Ninel Potîrcă
îl cheamă la judecată cutumiară pe Florin Motoi
Domnul Ninel
Potîrcă va solicita organizarea unei Judecăți Extraordinare – Cris Romai,
conform cutumei. În acest cadru, îl va chema la judecată pe Motoi Florin,
asociat al lui Nicolae Păun, președintele Asociației Partida Romilor Pro Europa
și deputat al romilor în Parlamentul României, ales prin alte mijloace decât
votul democratic.
Dezbaterile și
analiza faptelor vor fi conduse de cei mai reputați judecători cutumiari din
România și din Europa, care vor fi selectați de către părți în luna august a
anului 2025.
Ce este Dreptul Cutumiar al Romilor?
Romanipen-ul, ca
izvor de drept, capătă o importanță deosebită în contextul recunoașterii
uzanțelor și cutumelor în Codul Civil al României. Tradiția juridică a romilor,
cunoscută sub denumirile Romanipen și Cris Romai, constituie un sistem de norme
cutumiare transmise din generație în generație, având un rol esențial în
organizarea socială și în soluționarea conflictelor din cadrul comunității.
Prin
recunoașterea uzanțelor și obiceiurilor ca izvoare de drept, Codul Civil oferă
un cadru legal pentru păstrarea, valorificarea și aplicarea acestor norme
tradiționale, contribuind astfel la protejarea și promovarea identității
constituționale a romilor.
Astăzi, 15 iulie 2025, are loc un protest în fața Ministerului Justiției din București, Str. Apolodor Nr.17, sector 5, organizat de membri ai comunității rome și susținători ai familiei Văduva-Constantin, din Urziceni, care și-a pierdul doi fii, Constantin Constantin (Izvor) şi Văduva Saido (Said).
Protestul este declanșat de dublul omor deosebit de grav în care și-au pierdut viața tinerii Izvor și Said, iar o parte dintre vinovați se află în arest la domiciliu. Printre principalele revendicări se numără:
Un control mai strict al armelor și muniției în spațiul civil, pentru a preveni tragedii similare și a proteja siguranța publică.
Responsabilizarea presei în modul de relatare a cazurilor de violență. Presa adesea etichetează romii ca fiind „clanuri”, fără a le recunoaște umanitatea sau identitatea, contribuind astfel la stigmatizare. Romii nu sunt clanuri, ci clanurile sunt clanuri! Victimele nu pot fi clanuri.
Combaterea corupției, considerată o cauză majoră a impunității și nedreptății în sistemul de justiție. În cazul Urziceni, tatăl familiei îndoliate declară că o parte dintre complicii direcți la dublul omor se află „la domiciliu” în mod inexplicabil, deși ar trebui să fie în închisoare. Familia celor doi tineri asasinați solicită revizuirea măsurilor aplicate suspecților implicați în dublul omor, considerând că arestul la domiciliu este o măsură inadecvată în raport cu gravitatea faptei comise. Se cere înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul preventiv, subliniind că o asemenea crimă deosebit de gravă impune măsuri ferme și proporționale, pentru a garanta siguranța publică și respectul față de victime.
Proiectul Hâdârilor
– Romilor Musulmani este o inițiativă care va fi propusă
spre finanțare în cadrul apelului european CERV-2025-EQUAL-ANTIMUSLIM, dedicat
combaterii urii împotriva persoanelor de confesiune musulmană.
Proiectul își propune să
aducă în prim-plan situația romilor musulmani – cunoscuți în Dobrogea sub
numele de Hâdâri – o comunitate vulnerabilă, marcată de marginalizare istorică
și discriminare intersecțională.
Inițiativa va include activități de
documentare, educație civică, promovare a drepturilor fundamentale și
conștientizare publică, cu scopul de a combate ura antimusulmană și de a
sprijini incluziunea acestor comunități în viața socială și democratică
europeană.
Data limită de
depunere: 23 Octombrie 2025
Deschiderea aplicaţiilor online: 15 iulie 2025
UDTP este o organizație non-profit şi non-guvernamentală înregistrată în
România, la Constanța, una din primele organizaţii co-fondatoare ale Forumului
Asociaţiilor Rome din România (FARR). Scopul principal al acestei asociaţii non-guvernamentale
şi non-profit este apărarea drepturilor omului şi recunoaşterea oficială a minorităţii
hâdârilor din România.
Printre obiectivele asociației se numără: participarea democratică; controlul
civic asupra proceselor democratice ale instituțiilor publice; protejarea
drepturilor civile legate de libertatea de exprimare și afirmare a identității
etnice a romilor și a romilor de origine turcă, precum și a libertății de
exprimare a identității religioase, culturale și lingvistice, în concordanță cu
principiile constituționale ale nediscriminării și egalității; protejarea
drepturilor individuale și colective ale membrilor săi și dezvoltarea
colaborărilor cu diverși parteneri; promovarea creșterii calității educației; susținerea
și promovarea centrelor dedicate educației, sportului, culturii, calificărilor
profesionale; asistență socială și proiecte umanitare; asistență juridică; medierea
în relația cu autoritățile publice și sectorul privat; protejarea tuturor
libertăților constituționale ale romilor și ale romilor de origine turcă (Hâdârii).
UDTP este acreditată la Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, în
comisiile Drepturile Omului, Cultură şi Egalitate de Şanse. Pe portalul proiectelor
europene, UDTP poate fi găsită cu codul de identificare PIC 888576649.
Data limită de depunere la licitaţie: 01 Octombrie 2025
Cantitatea maximă a proiectului propus: 70 de pagini
Există o acceptare tot mai largă a necesității de a aborda trecutul. Discuțiile despre rasismul structural, inclusiv antigipsismul, implică o examinare a trecutului, prezentului și viitorului țesutului cultural european. Migrația forțată, deplasarea internă și
expulzarea sunt experiențe comune multor europeni.
Acestea includ deplasarea forțată și persecuția populațiilor rome în timpul și
după cel de-al Doilea Război Mondial, precum și consecințele pe termen lung ale
acestora.
Mișcările de populație în Europa — de la
migrația economică și politică până la expulzări și deportări după cel de-al
Doilea Război Mondial, de la fugă din cauza violenței și persecuției până la
migrația ulterioară creării Uniunii Europene — au marcat profund istoria
europeană a secolului 20. Migrația este un fenomen complex, iar experiențele
legate de migrația înspre, dinspre sau în interiorul Europei oferă lecții
importante pentru generațiile viitoare.
Proiectele din
cadrul acestui apel se pot concentra pe urmatoarele obiective:
Explorarea moștenirii colonialismului și a
impactului său continuu asupra societăților europene multiculturale
contemporane, cu scopul de a contribui la obiectivele Planului de Acțiune al UE împotriva rasismului 2020-2025, inclusiv abordarea temelor precum
discriminarea și rasismul;
Examinarea experiențelor europene comune
legate de migrație, asociate unor evenimente istorice precum războaiele,
momentele de tranziție, colonizarea și decolonizarea, impacturile
economice sau persecuția;
Propunerea unei abordări intersectoriale care
să includă mai multe grupuri minoritare, inclusiv romii precum și alte
grupuri minoritare cu o istorie îndelungată de migrație, pentru a promova
o înțelegere mai nuanțată a societăților europene multiculturale.
Colonialismul şi sclavia au lăsat o
amprentă în istoria globală. Prejudecățile și stereotipurile pot fi combatute
prin recunoașterea rădăcinilor istorice ale rasismului, inclusiv dintr-o
perspectivă intersecțională. Decolonizarea, destrămarea imperiilor coloniale,
în special în secolul 20, și apariția societăților post-coloniale europene sunt
modelate de această experiență și până în prezent. În timp ce pentru mulți
colonialismul este considerat un capitol în istorie, consecințele dominației
imperialiste, atât în interiorul, cât și în afara Europei, sunt încă resimțite
și sunt interconectate cu rasismul și discriminarea structurală. Totuși, aceste
dezbateri au lipsit mult prea mult timp și trebuie integrate ferm într-o
narațiune europeană. Asigurarea păstrării memoriei este o parte importantă în
promovarea incluziunii și înțelegerii.
În urma procesului de decolonizare în
relațiile internaționale de la începutul secolului 20, Conferința Mondială a
ONU privind Combaterea Rasismului, Discriminării Rasiale și Xenofobiei a
stabilit că inegalitățile structurale sunt cauzate de consecințele
colonialismului și sclaviei. Pornind de la această observație, în Planul de
Acțiune al UE împotriva Rasismului 2020-2025, Comisia a făcut eforturi pentru a
comunica necesitatea abordării rădăcinilor istorice ale rasismului.
Apelul ROVA își propune să sprijine
organizațiile rome și societatea civilă în promovarea incluziunii sociale,
combaterea discriminării și promovarea drepturilor fundamentale ale romilor.
Acesta se aliniază la obiectivele Strategiei UE pentru integrare și la
Planul de acțiune pentru drepturile fundamentale.
Sunt eligibile organizațiile non-profit,
instituțiile educaționale și culturale, autoritățile locale și regionale,
precum și grupurile informale de tineri romi. Parteneriatele internaționale
sunt încurajate.Sumele solicitate pot varia între 100.000
și 500.000 de euro, în funcție de lot și activitățile propuse. Proiectele
trebuie să aibă o durată de implementare între 12 și 24 de luni.
Apelul este împărțit în trei loturi:
LOT1: Apel pentru propuneri din partea organizațiilor
societății civile individuale înregistrate și care activează în Bulgaria, Cehia
+ Slovacia, Ungaria, România și Spania (finanțare disponibilă: 300.000 € pentru
fiecare țară/ pereche de țări în cazul Cehiei și Slovaciei; grant maxim pe
proiect: 30.000 €)
LOT2: Apel pentru propuneri din partea ONG-urilor
individuale înregistrate și care activează în alte state membre UE (ALTELE
DECÂT Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Spania; finanțare
disponibilă: 200.000 € – grant maxim pe proiect: 20.000 €).
LOT3: Apel pentru propuneri din partea coalițiilor
naționale ale romilor din statele membre UE (finanțare disponibilă: 225.000 € –
grant maxim pe proiect: 15.000 €).
Procesul de aplicare constă în două etape:
note conceptuale și propuneri complete. Prima etapă (trimiterea notelor
conceptuale) este deschisă până cel târziu la 5 august 2025 ora 16:00 (RO). Aplicațiile
trebuie depuse completând formularul online relevant disponibil pe www.rovaproject.org
Pe parcursul procesului de aplicare,
solicitanții vor putea participa la sesiuni informative menite să ajute
potențialii aplicanți să dezvolte propuneri de proiecte bune, care vor fi
promovate de organizațiile naționale de gestionare a granturilor. Datele
acestor sesiuni sunt disponibile în ghidul detaliat pentru aplicare.
Consultări individuale vor fi oferite
solicitanților interesați. Sesiunile informative sunt anunțate în ghidurile de
aplicare și vor fi promovate de organizațiile intermediare.
Solicitanții vor fi anunțați cu privire la
rezultatele primei etape a concursului cel târziu până la 9 septembrie 2025.
Dacă sunt selectați pentru a doua etapă, vor primi un formular de aplicare
pentru propunerea completă, care trebuie depus cel târziu până pe 13 octombrie,
ora 16:00 (RO).
Deciziile privind finanțarea vor fi
comunicate cel târziu până la mijlocul lunii noiembrie, iar contractele de
finanțare vor fi încheiate cu solicitanții selectați până cel târziu la 15
decembrie 2025.
Aplicațiile vor
fi evaluate de evaluatori externi și de un comitet de selecție în ambele etape.
Pentru ghiduri
detaliate de aplicare în limbile naționale, inclusiv sumele maxime de
finanțare, numărul așteptat de beneficiari per țară, criteriile de
eligibilitate, activitățile eligibile, criteriile de selecție și de acordare,
vizitați www.rovaproject.org.
Apel de propuneri proiecte CERV-2025-EQUAL-RACI-DISC Data limită de depunere la licitaţie: 23 Octombrie 2025 17:00
Combaterea discriminării și a rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță, inclusiv antițigănismul, rasismul împotriva persoanelor de culoare și rasismul anti-asiatic.
Forumul Asociaţiilor Rome din România
(FARR) încurajează consorţiile de proiect formate exclusiv din rândurile ONG-urilor
din România care nu au beneficiat niciodată de fonduri de stat, sau fonduri
europene, fiind victime ale limitelor impuse de OG 26/2000 – cu privire la
acordarea abuzivă a „statutului de utilitate publică” şi restricţionarea, prin
aceasta, a accesului asociaţiilor la fonduri publice pentru a putea desfăşura
proiecte de tip non-profit şi non-guvernamentale, vitale societatii.
Proiectul European HURT 2025 - un proiect dedicat victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria
Această invitaţie are în vedere colaborarea imediată în lucrările unui proiect deosebit de important, care va fi depus la licitaţia publică europeană înainte de data de 1 octombrie 2025, conform apelului public European Remembrance – 2025 (CERV-2025-CITIZENS-REM).
Forumul Asociaţiilor Rome din România
(FARR) lansează prezenta Invitaţie Deschisă unor noi parteneri de proiecte, care
vor fi selectaţi exclusiv din rândurile ONG-urilor din România care nu au
beneficiat niciodată de fonduri de stat, sau fonduri europene, fiind victime ale limitelor impuse de OG 26/2000 – cu privire la acordarea abuzivă a „statutului
de utilitate publică” şi restricţionarea, prin aceasta, a accesului asociaţiilor
la fonduri publice pentru a putea desfăşura proiecte de tip non-profit şi
non-guvernamentale vitale societatii.
Eligibilitate
Cererea va fi considerată eligibilă numai
dacă propunerea de proiect corespunde în întregime (sau cel puțin parțial) cu descrierea
tematicii pentru care este depusă.
Participanți eligibili (țări eligibile)
Pentru a fi eligibili, solicitanții
(beneficiarii și entitățile afiliate) trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
-Solicitantul
principal („Coordonatorul”) trebuie să fie entitate juridică non-profit
(organism public sau privat) sau organizații internaționale;
-Pentru
co-solicitanți (membrii de consorţiu): să fie entități juridice non-profit sau
cu scop lucrativ (organisme publice sau private). Organizațiile cu scop
lucrativ (firmele mici şi mijlocii) pot aplica doar în parteneriat cu entități
publice (primării, consilii locale, universităţi etc), organizații private
non-profit sau organizații internaționale;
-Să
fie înființate într-una dintre țările eligibile, și anume: state membre ale UE
(inclusiv țările și teritoriile de peste mări – OCTs); Țări din afara UE care
sunt asociate la Programul CERV sau țări aflate în negocieri pentru un acord de
asociere și în care acordul intră în vigoare înainte de semnarea grantului (vezi Lista țărilor eligibile)
Alte condiții de eligibilitate:
-Activitățile
trebuie să aibă loc într-una dintre țările eligibile (în cazul nostru, România,
posibil si Rep. Moldova
-Suma
minimă solicitată prin grant nu poate fi mai mică de 50.000 Euro
-Proiectele
pot fi naționale sau transnaționale;
-Cererea
trebuie să implice cel puțin doi solicitanți (solicitantul principal și cel puțin
un co-solicitant, care nu trebuie să fie o entitate afiliată sau un partener
asociat).
Obiectivele urmărite de finanţator: tranziția
democratică, (re)construcția și consolidarea unei societăți bazate pe statul de
drept, democrație și drepturi fundamentale.
Proiectele propuse la această licitaţie trebuie
să vizeze cât mai multe din aceste priorităţi:
Dezvoltarea
continuă și susținerea democrațiilor în contextul tranzițiilor
din trecut de la regimuri autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi
comuniste și fasciste) din diverse țări europene, oferind lecții
importante pentru apărarea și promovarea valorilor UE precum democrația,
statul de drept și drepturile fundamentale;
Reflectarea
asupra modelelor comune și a specificităților naționale, subliniind
impactul durabil al trecutului totalitar sau autoritar și modul în
care această moștenire dificilă continuă să fie rememorată, interpretată și
abordată astăzi;
Analizarea
și evidențierea actelor de rezistență și opoziție organizată
împotriva regimurilor totalitare și autoritare din trecut, ca
parte a eforturilor continue de protejare și cultivare a
democrației în fața provocărilor persistente și emergente;
Tranziția
de la regimuri
autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi comuniste și fasciste)
spre democrație;
Promovarea memoriei și educației cu privire la evenimentele din trecut în care drepturi fundamentale,
precum libertatea de exprimare, de întrunire, de gândire, de conștiință,
religie și drepturi electorale au fost suprimate sub regimuri totalitare și
autoritare. Aceste exemple servesc la întărirea conștientizării
importanței protejării valorilor democratice în prezent,
inclusiv dreptul de a exprima opinii divergente și de a asigura un spațiu
politic în care vocile opoziției pot fi auzite liber și în siguranță;
Explorarea
mijloacelor de justiție istorică, fie prin procese, restituiri sau
amnistii, și posibilitatea de a lucra și astăzi la forme de justiție
reparatorie;
Elementele
menționate mai sus pentru consolidarea democrațiilor – cum ar fi
combaterea interferențelor externe, întărirea implicării cetățenilor,
gândirea critică, educația media și reziliența societății – sunt
strâns legate de contextul memoriei colective, deoarece contribuie la prevenirea
repetării evenimentelor dramatice ale trecutului în Europa
contemporană.
Data limită de depunere : 1 Octombrie 2025 17:00 Perioada de evaluare: Octombrie 2025 – Martie 2026 Negocierea finală si semnaraea grantului: Aprilie-Iulie 2026 Buget Topic 1 CERV-2025-CITIZENS-REM-TRANSITION EUR 1.900.000 Buget Topic 3 CERV-2025-CITIZENS-REM-GENCRIME EUR 2.400.000
Uniunea Europeană este o comunitate de
valori, iar toate statele membre s-au angajat să respecte principiile
democrației, statului de drept și respectării drepturilor fundamentale.
Experiențele Europei din secolul al XX-lea demonstrează necesitatea unor democrații
reziliente și a implicării active a cetățenilor în protejarea instituțiilor și
valorilor democratice. Experiențele istorice, precum cele din anii 1920 și
1930, când unele democrații europene au trecut prin perioade deosebit de
dificile, constituie avertismente clare privind importanța promovării
democrației, inclusiv dintr-o perspectivă istorică. Astăzi, democrația se
confruntă cu multiple provocări, ceea ce subliniază necesitatea consolidării
încrederii publicului în procesele și instituțiile democratice și reamintirea
rolului esențial al democrației în viața de zi cu zi a oamenilor.
Tranzițiile democratice (definite ca
trecerea de la un sistem nedemocratic la unul democratic – o tranziție
realizată de mai multe țări europene înainte de aderarea la UE) nu sunt doar
procese politice și juridice, ci și transformări sociale. Tranziția și
consolidarea democrațiilor prin reforme instituționale și legislative au fost
esențiale. În plus, oferirea de justiție victimelor și comunităților afectate
după căderea regimurilor totalitare și autoritare (inclusiv dictaturi comuniste
și fasciste) poate sprijini vindecarea socială, întări și consolida reziliența
în fața amenințărilor actuale și viitoare la adresa democrației.
La data de 6 iunie 2023, a fost depus la
licitaţie proiectul HURT-2023 (The Forgotten Roma Holocaust of Transnistria: Establishing
a TransnationalRoma Coalition for European Remembrance – Propunerea înregistrată
cu numărul 101143890 -FRHT-2023, Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria: Formarea unei coaliții rome transnaționale pentru memoria
europeană, conform condiţiilor solicitate de Finanţator, din apelului european
CERV-2023-CITIZENS-REM care anunţa un buget total în valoare de10.200.000 EUR –
acest buget urmănd a fi distribuit între aplicanţii câştigători ai licitaţiei, după
procesul de evaluare. Valoarea solicitată în proiectul nostru 101143890 -
FRHT-2023 (HURT-2023) era de 528 479 de Euro.
Consorţiul de proiect HURT-2023 era format
din cele mai vechi şi mai active 4 ONG-uri membre ale FARR, care au fost şi acreditate
la Parlamentul României, în diverse comisii de specialitate relevante pentru
intersul romilor de a influenţa pozitiv legislaţia din România, în direcţia
unui acces mai bun la Drepturile Omului. Liderii consorţiului de proiect, respectiv
domnul Mihalache-Berculică Stănescu (ADCRC), domnul Valeriu Drăgoi (AMEI), doamna
Maricica Nica (AMRR) precum şi domnul Ali Tair (UDTP) i-au inclus pe ceilalţi colegi
ai lor din FARR în lucrarea acestei propuneri de proiect, având în vedere câte
3 colegi din alte asociaţii-membre ale FARR, solicitând în proiect alocări bugetare
suficiente pentru a susţine activitatea în proiect a unui număr total de cel
puţin 17 membri ai echipei de proiect, pe lângă punerea la dispoziţia
proiectului a consumabilelor necesare cum ar fi laptopuri, telefoane mobile, imprimante, alte echipamente
de birotică. Voluntarii din acest proiect, de asemenea, erau prevăzuţi să
primească diurne speciale pentru fiecare zi lucrată în proiect, conform
caietului de sarcini şi în limita plafoanelor bugetare din condiţiile financiare
descrise în ghid.
Proiectul HURT 2023 a obţinut la evaluare
un număr de 83 de puncte, în condiţiile în care pragul de trecere era de 70 de
puncte. Cu toate acestea, proiectul nu a obţinut finanţare, deoarece, în mod
evident, câştigătorii au fost doar acei aplicanţi care au reuşit să obţină la
evaluare de la 84 de puncte în sus.
Dacă proiectul nostru ar fi fost
câştigător, cele 4 asociaţii Membre ale FARR, din consorţiul nostru de proiect,
ar fi gestionat, în cele 4 conturi bancare respective, suma de 528.479 de Euro –
distribuită între membrii consorţiului după cum urmează, pentru activităţile
celor 12 luni:
1.Asociaţia
pentru Dezvoltarea Comunităţilor de Rromi Căldărari (ADCRC) – din Iaşi, condusă
de domnul Mihalache Berculică Stănescu, rom tradiţional (coordonator de proiect)
199.510 Euro reprezentând 37.75% din bugetul de implementare a proiectului,
100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile
statului român)
2.Asociatia
Mediatorilor Rromi din Romania (AMRR) – din Tecuci, condusă de doamna Maricica Nica,
mediator şcolar, 126.607 Euro reprezentând 23.96% din bugetul de
implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie
suplimentară de la fondurile statului român)
3.Asociaţia
Manuş Pentru Educaţie şi Integrare (AMEI) – din Caracal, condusă de domnul
Valeriu Drăgoi, rom tradiţional, 111.255 Euro reprezentând 21.05% din bugetul
de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie
suplimentară de la fondurile statului român)
4.Uniunea
Democrată a Turcilor de Pretutindeni (UDTP)- din Constanţa, condusă de domnul
Ali Tair, apărător al drepturilor hâdârilor (romilor musulmani) din România, 91.107
Euro reprezentând 17.24% din bugetul de implementare a proiectului, 100%
fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului
român)
Obiectivele Proiectului:
(1) Cercetarea și documentarea Holocaustului
Uitat al Romilor din Transnistria (HURT) şi publicarea rezultatelor acestor
cercetări
(2) Creșterea nivelului deconștientizare
şi sensibilizare publică despre acest eveniment istoric dramatic – prin diverse
evenimente media, online şi offline, laice şi religioase; lobby pentru aprobarea
în parlament a datei de „24 Mai - Ziua Comemorativă a Holocaustului Uitat al
Romilor din Transnistria”
(3) Instalarea a 5 pietre comemorative în
5 locații diferite din România, însoţite de ceremonii oficiale de dezvelire,
slujbe religioase multi-culturale, conferinţe de presă locale, precum şi
oferirea unor Granturi Memoriale (în bani) unui număr de minim 55 de
supravieţuitori şi/sau urmaşi ai victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria
(HURT).
(4) Înființarea unei Coaliții Transnaționale
Rome pentru Comemorarea Europeană a Holocautului Romilor, cu lansareoficiala în
cadrul unei conferinţe internaţionale.
Zona de acţiune a proiectului era
prevăzută la nivel internaţional, cu prioritate teritorial-administrativă în
România, pe următoarele 4 zone principale de operaţii:
1. Zona Nord (Echipa Bercu/ADCRC – Iaşi, PIC
881642119)
2. Zona Centru (Echipa Maricica/AMRR – Tecuci,
PIC 887792307)
3. Zona de Sud-Est (Echipa Ali/UDTP – Constanţa,
PIC 888576649)
4. Zona Sud-Vest (Echipa Valeriu/AMEI – Caracal,
PIC 887792210).
Proiectul HURT-2023 – care va continua cu
HURT-2025 abordează evenimentul istoric deosebit de dramatic al Holocaustului Uitat
al Romilor din Transnistria care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial. Scopul principal proiectului nostru este de a crește nivelul de
conștientizare publică, de a pleda pentru recunoaștere oficială a acestui
genocid și de a onora victimele uitate, totodată oferind o reconciliere
istorică în beneficiul statului român, cu o înaltă valoare spirituală, în
relaţie cu opresiunile statale de o gravitate inimaginabilă, asupra romilor din
România şi împotriva Drepturilor Omului.
Pietrele comemorative prevăzute în proiect
vor servi drept monumente permanente, evidențiind tragedia și amintind de Holocaustul
Uitat al Romilor din Transnistria, în care peste 6.000 de bărbați romi,
peste 5.000 de femei rome și peste 13.000 de copii romi au căzut victime
regimului nazist adoptat de mareşalul Antonescu, într-o eroare istorică şi
într-un context anti-uman impus de presiunile istorice ale vremii dar mai ales
impus prin gândirea anti-umană şi acţiunile criminale ale unor consilieri de
stat rasişti antigipsişti, fără de care nu s-ar fi putut produce Ordonanța Secretă de Stat Nr.70S/24.05.1942.
Prin atingerea acestor obiective de
proiect european, descrise pentru prima dată în anul 2023, de către Forumul
Asociaţiilor Rome din România (FARR), continuate şi dezvoltate în anul 2025, ne
propunem să corectăm neglijența istorică, să facilităm reconcilierea morală a
supraviețuitorilor și a urmașilor victimelor HURT, să promovăm rememorarea
anuală pe 24 Mai și să asigurăm includerea acestei istorii uitate în eforturile
de rememorare europeană şi naţională.
Transnistria este cunoscută, în zilele
noastre, și ca Republica Moldovenească Nistreană - este o regiune separatistă
din Estul actualei Republici Moldova, care nu este recunoscută oficial de
comunitatea internațională, dar funcționează de facto ca un stat
autoproclamat. Coincidenţa face ca şi Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria să nu fie recunoscut.
Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria a avut loc în perioada 1941–1944, în teritoriul numit
Transnistria, aflat între râurile Nistru și Bug, adică la Vest: râul Nistru –
actuala graniță estică a Republicii Moldova iar la est: râul Bugul de Sud
(Bugul Mare) – în actuala Ucraina, între regiunile Vinnytsia, Mykolaiv și Odesa.
Acest teritoriu a fost ocupat și administrat de România în timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, sub regimul mareşalului Ion Antonescu, după invazia
sovietică.Zeci de mii de romi din România (în
special din Basarabia, Bucovina și regat) au fost deportați forțat în această
zonă.Condițiile de trai erau inumane: foamete,
frig, lipsă de adăpost, epidemii, tortură, violuri, canibalism și execuții
sumare.
Deportările și crimele au fost organizate de autoritățile române,
iar zona a devenit un lagăr uriaș de exterminare.În cazul romilor, estimările oficiale variază, dar se consideră undeva
peste 25.000 de romi au murit acolo, mai ales copii.Mulți au murit pe drum, alții în ghetouri improvizate, tabere și sate
distruse, înfometați sau uciși. Acest eveniment istoric este „uitat” pentru că
a fost multă vreme ignorat în discursul istoric oficial din România și Europa.Termenul „Genocidul de la Bug” vine de la râul Bug, unde multe dintre
deportări s-au sfârșit în lagăre ale morții (precum Vapniarka, Bogdanovka,
Domanovka). Spre deosebire de Auschwitz sau alte lagăre naziste, lagărele din
Transnistria nu erau industrializate, dar scopul era același: exterminarea prin
condiții inumane și execuții. Mulți romi supraviețuitori nu au fost recunoscuți
oficial decât decenii mai târziu și foarte rar au primit compensații sau
sprijin limitat.
Grupul Păun este, din nou, anchetat penal
din anul 2025
La data de 25 iunie 2025, organizatorii Protestului
Romilor la Guvern cărora li s-au încălcat mai multe drepturi fundamentale
de către Grupul Păun, în forme continuate şi agravante, au transmis la Parchet o plângere penală împotriva Primăriei Capitalei, instituţie care, în complicitate cu membri
ai Grupului Păun si in beneficiul acestora au interferat abuziv pentru deturnarea protestului, încălcând mai
multe legi şi articole din convenţii internaţionale şi din legile României, intrand sub incidenta infracţiunilor de
serviciu şi celor referitoare la împiedicarea desfăşurării unei adunări publice. Autoritatea de stat care a primit
plângerea, agent constatator institutional, a aprobat cazul cu celeritate, conform legii si probelor puse la dispoziţie.
Dubla apartenență politică este interzisă în contextul principiului constituțional al separației puterilor în stat, al bunei-credințe, pluralismului politic și al diversității asociative, așa cum a reținut și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Cegolea contra României. Mandatul parlamentar implică un set de obligații politice și morale, nu doar privilegii — prin urmare, actele care subminează încrederea publică sau atacă minoritatea reprezentată pot fi considerate incompatibile cu demnitatea mandatului.
În mod evident, Nicolae Păun acționează cu rea-credință, folosind o breșă legislativă destinată membrilor simpli ai organizațiilor minoritare pentru a-și consolida personal puterea politică. Deși legea permite membrilor Partidei Romilor să adere la un partid politic, aceasta nu autorizează liderul național al organizației și deputatul acesteia să devină simultan cadru activ într-un partid politic concurent și reprezentant oficial al statului român pentru minoritatea romă. Această conduită încalcă principiile reprezentativității, egalității și separării dintre funcția publică și activitatea partizană, prevăzute de art. 11 din Legea 96/2006 și art. 16 și 69 din Constituție.
"Articolul 11 – Principiul legalității și al bunei-credințe (1) Deputații și senatorii, în calitatea lor de reprezentanți aleși ai poporului român, își îndeplinesc îndatoririle și își exercită drepturile în conformitate cu Constituția, legile țării și regulamentele Camerei Deputaților și Senatului, pe toată durata mandatului pe care îl dețin. (2) Deputaților și senatorilor le este interzis să își asume față de persoanele fizice sau juridice obligații financiare ori de alt tip, menite să influențeze exercitarea mandatului cu bună-credință, potrivit propriei conștiințe."
"Articolul 13 - Principiul fidelității: Deputații și senatorii sunt datori să manifeste pe durata exercitării mandatului fidelitate față de România și popor și respect față de oameni."
"Articolul 14 - Respectarea regulamentelor (1) Deputații și senatorii sunt obligați să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie și de disciplină parlamentară și să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau discriminatorii."
La începutul lunii iulie 2025, au fost pornite
oficial cercetările penale împotriva unor suspecţi - inclusiv Membri ai Grupului Paun - sub aspectul săvârşirii
infracţiunilor prevăzute de art. 297 şi art. 373 din Codul penal, respectiv
pentru infracţiuni de serviciu (abuz în serviciu) şi împiedicarea desfăşurării unei
adunări publice. Reclamantii au aratat probe de abuzuri comise de acest grup impotriva organizarii si desfasurarii Protestului Romilor de la Guvern, care se dorea a fi avut loc pe data de 24 iunie 2025. Scopul protestului era, in mod special, de a arata solidaritate cu activistul rom traditional Balaca Didinant (Tica Balaca) dupa abuzurile suferite de acesta din partea Grupului Paun.
In extrasul foto de mai jos, Nicolae Paun insusi se bucura / pretinde ca se mira pe Facebook, chiar in ziua protestului (24 iunie 2025) - publicand fotografii de la protestul distrus, cu prea putini participanti, fotografii realizate de subalternii lui Paun (din asociatia politica Partida Romilor Pro Europa) care supravegheau actiunea cu rea-credinta.
La data de 14 iunie 2024, Edu Adrian prietenul din copilarie al lui N. Paun si membru al Partidei Romilor, in complicitate cu altii, se auto-denunta public cu o parte a faptei sale, pretinzand ca are in posesie avizul de protest, aratand inselator publicului (potential participant la protest) o foaie de hartie si anuntand un cu totul alt interval orar (vezi primul video publicat chiar de Edu). De asemenea, la data de 24 iunie 2025 - in ziua protestului - acelasi Edu a completat interventia sa abuziva, auto-denuntandu-se din nou, elogiind Partida Romilor si pe Nicolae Paun, laudandu-se cu ce salariu urmeaza el sa ia de la Partida Romilor si ca probabil va primi functia de sef al filialei Bucuresti, dupa cea de sef al filialei sectorului 5 (vezi al doilea video publicat chiar de Edu).
La inceputul lui octombrie 2025, noi dosare penale au fost confirmate, în
vederea efectuării de cercetări sub aspectul infracţiunilor prevăzute de Codul
penal la art. 206 (Amenințarea), art.208 (Hărțuirea), art.367 (Constituirea
unui grup infracțional organizat), art.369 (Incitarea la ură sau discriminare),
art.371 (Tulburarea ordinii și liniștii publice) şi art. 226 (Violarea vieții
private).
Fina lui Nicolae Paun, de asemena, se bucura public, la data de 24 iunie 2025, ridiculizand organizatorii si esecul protestului, in beneficiul politic nasului sau, cum reiese din extrasul foto de mai jos:
Important de stiut ca Articolul
367 alin. 4 din Codul penal prevede că o persoană care a aderat la un grup
infracțional organizat nu este pedepsită dacă, înainte de începerea urmăririi
penale, denunță existența grupului și ajută la identificarea și tragerea la
răspundere a unuia sau mai multor membri. Cu alte cuvinte, orice persoana din Grupul Organizat care face denunțul
înainte de începerea urmăririi penale, ajutând organele legii la destructurarea
grupului, este scutită de pedeapsă, chiar dacă a făcut parte din acel grup
infracţional organizat.
Pe lângă acest răspuns al ANI, domnul Balaca a mai primit încă un răspuns încurajator, de la Tribunalul București, această instanță aprobând cererea de revizuire a dosarului în care Păun avea voie să își execute silit victima politică. Astfel, la data de 23.06.2025 a fost deschis pe Portalul instanțelor de judecată din România Dosarul de Revizuire nr. 21361/3/2025. Acest dosar de revizuire presupune faptul că instanța Tribunalului București va rejudeca speța afectată de eroarea/revelația din cererea de revizuire. În urma acestei rejudecări, instanța poate modifica, menține sau anula hotărârea anterioară. Dacă instanța va accepta noile probe care demonstrează că primul dosar a reprezentat un abuz grosolan de drept din partea Grupului Păun, atunci hotărârea inițială poate fi anulată, iar instanța are posibilitatea de a emite o nouă soluție care nu doar corectează nedreptatea, ci și sancționează acțiunile lui Nicolae Păun și ale grupului sau.
Grupul Păun – coordonat de Nicolae Păun
preşedintele asociaţiei radical-extremiste Partida Romilor Pro Europa, a mai
fost anchetat penal şi în anul 2016, pentru infracţiuni contra bugetului public
săvârşite încă din perioada 2013-2015, identificate de OLAF.
Între anul 2016 şi 2025, aflăm din presă
că aceste dosare penale OLAF
şi DNA împotriva
Grupului Păun au fost aparent tergiversate, circulând între DNA şi Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) într-un mod cel puţin greu
de înţeles, fiind clasate în luna martie 2025 fără a fi judecate.
În tot acest timp, prin menţinerea permanentă
a membrilor Grupului Păun la Agenţia
Naţională pentru Romi (ANR) în structura Guvernului, şi prin finanţarea
abuzivă (contrar standardelor CEDO) a asociaţiei radical-extremiste Partida
Romilor Pro Europa, care mai are în subordine (prin ANR) şi Centrul Naţional Romano Kher,
irosind în mod iresponsabil, neconstituţional şi ilegal fondurile publice
teoretic destinate romilor, România a avut de pierdut miliarde de euro care
puteau fi atrase, efectiv, în proiecte reale şi eficiente de antreprenoriat
social pentru eliminarea sărăciei extreme din România şi transformarea corectă
a ghetourilor intensive actuale de pe teritoriul României.
De asemenea, dacă guvernele de până acum
ar fi fost responsabile şi eficiente, aceste fonduri europene nerambursabile,
din FSE şi FSE+, puteau fi absorbite corect şi folosite inclusiv pentru
rezolvarea cartierelor de tip „bidonville” (cartierele de colibe din carton) din
Franţa, aplasate de traficanţii de persoane, unde trăiesc (plătind chirie) zeci
de mii de romi nevoiaşi cu cetăţenie română, exploataţi ziua în amiaza mare de
traficanţi încă necunoscuţi, ca şi cum Agenţia
Naţională Împotriva Traficului de Persoane nici măcar nu există. Aceşti
traficanţi (posibil conectaţi la Grupul Păun, existând unele indicii în
acest sens) sunt implicaţi în operaţiuni ample de exploatare de copii şi
adulţi din Romania, exploatati nu doar pe teritoriul Franţei ci şi al altor state europene, precum şi
în SUA şi Canada.
Zeci şi sute de mii de persoane
vulnerabile, mai ales copii, încă aşteaptă să fie salvaţi din situaţia de
exploatare extremă în care au fost împinşi de statul român, direct şi indirect,
printre altele prin finanţarea abuzivă a Grupului Păun, în mod ilegal şi
neconstituţional, de peste 25 de ani – aceste ilegalităţi au fost constatate în
conexiune cu decizia CEDO în
cazul Cegolea v. România din anul 2023 precum şi în contextul Avizului
Consiliului Legislativ al Biroului Permanent al Senatului României, care
spune că OG
26/2000 are 86 de articole, din care 63 de articole trebuie să suporte
modificări (la solicitarea CEDO), aşadar recomandând că poate ar fi mai util să
se abroge în integralitate OG26/2000 şi să se compună o lege nouă cu
privire la asociaţii şi fundaţii, cu adevărat sănătoasă, cu adevărat în
spiritul Drepturilor Omului, conform standardelor CEDO şi ale Cartei
Drepturilor Fundamentale a UE:
„Semnalăm că, de lege lata, actul normativ asupra căruia se intervine este
compus din mai puțin de 100 de articole, iar cele 63 intervenții legislative
preconizate în prezentul proiect vizează majoritatea acestora. în Din
perspectiva unei mai bune sistematizări a legislației, aplicarea dispozițiilor
art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, având în vedere faptul că modificările şi completările
preconizate vizează cea mai mare parte a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociații fundații, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea
nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, apreciem că ar fi
necesar ca prezentul proiect să fie înlocuit cu o nouă reglementare a materiei,
urmând ca Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, să fie în întregime abrogată. „
În România, este necesar şi urgent să fie implementat
un proiect naţional de transformare a ghetoului, nicidecum nu mai putem
continua finanţarea publică a membrilor Grupului Păun care, spre exemplu, în
conflict de interese cu Banca de Alimente din România şi cu unele prefecturi,
politizează în mod ilegal fondurile europene din FSE / FSE+ şi exploatează
electoral grupurile de romi păstrate intenţionat în sărăcie extremă, condiţionând fiecare săpun
şi fiecare pungă de zahăr în interesul direct şi imediat al Grupului Păun
şi al colaboratorilor electorali ai acestuia – elemente corupte din partidele politice
mari, partide ale căror conduceri centrale deseori nici nu au habar despre
ilegalităţile şi imoralităţile crunte care se întâmplă pe teren.
Foto: Poliţistul Comunitar Marius Totilă
din Giurgiu (Partida Romilor Pro Europa) împreună cu Iulian Paraschiv vicepreşedinte al Partidei Romilor Pro
Europa şi şeful Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) din Guvernul României folosind in conditii de conflict de interese Banca de Alimente din Romania.
Copiii României, indiferent
de etnie, au dreptul imediat şi necondiţionat la viaţă, securitate, la o protecţie
sigură şi la condiţii decente de creştere şi dezvoltare sănătoasă, nicidecum nu
pot continua să fie transportaţi în Franţa, Germania, Olanda şi în alte state
europene pentru a fi bătuţi, torturaţi, violaţi şi oblgaţi să cerşească, să
fure din buzunare la metrouruile marilor capitale europene, sau să se
prostitueze, pentru a produce în stare de sclavie îmbogăţirea traficanţilor şi mai ales a "gulerelor albe" care-i protejează pe aceşti traficanţi de oameni.
Nu în ultimul rând, scandalul
internaţional provocat de Grupul Păun aflat în relaţie de profundă infracţionalitate
asupra gestiunii fondurilor europene, urmat de nejudecarea capetelor de
acuzare între anii 2016-2025, a afectat şi încă mai afectează grav şansele de
recuperare a daunelor morale şi materiale ale celor peste 6000 de romi cu
cetăţenie română care au fost incluşi nominal fără ştirea lor, în mod abuziv, în
proiectele fraudate de Grupul Păun. Mii de persoane nevinovate au fost
anchetate în anul 2016 fără să ştie că datele lor personale au fost folosite în
aceste proiecte frauduloase, şi cel puţin o femeie de etnie romă, din Nord-Estul
ţării, şi- a pierdut viaţa în urma unui atac de cord, chiar în ziua în care a
primit citaţia să se prezinte la DNA să fie anchetată penal pentru deturnarea
sau complicitatea la deturnarea fondurilor europene.
„Following investigative
activities, including an on-the-spot check at the premises of the project
beneficiary Association Partida Romilor – Pro Europa, OLAF not only discovered
the project was just partly implemented, but uncovered a fraudulent scheme that
had been established to divert a part of the salaries of the project staff back
into the organisation's budget. In practice, the management of the association
forced employees to pay some of their wages back to the association as
"donations." OLAF estimates that 4.6 million euros have been
defrauded from the European Union budget in this manner. (…)
“In August 2015, OLAF communicated the results of its investigation to the
Romanian Judicial Authority, the National Anticorruption Directorate (DNA),
recommending the initiation of judicial proceedings. (…)
“OLAF examined possible irregularities in the project entitled "Social
Entrepreneurship. A Chance for the Roma Communities," which was
co-financed by the ESF (European Social Fund). The project aimed at
training young Roma, a vulnerable minority in Romania, on aspects of social
entrepreneurship, thus supporting their social inclusion. (…)
“One of the projects allegedly trained some 3,300 people belonging to
vulnerable groups in social entrepreneurship initiatives. However, most of the
people whose data appeared on the project’s list had no knowledge of it. Only
163 people apparently participated in the training seminars. Some 77% of
the EUR 2.75 million funds dedicated to these projects went on the salaries
of those involved in the project.” romania-insider.com
