar a decedat, în vara anului 2025, în circumstanțe deosebit de suspecte, încă neelucidate. (Potrivit aceleiași surse, o a doua rudă a victimei ar fi decedat, în mod similar, în luna septembrie 2025). 

Aceste evenimente, aflate încă în curs de clarificare, au amplificat considerabil starea de insecuritate și vulnerabilitate resimțită de victimă. În cadrul procesului din 13 august 2025,   Constantin Constantin (zis și Samir intre prieteni) a relatat public că s-a confruntat cu tratament discriminatoriu și neregularități procedurale grave, a resimtit un puternic raism institutional, a avut un termen de citare redus la o oră, un avocat din oficiu care a declarat că nu a avut timp să studieze dosarul, aparenta ignorare totala a unor probe esențiale, o aparenta absența totala a traducerii din limba romani a unor documente relevante și, mai ales, lipsa includerii tuturor persoanelor indicate în plângerea inițială (dosarul fiind constituit pe numele unui singur pârât/ suspect).

Aceste aspecte conturează o posibilă încălcare a dreptului la apărare și a principiului egalității armelor, consacrate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și pot fi interpretate ca o continuare indirectă a modelului de intimidare strategică (SLAPP) identificat anterior în alte cauze similare. Organe abilitate anchetează acest caz. De asemenea, victima intenționează să solicite revizuirea cauzei, având în vedere că abuzurile asupra sa s-au manifestat atât prin amenințări și hărțuire — fapte pentru care există probe concrete —, cât și prin denunțuri publice false si acțiuni civile abuzive, în care Nicolae Păun îi solicită tot el „daune morale” victimei pentru simple răspunsuri verbale la atacuri repetate și provocatoare.

Vezi si articol Mediafax (30.09.2025)

A cerut ordin de protecție împotriva deputatului Nicolae Păun, pe care îl acuză
de practici mafiote. Un activist rom susține că a fost amenințat
că va fi ”băgat în porbagaj” și ”incendiat” 

Vezi si pe bursa.ro 08.10.2025:
Deputatul Nicolae Păun a fost revocat din funcţia de
preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului

Din Cazurile Balaca Didinant şi Rac Lenuţa (Myna) reiese un tipar clar de operare al Grupului Păun, în cazul victimizării romilor tradiţionali, care cred în cutume / în dreptul cutumiar. Există declarații publice ale victimelor Balacă Didinant și Rac Lenuța (Myna), care descriu în mod explicit aceste practici: 

1. Faza inițială: victima este supusă unor presiuni prin intimidare, amenințări, violarea vieții private și a datelor personale, denunțuri false, vizând instigarea la ură publică și discriminare. Scopul acestei etape este izolarea victimei, pentru a facilita ulterior exercitarea de presiuni sau șantaj; 

2. Faza de răspuns a victimei: atunci când victima reacționează verbal (ex. emite insulte pentru a se apăra), aceste declarații sunt imediat stocate, scoase din context și folosite într-o acțiune civilă, invocând „daune morale” și solicitând sume considerabile de bani;

3. Faza de mediere cutumiară falsă (în scop de șantaj, estorcare de bani, intimidare politică): victimele, fiind speriate, sau convinse ca ar fi privilegiate de o "oferta de mediere", acceptă adesea o presupusă mediere, în cadrul căreia membri ai Partidei Romilor acționează duplicitar pentru a exercita presiune suplimentară, de grup. Victimele sunt obligate prin presiuni cutumiare să își restrângă exprimarea politică libera, cu amenințări de sancțiuni financiare ridicate în cazul nerespectării; In alte cazuri, victima e persuadata chiar ca a devenit "importanta" si acum are "acces direct" sa discute cu "liderul suprem" etc. 

4. Persistența dosarelor: chiar si după "mediere" sau acorduri aparent convenite, "prietenesti", dosarele inițial promise a fi retrase sunt de fapt păstrate în instanță, creând confuzie și intimidare suplimentară, precum şi estorcare de bani a victimelor cu ajutorul instanţei, în avantajul financiar suplimentar al Grupului Păun.

Faptul că Nicolae Păun a devenit „deputat al romilor” (neales de romi) numit, în decembrie 2024 (la al cincilea mandat), precum şi „preşedinte al comisiei pentru drepturile Omului” din Camera Deputaţilor” a condus la analizarea separată şi a abaterilor lui disciplinare, în contextul prevederilor Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor precum şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor.  Activiştii anti-SLAPP au arătat organelor abilitate indicii şi probe ale acestor forme de abuz continuate, incompatibile cu statutul de deputat, cum ar fi intimidarea sistematică a unor grupuri vulnerabile, încălcarea prestigiului Parlamentului prin acțiuni care afectează libertatea de exprimare a cetățenilor sau activiștilor civici şi inclusiv derapaje rasiste şi homofobe foarte grave.

 

Vezi articolul Adevărul din data de 28.09.2025

Deputatul Nicolae Păun, acuzat de „derapaj homofob”.

Este preşedinte al Comisiei pentru Drepturilor Omului și a fost reclamat la CNCD

 

Vezi şi articolul vice.com

Cine sunt oamenii din spatele clipurilor homofobe cu USR-iști fake

 

Pe lângă obligaţia tuturor cetăţenilor şi mai ales obligaţia asociaţiilor politice, a deputaţilor şi a presei libere inclusiv a redacţiilor lor de propagandă politică (precum Ziaru Atac condus de membri şi apropiaţi ai Partidei Romilor) de a respecta Art.31 din Constituţie (Dreptul la informaţie corectă),  

şi Art. 40 Dreptul la asociere (implicit dreptul la pluralism politic şi dreptul la asociaţii cu caracter nesecret), Codul penal actual mai conţine, din fericire, şi Art. 321 – Falsul intelectual: 

„Fapta funcționarului public care, cu prilejul întocmirii unui înscris oficial, atestă fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omite a insera unele date sau împrejurări, în scopul de a produce o consecință juridică, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.” 

 

Aşadar, Codul penal actual (nu cel din 1969, invocat des de Păun) prevede în mod inteligent şi înţelept asemenea tipuri de infracţiuni, comise de Păun sistematic, atat de el direct cât şi prin interpuşi, prevăzând pedepse suficiente pentru a apăra ordinea constituţională şi a ne apăra pe noi, cetăţenii, împotriva acelor funcționari publici care îndrăznesc să „fabrice” şi să răspândească informații false şi mai ales denunţuri false, care produc efecte juridice incomensurabile împotriva drepturilor fundamentale şi ordinii şi liniştii publice în stat.

Vezi şi

De ce au fost eliminate din Codul penal
infracţiuniel de Calomnie şi Insultă?

 

Aşadar, autorităţile competente (mai multe şi nu doar una) deja investighează, în detaliu, Funcționarul Public care răspândește informații false pentru a prejudicia pe cineva (în cazul de faţă, minim 11 activişti trimişi abuziv în procese de tip SLAPP, precum şi alte victime colaterale), coroborând probe importante care conduc la prevederile art. 404, 321 şi 297 din Codul penal - Abuz în serviciu, concurs de infracțiuni îm format de grup infracţional organizat.  

De asemenea, Art.402 din Codul penal actual (nu cel expirat, invocat de Nicu Păun) prevede infracţiunea de Atentat contra unei colectivități: 

„Atentatul săvârșit contra unei colectivități prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

În speță, există indicii și probe ample privind utilizarea unui mijloc grav de propagandă masivă, coordonare organizată și diseminare la scară largă a informațiilor false, cu efect de perturbare severă asupra ordinii publice și a exercitării drepturilor politice ale cetățenilor de etnie romă, şi nu numai, ceea ce se analizează explicit în incidența art. 402 Cod penal – Atentatul contra unei colectivități, coroborat cu art. 404 (Comunicarea de informații false) , art.226 (Violarea vieții private a persoanelor fizice/ cu funcţii nepublice),  art. 321 (Fals intelectual), precum si art.3, 4 şi 14, 8 CEDO   (Interzicerea discriminării etnice, tratamentelor crude şi inumane, violării vieţii de familie, interzicerea sclaviei) și art. 297 din Codul penal (Abuz în serviciu). 

Astfel: 

1. Grupul condus de Nicolae Păun (Partida Romilor Pro Europa) a fabricat și diseminat sistematic informații false și denunțuri false, în scopul hărţuirii continue (timp de mai mulţi ani) şi eliminării opoziției politice și civice, printr-un mecanism de influență și propagandă instituționalizată, finanţată de statul român;

2. În iunie 2025, minim un membru al PRPE s-a auto-denunţat în complicitate cu alţi lucratori publici, in împiedicarea organizarii şi desfăşurarii protestului legitim al romilor la sediul Guvernului, fapt documentat și cercetat în prezent de organele penale competente, într-un dosar penal dispus cu celeritate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

3. Nicolae Păun și colaboratori apropiaţi de-ai săi (cum ar fi finii săi care se laudă, concomitent, că ar fi şi angajaţi ai Partidei Romilor Pro Europa, precum Daniela Irina Magureanu Hamidovic Stoican şi soţul ei actual George Alberto Stoican) sunt vizați de anchete penale nu doar în România ci şi în alte state europene, pentru acte de amenințare asupra vieţii şi securităţii unor membri ai opoziţiei naşului lor Nicolae Păun, acte de sustragere fără drept de date personale, violarea vieţii private, denunţuri false în forme continuate, hărţuire, filaj neautorizat / supraveghere fără drept a unor adrese private online şi fizice, colectare fără drept de date personale şi refolosire a acestora în scopul instigării la ură publică împotriva victimelor etc.

4. Membri şi susţinători centrali ai Partidei promovează extremismul și incitarea la ură inter-etnică şi violenţă, ameninţând cu răzbunarea, focul, bătaia, băgatul în spital etc. - unul din exemple fiind „consilierul de deputat” Florin Motoi, zis Rubin, zis Rândunică, un elogiator agresiv al Partidei şi apărător al lui „Nicu” (Păun), caz documentat public. Motoi chiar se mândreşte cu discursul său extremist, fără să-i pese că este ilegal. Declaraţiile extremiste şi ameninţări emise public de Motoi la data de 29 iunie 2025 sunt doar un mic exemplu din actiunile tipice lui.   

5. Partida Romilor Pro Europa, structură condusă de Nicolae Păun în mod nedemocratic (asociaţia nu poate avea alegeri interne libere şi nici alt conducător, de decenii), a acaparat în mod neconstituţional şi contrar standardelor CEDO fondurile publice destinate teoretic comunității rome, de zeci de ani, încălcând principiul pluralismului asociativ – situație care, potrivit Deciziei CEDO explicite din cazul Cegolea c. României, constituie o atingere gravă adusă libertății de asociere și egalității politice. 

Vezi articolul

Paun si Abonamentul de 4 Lei   

Vezi articolul
Strategia Europeana 2021 – 2030  

6. În pofida interdicției legale privind dubla apartenență politică, Nicolae Păun a aderat la PUSL (Partidul Umanist Social Liberal) în 2024, păstrând simultan funcția de preşedinte al Partidei Romilor şi devenind, ulterior, deputat „din oficiu”, ceea ce indică un conflict de interese grav și o utilizare a poziției de putere contrară standardelor CEDO (contrazicand explicit Decizia CEDO din cauza Cegolea contra României). La data de 1 aprilie 2024, Partidul Umanist Social Liberal scria pe website-ul său:

“Președintele asociației Partida Romilor Pro Europa”, Nicolae Păun,  a semnat documentul de adeziune la PUSL. Acesta va merge în campania electorală alături de președintele executiv al Partidului Umanist Social Liberal, Cristian Popescu Piedone. Este pentru prima data când Nicolae Păun semnează un document de adeziune politică. Acesta își va păstra în continuare calitatea de președinte al Partidei Romilor la nivel național.”

Așadar, în timp ce în orice sistem politic democratic este interzisă dubla apartenență partinică, Nicolae Păun pare să beneficieze de un regim de privilegii personale, sfidând principiile egalității politice și ale statului de drept. În loc să reprezinte voința autentică a romilor, Păun se asociază conjunctural cu formațiuni politice care îi oferă avantaje personale, nu comunitare, substituind astfel reprezentarea democratică a romilor cu o rețea de interese personale și politice incompatibile cu normele europene privind pluralismul și integritatea funcției publice.

 

Revista Presei

Tot la data de 1 aprilie 2024, de Ziua Păcăliciului, G4Media.ro scria: "Șeful Partidei Romilor, Nicolae Păun, anunță că îl sprijină în campanie pe Piedone. Ce spunea candidatul PUSL la congresul romilor în urmă cu cinci luni: ”Ești dotat din naștere cu aripi” 

 

Captura.ro publica, în aprilie 2024, un articol de investigaţie cu titlul: „Piedone, păzit meticulos de Clanul Sportivilor” prezentând unele legături dintre Piedone şi diverşi sportivi din capitală, folosiţi pentru paza şi protecţia sa, precum şi cu Nicolae Păun: „Poreclit Niki Scorpion, după complexul comercial pe care îl deține în piața Rahova, Nicolae Păun s-a înscris săptămâna trecută în PUSL (fondat de Dan Voiculescu). Este prieten cu Piedone de peste 40 de ani și influent în comunitățile de romi din Ferentari.” 

Evz.ro titra, la aceeaşi dată: „Șeful romilor a schimbat partidul. Nicolae Păun a semnat adeziunea la PUSL. Nicolae Păun, șeful Partidei Romilor, a  schimbat partidul social-democrat. Și ca să nu existe supărări în rândul celor pe care, pretinde, îi reprezintă, a îmbrățișat mai multe doctrine odată. A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone.” 

La 4 octombrie 2024, defapt.ro scria: „Niky Scorpion, susținătorul lui Piedone, vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor. În aprilie, el se înscrisese în PUSL. Niky Scorpion, susținătorul lui Cristian Popescu Piedone, vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor: el este primul pe lista de candidați ai Asociației Partida Romilor Pro-Europa. Lista a fost deja acceptată de Biroul Electoral Central. (...) „Locul preşedintelui Partidei Romilor Pro-Europa, Nicolae Păun este în Parlamentul României”, spunea președintele PSD Marcel Ciolacu la 5 noiembrie 2023.”  

La 1 aprilie 2024 stiripesurse scria: „Piedone a dat marea lovitură: a câștigat sprijinul Partidei Romilor. Liderul Partidei Romilor ”Pro Europa”, Nicolae Păun, a semnat adeziunea la PUSL și îl va susține pe Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei. Păun va rămâne în continuare lider al Partidei Romilor și va aduce sprijinul cetățenilor de etnie romă.” 

La 22 iulie 2025, digi24 titra: Cristian Popescu Piedone, pus sub control judiciar: nu mai are voie să conducă ANPC. 

Tot la 22 iulie 2025, hotnews pubica titlul: „Cristian Popescu Piedone, cercetat de DNA după ce a fost ridicat de la un hotel de pe litoral și i-a fost percheziționată casa: A fost o sesizare, procurorii își fac datoria / De ce este acuzat” 

 

La 24 iulie 2025, catavencii.ro titrau ironic la adresa lui Piedone, analizând stenogramele din dosarul DNA: „La bază, Piedone este un godăcel de un tupeu nemărginit, cu o educație de mahala de cea mai joasă speță, unde minciuna, hoția și intimidarea sunt adevărate virtuți”. 

Articolul critică, în acelaşi timp, irelevanţa stenogramelor publicate de autorităţi (mesajul de bază este că publicul are nevoie de informaţii de interes public, în cazurile de corupţie, şi nicidecum viaţa privată a lui Piedone şi-sau soţiei sale).

La data de 2 octombrie 2025, puterea.ro scria: „Piedone zguduie scena politică. A adunat deja 12 parlamentari în noul său partid. Cristian Popescu Piedone și-a lansat oficial partidul său, Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), într-un eveniment care a reunit peste 5.000 de susținători la Sala Palatului din București. (...) „Prezența senatorului Ninel Peia, deputatului Nicolae Păun și a primarilor Rareș Hopincă și Vlad Popescu Piedone a demonstrat interesul crescut față de inițiativa fostului primar.” 

Tot la 2 octombrie, stiripesurse.ro scria: „Se naște o nouă forță în Parlament: Piedone anunță un număr uriaș de senatori și deputați care vin către noul partid. (...) El arată că 8 deputați și 4 senatori vin deja spre partidul lui, iar la evenimentul de lansare au participat primari de la PSD și PNL.(...) ”Pe lista invitaților la lansarea partidului s-au aflat senatorul Ninel Peia, deputatul Nicolae Păun, primarul Sectorului 2 Rareș Hopincă, primarul Sectorului 5 Vlad Popescu Piedone...” 

 

La 28 septembrie 2025 Mediafax titra: „Peste 50 de persoane vor fi conduse la audieri, după finalizarea celor 43 de percheziții domiciliare efectuate duminică de DIICOT, în București și județele Ilfov și Olt, într-un dosar de trafic de droguri și corupție.” 

Tot la 28 septembrie 2025, ştirile ProTv anunţau: „Descinderi în cartierele Ferentari și Rahova din București, la două clanuri. Droguri de 100.000 euro, în casele interlopilor. (...)” A fost desfășurare de forțe, duminică, în cartierele Ferentari și Rahova din Capitală, la două clanuri bănuite că alimentau aceste zone cu droguri de risc și de mare risc.” 

La data de 3 octombrie, Mediafax titra:  „DIICOT: 22 de persoane reţinute într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism (...) Gruparea, formată din trei structuri cu peste 30 de membri, a obţinut aproximativ 3,5 milioane de euro din exploatarea sexuală a femeilor..” 

________________

Termeni de utilizare

Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.

Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.

Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.