Ninel Potîrcă
îl cheamă la judecată cutumiară pe Florin Motoi
Domnul Ninel
Potîrcă va solicita organizarea unei Judecăți Extraordinare – Cris Romai,
conform cutumei. În acest cadru, îl va chema la judecată pe Motoi Florin,
asociat al lui Nicolae Păun, președintele Asociației Partida Romilor Pro Europa
și deputat al romilor în Parlamentul României, ales prin alte mijloace decât
votul democratic.
Dezbaterile și
analiza faptelor vor fi conduse de cei mai reputați judecători cutumiari din
România și din Europa, care vor fi selectați de către părți în luna august a
anului 2025.
Ce este Dreptul Cutumiar al Romilor?
Romanipen-ul, ca
izvor de drept, capătă o importanță deosebită în contextul recunoașterii
uzanțelor și cutumelor în Codul Civil al României. Tradiția juridică a romilor,
cunoscută sub denumirile Romanipen și Cris Romai, constituie un sistem de norme
cutumiare transmise din generație în generație, având un rol esențial în
organizarea socială și în soluționarea conflictelor din cadrul comunității.
Prin
recunoașterea uzanțelor și obiceiurilor ca izvoare de drept, Codul Civil oferă
un cadru legal pentru păstrarea, valorificarea și aplicarea acestor norme
tradiționale, contribuind astfel la protejarea și promovarea identității
constituționale a romilor.
Astăzi, 15 iulie 2025, are loc un protest în fața Ministerului Justiției din București, Str. Apolodor Nr.17, sector 5, organizat de membri ai comunității rome și susținători ai familiei Văduva-Constantin, din Urziceni, care și-a pierdul doi fii, Constantin Constantin (Izvor) şi Văduva Saido (Said).
Protestul este declanșat de dublul omor deosebit de grav în care și-au pierdut viața tinerii Izvor și Said, iar o parte dintre vinovați se află în arest la domiciliu. Printre principalele revendicări se numără:
Un control mai strict al armelor și muniției în spațiul civil, pentru a preveni tragedii similare și a proteja siguranța publică.
Responsabilizarea presei în modul de relatare a cazurilor de violență. Presa adesea etichetează romii ca fiind „clanuri”, fără a le recunoaște umanitatea sau identitatea, contribuind astfel la stigmatizare. Romii nu sunt clanuri, ci clanurile sunt clanuri! Victimele nu pot fi clanuri.
Combaterea corupției, considerată o cauză majoră a impunității și nedreptății în sistemul de justiție. În cazul Urziceni, tatăl familiei îndoliate declară că o parte dintre complicii direcți la dublul omor se află „la domiciliu” în mod inexplicabil, deși ar trebui să fie în închisoare. Familia celor doi tineri asasinați solicită revizuirea măsurilor aplicate suspecților implicați în dublul omor, considerând că arestul la domiciliu este o măsură inadecvată în raport cu gravitatea faptei comise. Se cere înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul preventiv, subliniind că o asemenea crimă deosebit de gravă impune măsuri ferme și proporționale, pentru a garanta siguranța publică și respectul față de victime.
Proiectul Hâdârilor
– Romilor Musulmani este o inițiativă care va fi propusă
spre finanțare în cadrul apelului european CERV-2025-EQUAL-ANTIMUSLIM, dedicat
combaterii urii împotriva persoanelor de confesiune musulmană.
Proiectul își propune să
aducă în prim-plan situația romilor musulmani – cunoscuți în Dobrogea sub
numele de Hâdâri – o comunitate vulnerabilă, marcată de marginalizare istorică
și discriminare intersecțională.
Inițiativa va include activități de
documentare, educație civică, promovare a drepturilor fundamentale și
conștientizare publică, cu scopul de a combate ura antimusulmană și de a
sprijini incluziunea acestor comunități în viața socială și democratică
europeană.
Data limită de
depunere: 23 Octombrie 2025
Deschiderea aplicaţiilor online: 15 iulie 2025
UDTP este o organizație non-profit şi non-guvernamentală înregistrată în
România, la Constanța, una din primele organizaţii co-fondatoare ale Forumului
Asociaţiilor Rome din România (FARR). Scopul principal al acestei asociaţii non-guvernamentale
şi non-profit este apărarea drepturilor omului şi recunoaşterea oficială a minorităţii
hâdârilor din România.
Printre obiectivele asociației se numără: participarea democratică; controlul
civic asupra proceselor democratice ale instituțiilor publice; protejarea
drepturilor civile legate de libertatea de exprimare și afirmare a identității
etnice a romilor și a romilor de origine turcă, precum și a libertății de
exprimare a identității religioase, culturale și lingvistice, în concordanță cu
principiile constituționale ale nediscriminării și egalității; protejarea
drepturilor individuale și colective ale membrilor săi și dezvoltarea
colaborărilor cu diverși parteneri; promovarea creșterii calității educației; susținerea
și promovarea centrelor dedicate educației, sportului, culturii, calificărilor
profesionale; asistență socială și proiecte umanitare; asistență juridică; medierea
în relația cu autoritățile publice și sectorul privat; protejarea tuturor
libertăților constituționale ale romilor și ale romilor de origine turcă (Hâdârii).
UDTP este acreditată la Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, în
comisiile Drepturile Omului, Cultură şi Egalitate de Şanse. Pe portalul proiectelor
europene, UDTP poate fi găsită cu codul de identificare PIC 888576649.
Data limită de depunere la licitaţie: 01 Octombrie 2025
Cantitatea maximă a proiectului propus: 70 de pagini
Există o acceptare tot mai largă a necesității de a aborda trecutul. Discuțiile despre rasismul structural, inclusiv antigipsismul, implică o examinare a trecutului, prezentului și viitorului țesutului cultural european. Migrația forțată, deplasarea internă și
expulzarea sunt experiențe comune multor europeni.
Acestea includ deplasarea forțată și persecuția populațiilor rome în timpul și
după cel de-al Doilea Război Mondial, precum și consecințele pe termen lung ale
acestora.
Mișcările de populație în Europa — de la
migrația economică și politică până la expulzări și deportări după cel de-al
Doilea Război Mondial, de la fugă din cauza violenței și persecuției până la
migrația ulterioară creării Uniunii Europene — au marcat profund istoria
europeană a secolului 20. Migrația este un fenomen complex, iar experiențele
legate de migrația înspre, dinspre sau în interiorul Europei oferă lecții
importante pentru generațiile viitoare.
Proiectele din
cadrul acestui apel se pot concentra pe urmatoarele obiective:
Explorarea moștenirii colonialismului și a
impactului său continuu asupra societăților europene multiculturale
contemporane, cu scopul de a contribui la obiectivele Planului de Acțiune al UE împotriva rasismului 2020-2025, inclusiv abordarea temelor precum
discriminarea și rasismul;
Examinarea experiențelor europene comune
legate de migrație, asociate unor evenimente istorice precum războaiele,
momentele de tranziție, colonizarea și decolonizarea, impacturile
economice sau persecuția;
Propunerea unei abordări intersectoriale care
să includă mai multe grupuri minoritare, inclusiv romii precum și alte
grupuri minoritare cu o istorie îndelungată de migrație, pentru a promova
o înțelegere mai nuanțată a societăților europene multiculturale.
Colonialismul şi sclavia au lăsat o
amprentă în istoria globală. Prejudecățile și stereotipurile pot fi combatute
prin recunoașterea rădăcinilor istorice ale rasismului, inclusiv dintr-o
perspectivă intersecțională. Decolonizarea, destrămarea imperiilor coloniale,
în special în secolul 20, și apariția societăților post-coloniale europene sunt
modelate de această experiență și până în prezent. În timp ce pentru mulți
colonialismul este considerat un capitol în istorie, consecințele dominației
imperialiste, atât în interiorul, cât și în afara Europei, sunt încă resimțite
și sunt interconectate cu rasismul și discriminarea structurală. Totuși, aceste
dezbateri au lipsit mult prea mult timp și trebuie integrate ferm într-o
narațiune europeană. Asigurarea păstrării memoriei este o parte importantă în
promovarea incluziunii și înțelegerii.
În urma procesului de decolonizare în
relațiile internaționale de la începutul secolului 20, Conferința Mondială a
ONU privind Combaterea Rasismului, Discriminării Rasiale și Xenofobiei a
stabilit că inegalitățile structurale sunt cauzate de consecințele
colonialismului și sclaviei. Pornind de la această observație, în Planul de
Acțiune al UE împotriva Rasismului 2020-2025, Comisia a făcut eforturi pentru a
comunica necesitatea abordării rădăcinilor istorice ale rasismului.
Apelul ROVA își propune să sprijine
organizațiile rome și societatea civilă în promovarea incluziunii sociale,
combaterea discriminării și promovarea drepturilor fundamentale ale romilor.
Acesta se aliniază la obiectivele Strategiei UE pentru integrare și la
Planul de acțiune pentru drepturile fundamentale.
Sunt eligibile organizațiile non-profit,
instituțiile educaționale și culturale, autoritățile locale și regionale,
precum și grupurile informale de tineri romi. Parteneriatele internaționale
sunt încurajate.Sumele solicitate pot varia între 100.000
și 500.000 de euro, în funcție de lot și activitățile propuse. Proiectele
trebuie să aibă o durată de implementare între 12 și 24 de luni.
Apelul este împărțit în trei loturi:
LOT1: Apel pentru propuneri din partea organizațiilor
societății civile individuale înregistrate și care activează în Bulgaria, Cehia
+ Slovacia, Ungaria, România și Spania (finanțare disponibilă: 300.000 € pentru
fiecare țară/ pereche de țări în cazul Cehiei și Slovaciei; grant maxim pe
proiect: 30.000 €)
LOT2: Apel pentru propuneri din partea ONG-urilor
individuale înregistrate și care activează în alte state membre UE (ALTELE
DECÂT Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Spania; finanțare
disponibilă: 200.000 € – grant maxim pe proiect: 20.000 €).
LOT3: Apel pentru propuneri din partea coalițiilor
naționale ale romilor din statele membre UE (finanțare disponibilă: 225.000 € –
grant maxim pe proiect: 15.000 €).
Procesul de aplicare constă în două etape:
note conceptuale și propuneri complete. Prima etapă (trimiterea notelor
conceptuale) este deschisă până cel târziu la 5 august 2025 ora 16:00 (RO). Aplicațiile
trebuie depuse completând formularul online relevant disponibil pe www.rovaproject.org
Pe parcursul procesului de aplicare,
solicitanții vor putea participa la sesiuni informative menite să ajute
potențialii aplicanți să dezvolte propuneri de proiecte bune, care vor fi
promovate de organizațiile naționale de gestionare a granturilor. Datele
acestor sesiuni sunt disponibile în ghidul detaliat pentru aplicare.
Consultări individuale vor fi oferite
solicitanților interesați. Sesiunile informative sunt anunțate în ghidurile de
aplicare și vor fi promovate de organizațiile intermediare.
Solicitanții vor fi anunțați cu privire la
rezultatele primei etape a concursului cel târziu până la 9 septembrie 2025.
Dacă sunt selectați pentru a doua etapă, vor primi un formular de aplicare
pentru propunerea completă, care trebuie depus cel târziu până pe 13 octombrie,
ora 16:00 (RO).
Deciziile privind finanțarea vor fi
comunicate cel târziu până la mijlocul lunii noiembrie, iar contractele de
finanțare vor fi încheiate cu solicitanții selectați până cel târziu la 15
decembrie 2025.
Aplicațiile vor
fi evaluate de evaluatori externi și de un comitet de selecție în ambele etape.
Pentru ghiduri
detaliate de aplicare în limbile naționale, inclusiv sumele maxime de
finanțare, numărul așteptat de beneficiari per țară, criteriile de
eligibilitate, activitățile eligibile, criteriile de selecție și de acordare,
vizitați www.rovaproject.org.
Apel de propuneri proiecte CERV-2025-EQUAL-RACI-DISC Data limită de depunere la licitaţie: 23 Octombrie 2025 17:00
Combaterea discriminării și a rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță, inclusiv antițigănismul, rasismul împotriva persoanelor de culoare și rasismul anti-asiatic.
Forumul Asociaţiilor Rome din România
(FARR) încurajează consorţiile de proiect formate exclusiv din rândurile ONG-urilor
din România care nu au beneficiat niciodată de fonduri de stat, sau fonduri
europene, fiind victime ale limitelor impuse de OG 26/2000 – cu privire la
acordarea abuzivă a „statutului de utilitate publică” şi restricţionarea, prin
aceasta, a accesului asociaţiilor la fonduri publice pentru a putea desfăşura
proiecte de tip non-profit şi non-guvernamentale, vitale societatii.
Proiectul European HURT 2025 - un proiect dedicat victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria
Această invitaţie are în vedere colaborarea imediată în lucrările unui proiect deosebit de important, care va fi depus la licitaţia publică europeană înainte de data de 1 octombrie 2025, conform apelului public European Remembrance – 2025 (CERV-2025-CITIZENS-REM).
Forumul Asociaţiilor Rome din România
(FARR) lansează prezenta Invitaţie Deschisă unor noi parteneri de proiecte, care
vor fi selectaţi exclusiv din rândurile ONG-urilor din România care nu au
beneficiat niciodată de fonduri de stat, sau fonduri europene, fiind victime ale limitelor impuse de OG 26/2000 – cu privire la acordarea abuzivă a „statutului
de utilitate publică” şi restricţionarea, prin aceasta, a accesului asociaţiilor
la fonduri publice pentru a putea desfăşura proiecte de tip non-profit şi
non-guvernamentale vitale societatii.
Eligibilitate
Cererea va fi considerată eligibilă numai
dacă propunerea de proiect corespunde în întregime (sau cel puțin parțial) cu descrierea
tematicii pentru care este depusă.
Participanți eligibili (țări eligibile)
Pentru a fi eligibili, solicitanții
(beneficiarii și entitățile afiliate) trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
-Solicitantul
principal („Coordonatorul”) trebuie să fie entitate juridică non-profit
(organism public sau privat) sau organizații internaționale;
-Pentru
co-solicitanți (membrii de consorţiu): să fie entități juridice non-profit sau
cu scop lucrativ (organisme publice sau private). Organizațiile cu scop
lucrativ (firmele mici şi mijlocii) pot aplica doar în parteneriat cu entități
publice (primării, consilii locale, universităţi etc), organizații private
non-profit sau organizații internaționale;
-Să
fie înființate într-una dintre țările eligibile, și anume: state membre ale UE
(inclusiv țările și teritoriile de peste mări – OCTs); Țări din afara UE care
sunt asociate la Programul CERV sau țări aflate în negocieri pentru un acord de
asociere și în care acordul intră în vigoare înainte de semnarea grantului (vezi Lista țărilor eligibile)
Alte condiții de eligibilitate:
-Activitățile
trebuie să aibă loc într-una dintre țările eligibile (în cazul nostru, România,
posibil si Rep. Moldova
-Suma
minimă solicitată prin grant nu poate fi mai mică de 50.000 Euro
-Proiectele
pot fi naționale sau transnaționale;
-Cererea
trebuie să implice cel puțin doi solicitanți (solicitantul principal și cel puțin
un co-solicitant, care nu trebuie să fie o entitate afiliată sau un partener
asociat).
Obiectivele urmărite de finanţator: tranziția
democratică, (re)construcția și consolidarea unei societăți bazate pe statul de
drept, democrație și drepturi fundamentale.
Proiectele propuse la această licitaţie trebuie
să vizeze cât mai multe din aceste priorităţi:
Dezvoltarea
continuă și susținerea democrațiilor în contextul tranzițiilor
din trecut de la regimuri autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi
comuniste și fasciste) din diverse țări europene, oferind lecții
importante pentru apărarea și promovarea valorilor UE precum democrația,
statul de drept și drepturile fundamentale;
Reflectarea
asupra modelelor comune și a specificităților naționale, subliniind
impactul durabil al trecutului totalitar sau autoritar și modul în
care această moștenire dificilă continuă să fie rememorată, interpretată și
abordată astăzi;
Analizarea
și evidențierea actelor de rezistență și opoziție organizată
împotriva regimurilor totalitare și autoritare din trecut, ca
parte a eforturilor continue de protejare și cultivare a
democrației în fața provocărilor persistente și emergente;
Tranziția
de la regimuri
autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi comuniste și fasciste)
spre democrație;
Promovarea memoriei și educației cu privire la evenimentele din trecut în care drepturi fundamentale,
precum libertatea de exprimare, de întrunire, de gândire, de conștiință,
religie și drepturi electorale au fost suprimate sub regimuri totalitare și
autoritare. Aceste exemple servesc la întărirea conștientizării
importanței protejării valorilor democratice în prezent,
inclusiv dreptul de a exprima opinii divergente și de a asigura un spațiu
politic în care vocile opoziției pot fi auzite liber și în siguranță;
Explorarea
mijloacelor de justiție istorică, fie prin procese, restituiri sau
amnistii, și posibilitatea de a lucra și astăzi la forme de justiție
reparatorie;
Elementele
menționate mai sus pentru consolidarea democrațiilor – cum ar fi
combaterea interferențelor externe, întărirea implicării cetățenilor,
gândirea critică, educația media și reziliența societății – sunt
strâns legate de contextul memoriei colective, deoarece contribuie la prevenirea
repetării evenimentelor dramatice ale trecutului în Europa
contemporană.
Data limită de depunere : 1 Octombrie 2025 17:00 Perioada de evaluare: Octombrie 2025 – Martie 2026 Negocierea finală si semnaraea grantului: Aprilie-Iulie 2026 Buget Topic 1 CERV-2025-CITIZENS-REM-TRANSITION EUR 1.900.000 Buget Topic 3 CERV-2025-CITIZENS-REM-GENCRIME EUR 2.400.000
Uniunea Europeană este o comunitate de
valori, iar toate statele membre s-au angajat să respecte principiile
democrației, statului de drept și respectării drepturilor fundamentale.
Experiențele Europei din secolul al XX-lea demonstrează necesitatea unor democrații
reziliente și a implicării active a cetățenilor în protejarea instituțiilor și
valorilor democratice. Experiențele istorice, precum cele din anii 1920 și
1930, când unele democrații europene au trecut prin perioade deosebit de
dificile, constituie avertismente clare privind importanța promovării
democrației, inclusiv dintr-o perspectivă istorică. Astăzi, democrația se
confruntă cu multiple provocări, ceea ce subliniază necesitatea consolidării
încrederii publicului în procesele și instituțiile democratice și reamintirea
rolului esențial al democrației în viața de zi cu zi a oamenilor.
Tranzițiile democratice (definite ca
trecerea de la un sistem nedemocratic la unul democratic – o tranziție
realizată de mai multe țări europene înainte de aderarea la UE) nu sunt doar
procese politice și juridice, ci și transformări sociale. Tranziția și
consolidarea democrațiilor prin reforme instituționale și legislative au fost
esențiale. În plus, oferirea de justiție victimelor și comunităților afectate
după căderea regimurilor totalitare și autoritare (inclusiv dictaturi comuniste
și fasciste) poate sprijini vindecarea socială, întări și consolida reziliența
în fața amenințărilor actuale și viitoare la adresa democrației.
La data de 6 iunie 2023, a fost depus la
licitaţie proiectul HURT-2023 (The Forgotten Roma Holocaust of Transnistria: Establishing
a TransnationalRoma Coalition for European Remembrance – Propunerea înregistrată
cu numărul 101143890 -FRHT-2023, Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria: Formarea unei coaliții rome transnaționale pentru memoria
europeană, conform condiţiilor solicitate de Finanţator, din apelului european
CERV-2023-CITIZENS-REM care anunţa un buget total în valoare de10.200.000 EUR –
acest buget urmănd a fi distribuit între aplicanţii câştigători ai licitaţiei, după
procesul de evaluare. Valoarea solicitată în proiectul nostru 101143890 -
FRHT-2023 (HURT-2023) era de 528 479 de Euro.
Consorţiul de proiect HURT-2023 era format
din cele mai vechi şi mai active 4 ONG-uri membre ale FARR, care au fost şi acreditate
la Parlamentul României, în diverse comisii de specialitate relevante pentru
intersul romilor de a influenţa pozitiv legislaţia din România, în direcţia
unui acces mai bun la Drepturile Omului. Liderii consorţiului de proiect, respectiv
domnul Mihalache-Berculică Stănescu (ADCRC), domnul Valeriu Drăgoi (AMEI), doamna
Maricica Nica (AMRR) precum şi domnul Ali Tair (UDTP) i-au inclus pe ceilalţi colegi
ai lor din FARR în lucrarea acestei propuneri de proiect, având în vedere câte
3 colegi din alte asociaţii-membre ale FARR, solicitând în proiect alocări bugetare
suficiente pentru a susţine activitatea în proiect a unui număr total de cel
puţin 17 membri ai echipei de proiect, pe lângă punerea la dispoziţia
proiectului a consumabilelor necesare cum ar fi laptopuri, telefoane mobile, imprimante, alte echipamente
de birotică. Voluntarii din acest proiect, de asemenea, erau prevăzuţi să
primească diurne speciale pentru fiecare zi lucrată în proiect, conform
caietului de sarcini şi în limita plafoanelor bugetare din condiţiile financiare
descrise în ghid.
Proiectul HURT 2023 a obţinut la evaluare
un număr de 83 de puncte, în condiţiile în care pragul de trecere era de 70 de
puncte. Cu toate acestea, proiectul nu a obţinut finanţare, deoarece, în mod
evident, câştigătorii au fost doar acei aplicanţi care au reuşit să obţină la
evaluare de la 84 de puncte în sus.
Dacă proiectul nostru ar fi fost
câştigător, cele 4 asociaţii Membre ale FARR, din consorţiul nostru de proiect,
ar fi gestionat, în cele 4 conturi bancare respective, suma de 528.479 de Euro –
distribuită între membrii consorţiului după cum urmează, pentru activităţile
celor 12 luni:
1.Asociaţia
pentru Dezvoltarea Comunităţilor de Rromi Căldărari (ADCRC) – din Iaşi, condusă
de domnul Mihalache Berculică Stănescu, rom tradiţional (coordonator de proiect)
199.510 Euro reprezentând 37.75% din bugetul de implementare a proiectului,
100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile
statului român)
2.Asociatia
Mediatorilor Rromi din Romania (AMRR) – din Tecuci, condusă de doamna Maricica Nica,
mediator şcolar, 126.607 Euro reprezentând 23.96% din bugetul de
implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie
suplimentară de la fondurile statului român)
3.Asociaţia
Manuş Pentru Educaţie şi Integrare (AMEI) – din Caracal, condusă de domnul
Valeriu Drăgoi, rom tradiţional, 111.255 Euro reprezentând 21.05% din bugetul
de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie
suplimentară de la fondurile statului român)
4.Uniunea
Democrată a Turcilor de Pretutindeni (UDTP)- din Constanţa, condusă de domnul
Ali Tair, apărător al drepturilor hâdârilor (romilor musulmani) din România, 91.107
Euro reprezentând 17.24% din bugetul de implementare a proiectului, 100%
fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului
român)
Obiectivele Proiectului:
(1) Cercetarea și documentarea Holocaustului
Uitat al Romilor din Transnistria (HURT) şi publicarea rezultatelor acestor
cercetări
(2) Creșterea nivelului deconștientizare
şi sensibilizare publică despre acest eveniment istoric dramatic – prin diverse
evenimente media, online şi offline, laice şi religioase; lobby pentru aprobarea
în parlament a datei de „24 Mai - Ziua Comemorativă a Holocaustului Uitat al
Romilor din Transnistria”
(3) Instalarea a 5 pietre comemorative în
5 locații diferite din România, însoţite de ceremonii oficiale de dezvelire,
slujbe religioase multi-culturale, conferinţe de presă locale, precum şi
oferirea unor Granturi Memoriale (în bani) unui număr de minim 55 de
supravieţuitori şi/sau urmaşi ai victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria
(HURT).
(4) Înființarea unei Coaliții Transnaționale
Rome pentru Comemorarea Europeană a Holocautului Romilor, cu lansareoficiala în
cadrul unei conferinţe internaţionale.
Zona de acţiune a proiectului era
prevăzută la nivel internaţional, cu prioritate teritorial-administrativă în
România, pe următoarele 4 zone principale de operaţii:
1. Zona Nord (Echipa Bercu/ADCRC – Iaşi, PIC
881642119)
2. Zona Centru (Echipa Maricica/AMRR – Tecuci,
PIC 887792307)
3. Zona de Sud-Est (Echipa Ali/UDTP – Constanţa,
PIC 888576649)
4. Zona Sud-Vest (Echipa Valeriu/AMEI – Caracal,
PIC 887792210).
Proiectul HURT-2023 – care va continua cu
HURT-2025 abordează evenimentul istoric deosebit de dramatic al Holocaustului Uitat
al Romilor din Transnistria care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial. Scopul principal proiectului nostru este de a crește nivelul de
conștientizare publică, de a pleda pentru recunoaștere oficială a acestui
genocid și de a onora victimele uitate, totodată oferind o reconciliere
istorică în beneficiul statului român, cu o înaltă valoare spirituală, în
relaţie cu opresiunile statale de o gravitate inimaginabilă, asupra romilor din
România şi împotriva Drepturilor Omului.
Pietrele comemorative prevăzute în proiect
vor servi drept monumente permanente, evidențiind tragedia și amintind de Holocaustul
Uitat al Romilor din Transnistria, în care peste 6.000 de bărbați romi,
peste 5.000 de femei rome și peste 13.000 de copii romi au căzut victime
regimului nazist adoptat de mareşalul Antonescu, într-o eroare istorică şi
într-un context anti-uman impus de presiunile istorice ale vremii dar mai ales
impus prin gândirea anti-umană şi acţiunile criminale ale unor consilieri de
stat rasişti antigipsişti, fără de care nu s-ar fi putut produce Ordonanța Secretă de Stat Nr.70S/24.05.1942.
Prin atingerea acestor obiective de
proiect european, descrise pentru prima dată în anul 2023, de către Forumul
Asociaţiilor Rome din România (FARR), continuate şi dezvoltate în anul 2025, ne
propunem să corectăm neglijența istorică, să facilităm reconcilierea morală a
supraviețuitorilor și a urmașilor victimelor HURT, să promovăm rememorarea
anuală pe 24 Mai și să asigurăm includerea acestei istorii uitate în eforturile
de rememorare europeană şi naţională.
Transnistria este cunoscută, în zilele
noastre, și ca Republica Moldovenească Nistreană - este o regiune separatistă
din Estul actualei Republici Moldova, care nu este recunoscută oficial de
comunitatea internațională, dar funcționează de facto ca un stat
autoproclamat. Coincidenţa face ca şi Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria să nu fie recunoscut.
Holocaustul Uitat al Romilor din
Transnistria a avut loc în perioada 1941–1944, în teritoriul numit
Transnistria, aflat între râurile Nistru și Bug, adică la Vest: râul Nistru –
actuala graniță estică a Republicii Moldova iar la est: râul Bugul de Sud
(Bugul Mare) – în actuala Ucraina, între regiunile Vinnytsia, Mykolaiv și Odesa.
Acest teritoriu a fost ocupat și administrat de România în timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, sub regimul mareşalului Ion Antonescu, după invazia
sovietică.Zeci de mii de romi din România (în
special din Basarabia, Bucovina și regat) au fost deportați forțat în această
zonă.Condițiile de trai erau inumane: foamete,
frig, lipsă de adăpost, epidemii, tortură, violuri, canibalism și execuții
sumare.
Deportările și crimele au fost organizate de autoritățile române,
iar zona a devenit un lagăr uriaș de exterminare.În cazul romilor, estimările oficiale variază, dar se consideră undeva
peste 25.000 de romi au murit acolo, mai ales copii.Mulți au murit pe drum, alții în ghetouri improvizate, tabere și sate
distruse, înfometați sau uciși. Acest eveniment istoric este „uitat” pentru că
a fost multă vreme ignorat în discursul istoric oficial din România și Europa.Termenul „Genocidul de la Bug” vine de la râul Bug, unde multe dintre
deportări s-au sfârșit în lagăre ale morții (precum Vapniarka, Bogdanovka,
Domanovka). Spre deosebire de Auschwitz sau alte lagăre naziste, lagărele din
Transnistria nu erau industrializate, dar scopul era același: exterminarea prin
condiții inumane și execuții. Mulți romi supraviețuitori nu au fost recunoscuți
oficial decât decenii mai târziu și foarte rar au primit compensații sau
sprijin limitat.
Grupul Păun este, din nou, anchetat penal
din anul 2025
La data de 25 iunie 2025, organizatorii Protestului
Romilor la Guvern cărora li s-au încălcat mai multe drepturi fundamentale
de către Grupul Păun, în forme continuate şi agravante, au transmis la un Parchet
relevant din Bucureşti o plângere penală împotriva Primăriei Capitalei, instituţie care, în complicitate cu unii membri
ai Grupului Păun au interferat abuziv în organizarea protestului, încălcând mai
multe legi şi articole din convenţii internaţionale şi din Codul penal al
României, săvârşind, printre altele, infracţiuni de
serviciu şi împiedicarea desfăşurării unei adunări publice.
Autoritatea de stat care a primit
plângerea, a transmis cazul, conform probelor puse la dispoziţie, Parchetului
de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti, chiar în zona unde asociaţia Partida Romilor
Pro Europa (Grupul Păun) îşi are sediul principal, respectiv pe Strada Telița Nr. 31.
La începutul lunii iulie 2025, Parchetul a transmis că au fost pornite
oficial cercetările penale împotriva suspecţilor - inclusiv Membri ai Grupului Paun sub aspectul săvârşirii
infracţiunilor prevăzute de art. 297 şi art. 373 din Codul penal, respectiv
pentru infracţiuni de serviciu (abuz în serviciu) şi împiedicarea desfăşurării unei
adunări publice.
De asemenea, sesizarea domnului Balaca Didinant (rom tradițional executat silit de Nicolae Păun, în mod abuziv în Dosarul Politic nr. 23368/3/2023), transmisă în atenția Agenției Naționale de Integritate (ANI), a rezultat în răspunsul oficial al ANI că, practic, situația conflictuală de interese observată cu probe la Partida Romilor Pro Europa este mult prea gravă, depășind competențele ANI, astfel sesizarea a fost redirecționată de la ANI direct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
Facem un apel la membrii Partidei Romilor
Pro Europa să coopereaze cu organele de anchetă cu toată încrederea, fără teama
că vor suferi orice abuzuri sau răzbunări din partea Grupului Păun. Informăm, de
asemenea, pe această cale, toţi membrii asociaţiei Partida Romilor Pro Europa că,
Articolul
367 alin. 4 din Codul penal prevede că o persoană care a aderat la un grup
infracțional organizat nu este pedepsită dacă, înainte de începerea urmăririi
penale, denunță existența grupului și ajută la identificarea și tragerea la
răspundere a unuia sau mai multor membri. Cu alte cuvinte, persoana care face denunțul
înainte de începerea urmăririi penale, ajutând organele legii la destructurarea
grupului, este scutită de pedeapsă, chiar dacă a făcut parte din acel grup
infracţional organizat.
Pe lângă acest răspuns al ANI, domnul Balaca a mai primit încă un răspuns încurajator, de la Tribunalul București, această instanță aprobând cererea de revizuire a dosarului în care Păun avea voie să își execute silit victima politică. Astfel, la data de 23.06.2025 a fost deschis pe Portalul instanțelor de judecată din România Dosarul de Revizuire nr. 21361/3/2025. Acest dosar de revizuire presupune faptul că instanța Tribunalului București va rejudeca speța afectată de eroarea/revelația din cererea de revizuire. În urma acestei rejudecări, instanța poate modifica, menține sau anula hotărârea anterioară. Dacă instanța va accepta noile probe care demonstrează că primul dosar a reprezentat un abuz grosolan de drept din partea Grupului Păun, atunci hotărârea inițială poate fi anulată, iar instanța are posibilitatea de a emite o nouă soluție care nu doar corectează nedreptatea, ci și sancționează sever acțiunile lui Nicolae Păun și ale finei acestuia.
Grupul Păun – coordonat de Nicolae Păun
preşedintele asociaţiei radical-extremiste Partida Romilor Pro Europa, a mai
fost anchetat penal şi în anul 2016, pentru infracţiuni contra bugetului public
săvârşite încă din perioada 2013-2015, identificate de OLAF.
Între anul 2016 şi 2025, aflăm din presă
că aceste dosare penale OLAF
şi DNA împotriva
Grupului Păun au fost aparent tergiversate, circulând între DNA şi Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) într-un mod cel puţin greu
de înţeles, fiind clasate în luna martie 2025 fără a fi judecate.
În tot acest timp, prin menţinerea permanentă
a membrilor Grupului Păun la Agenţia
Naţională pentru Romi (ANR) în structura Guvernului, şi prin finanţarea
abuzivă (contrar standardelor CEDO) a asociaţiei radical-extremiste Partida
Romilor Pro Europa, care mai are în subordine (prin ANR) şi Centrul Naţional Romano Kher,
irosind în mod iresponsabil, neconstituţional şi ilegal fondurile publice
teoretic destinate romilor, România a avut de pierdut miliarde de euro care
puteau fi atrase, efectiv, în proiecte reale şi eficiente de antreprenoriat
social pentru eliminarea sărăciei extreme din România şi transformarea corectă
a ghetourilor intensive actuale de pe teritoriul României.
De asemenea, dacă guvernele de până acum
ar fi fost responsabile şi eficiente, aceste fonduri europene nerambursabile,
din FSE şi FSE+, puteau fi absorbite corect şi folosite inclusiv pentru
rezolvarea cartierelor de tip „bidonville” (cartierele de colibe din carton) din
Franţa, aplasate de traficanţii de persoane, unde trăiesc (plătind chirie) zeci
de mii de romi nevoiaşi cu cetăţenie română, exploataţi ziua în amiaza mare de
traficanţi încă necunoscuţi, ca şi cum Agenţia
Naţională Împotriva Traficului de Persoane nici măcar nu există. Aceşti
traficanţi (cel mai probabil conectaţi la Grupul Păun, existând indicii în
acest sens) implicaţi în operaţiuni ample de exploatare de copii şi
adulţi nascuti in Romania, exploatati nu doar pe teritoriul Franţei ci şi al altor state europene, precum şi
în SUA şi Canada.
Zeci şi sute de mii de persoane
vulnerabile, mai ales copii, încă aşteaptă să fie salvaţi din situaţia de
exploatare extremă în care au fost împinşi de statul român, direct şi indirect,
printre altele prin finanţarea abuzivă a Grupului Păun, în mod ilegal şi
neconstituţional, de peste 25 de ani – aceste ilegalităţi au fost constatate în
conexiune cu decizia CEDO în
cazul Cegolea v. România din anul 2023 precum şi în contextul Avizului
Consiliului Legislativ al Biroului Permanent al Senatului României, care
spune că OG
26/2000 are 86 de articole, din care 63 de articole trebuie să suporte
modificări (la solicitarea CEDO), aşadar recomandând că poate ar fi mai util să
se abroge în integralitate OG26/2000 şi să se compună o lege nouă cu
privire la asociaţii şi fundaţii, cu adevărat sănătoasă, cu adevărat în
spiritul Drepturilor Omului, conform standardelor CEDO şi ale Cartei
Drepturilor Fundamentale a UE:
„Semnalăm că, de lege lata, actul normativ asupra căruia se intervine este
compus din mai puțin de 100 de articole, iar cele 63 intervenții legislative
preconizate în prezentul proiect vizează majoritatea acestora. în Din
perspectiva unei mai bune sistematizări a legislației, aplicarea dispozițiilor
art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, având în vedere faptul că modificările şi completările
preconizate vizează cea mai mare parte a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociații fundații, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea
nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, apreciem că ar fi
necesar ca prezentul proiect să fie înlocuit cu o nouă reglementare a materiei,
urmând ca Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, să fie în întregime abrogată. „
În România, este necesar şi urgent să fie implementat
un proiect naţional de transformare a ghetoului, nicidecum nu mai putem
continua finanţarea publică a membrilor Grupului Păun care, spre exemplu, în
conflict de interese cu Banca de Alimente din România şi cu unele prefecturi,
politizează în mod ilegal fondurile europene din FSE / FSE+ şi exploatează
electoral grupurile de romi păstrate intenţionat în sărăcie extremă, condiţionând fiecare săpun
şi fiecare pungă de zahăr în interesul direct şi imediat al Grupului Păun
şi al colaboratorilor electorali ai acestuia – elemente corupte din partidele politice
mari, partide ale căror conduceri centrale deseori nici nu au habar despre
ilegalităţile şi imoralităţile crunte care se întâmplă pe teren.
Foto: Poliţistul Comunitar Marius Totilă
din Giurgiu (Partida Romilor Pro Europa) împreună cu Iulian Paraschiv vicepreşedinte al Partidei Romilor Pro
Europa şi şeful Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) din Guvernul României folosind in conditii de conflict de interese Banca de Alimente din Romania.
Copiii României, indiferent
de etnie, au dreptul imediat şi necondiţionat la viaţă, securitate, la o protecţie
sigură şi la condiţii decente de creştere şi dezvoltare sănătoasă, nicidecum nu
pot continua să fie transportaţi în Franţa, Germania, Olanda şi în alte state
europene pentru a fi bătuţi, torturaţi, violaţi şi oblgaţi să cerşească, să
fure din buzunare la metrouruile marilor capitale europene, sau să se
prostitueze, pentru a produce în stare de sclavie îmbogăţirea traficanţilor şi mai ales a "gulerelor albe" care-i protejează pe aceşti traficanţi de oameni.
Nu în ultimul rând, scandalul
internaţional provocat de Grupul Păun aflat în relaţie de profundă infracţionalitate
asupra gestiunii fondurilor europene, urmat de nejudecarea capetelor de
acuzare între anii 2016-2025, a afectat şi încă mai afectează grav şansele de
recuperare a daunelor morale şi materiale ale celor peste 6000 de romi cu
cetăţenie română care au fost incluşi nominal fără ştirea lor, în mod abuziv, în
proiectele fraudate de Grupul Păun. Mii de persoane nevinovate au fost
anchetate în anul 2016 fără să ştie că datele lor personale au fost folosite în
aceste proiecte frauduloase, şi cel puţin o femeie de etnie romă, din Nord-Estul
ţării, şi- a pierdut viaţa în urma unui atac de cord, chiar în ziua în care a
primit citaţia să se prezinte la DNA să fie anchetată penal pentru deturnarea
sau complicitatea la deturnarea fondurilor europene.
„Following investigative
activities, including an on-the-spot check at the premises of the project
beneficiary Association Partida Romilor – Pro Europa, OLAF not only discovered
the project was just partly implemented, but uncovered a fraudulent scheme that
had been established to divert a part of the salaries of the project staff back
into the organisation's budget. In practice, the management of the association
forced employees to pay some of their wages back to the association as
"donations." OLAF estimates that 4.6 million euros have been
defrauded from the European Union budget in this manner. (…)
“In August 2015, OLAF communicated the results of its investigation to the
Romanian Judicial Authority, the National Anticorruption Directorate (DNA),
recommending the initiation of judicial proceedings. (…)
“OLAF examined possible irregularities in the project entitled "Social
Entrepreneurship. A Chance for the Roma Communities," which was
co-financed by the ESF (European Social Fund). The project aimed at
training young Roma, a vulnerable minority in Romania, on aspects of social
entrepreneurship, thus supporting their social inclusion. (…)
“One of the projects allegedly trained some 3,300 people belonging to
vulnerable groups in social entrepreneurship initiatives. However, most of the
people whose data appeared on the project’s list had no knowledge of it. Only
163 people apparently participated in the training seminars. Some 77% of
the EUR 2.75 million funds dedicated to these projects went on the salaries
of those involved in the project.” romania-insider.com
Strategia Națională de Incluziune a Romilor 2021–2030 este parte a unui cadru strategic european adoptat de statele membre ale Uniunii Europene, cu scopul de a promova incluziunea socială, economică și politică a persoanelor de etnie romă, dar și de a combate discriminarea și antigipsismul. Această strategie vine în continuarea eforturilor derulate între 2011 și 2020, însă aduce o viziune extinsă, mai ambițioasă și mai ancorată în realitățile sociale actuale. La nivel european, obiectivele urmărite se concentrează pe egalitate de șanse, acces la educație de calitate, locuri de muncă decente, servicii medicale adecvate, locuințe sigure, participare civică activă și combaterea tuturor formelor de discriminare.
Reducerea abandonului școlar în rândul copiilor romi - dar cu toate acestea se vehiculeaza cifra oficiala de cel putin 40.000 de copii care au abandonat timpuriu scoala, din motive usor de identificat in teren: cazuri de bullying rasial, cazuri de segregare rasiala in scolile primare raportate abundent din teren, clase primare de copii romi care nu beneficiaza de incalzire iarna - fiind inghesuiti in magaziile din spatele scolilor, scoli primare unde copiii romi au pauze diferite fata de ceilalti copii - pentru a nu interactiona, precum si cazuri ingrijoratoare in care inspectoratele scolare manifesta o dificultate/ lentoare complet nejustificata in a accepta/ facilita inscrierea copiilor romi la clasa zero sau clasa 1, cazuri in care scoala din apropierea domiciliului copilului refuza inscrierea copilului rom, trimitandu-l sa se inscrie la o alta scoala la peste 7 Km distanta etc;
Creșterea participării copiilor si tineretului rom la învățământul liceal și universitar - inca avem problema "locurilor cu dedicate" (pe baza "adeverintelor de etnie" complet ilegale) de care nici macar nu beneficiaza tinerii si copiii romi din medii puternic defavorizate, ci comunitatea vorbeste foarte tare ca aceste "locuri speciale" ar fi accesate doar pe baza de "spaga" si de catre tineri ne-romi, din familii ne-vulnerabile. Asta in conditiile in care UE spune ca "niciun fel de discriminare" nu este acceptabila in lege - adica nici cea negativa nici cea pozitiva. Un audit de calitate (etnica si economica) asupra originii beneficiarilor acestor "locuri speciale" din licee si universitati, din ultimii 20 de ani, ar rezolva misterul si ar servi ca studiu de impact al acestei politici de stat profund discriminatorii si generatoare de coruptie.
Intr-un Raport al Univ. Bucuresti din 2023 regasim informatia ca "În România, acțiunea afirmativă pentru romi în mediul universitar apare pentru prima dată în anul universitar 1992-1993 și este introdusă de către secția de Asistență Socială a Universității București, fiind alocate un număr de 10 locuri pentru studenții romi. Din anul universitar următor, acțiunea este preluată și de alte catedre de profil din cadrul Universităților din Cluj, Iași, Timișoara, urmând apoi să fie implementată la nivel național." Autorii raportului mai indică faptul că nu există o metodologie unitară pentru acordarea acestor adeverințe de etnie –fiecare organizație (pretins romă) aplică propriile reguli. Din raport mai reiese ca:
- Recomandarea "de etnie" se bazează pe o declarație a candidatului, fără autentificare oficială a etniei
- Interviurile variază: unele organizații sunt stricte, altele aproape automate sau simbolice
- Se evidențiază posibilitatea de abuz – dacă cineva vrea, pe baza unei discuții sumare (sau motivare prin posibila mita/ spaga sau alt "cadou", poate obține adeverința)
- Există pasaje in raport unde este descrisă o practică de „automatism” în eliberarea acestor documente, ceea ce creează suspiciuni de favoritisme, clientelism sau chiar tranzacții informale.
Facilitarea accesului la locuri de muncă prin măsuri de sprijin și calificare profesională (nici nu s- a mai pus problema, dupa scandalul calificarilor fictive din anii 2010-2013-2016 (vezi raport DNA)
Îmbunătățirea accesului la servicii medicale și sociale - nu a existat si nu exista o imbunatatire, iar starea de izolare profunda a "coloniilor" precum si absenta oricarei asistente medicale si sociale in conditii de carantinare, in perioada pandemiei, vorbesc de la sine. Oamenii s-au ajutat intre ei, asa cum au putut, ca si cum nu exista nicio "strategie" europeana sau nationala. Mai sunt 2 ani pana in 2027 la finalul "strategiei" si nu se vede decat dezastru umanitar in teren!
Rezolvarea situațiilor de locuire precară - nu doar ca aceasta problema nu s- a rezolvat, dar autoritatile nationale si locale par determinate chiar sa inrautateasca starea locuirii romilor nevoiasi din Romania, prin planuri de demolare (ex. Ploiesti) sau de evacuare fortata (ex. Botosani) fara solutii alternative, combinand aceste masuri inumane si ilegale cu amendarea oamenilor strazii (dupa ce tot ei ii arunca in strada) si amendarea mamelor din Ghetoul Profund ca isi intind hainele spalate de mana la uscat (sarma cu rufe a ghetoului vazandu-se "urat" din tren).
Se mai pune un accent (teoretic) pe recunoașterea și promovarea identității culturale a romilor, precum și pe implicarea acestora în procesele decizionale care le afectează comunitățile. Practic, "identitatea culturala" este perfect identificabila, ea se poate constata daca exista sau nu exista, in cazul unei persoane sau a unui grup de persoane, si cu toate acestea unica entitate (ciudata) care beneficiaza de intreaga finantare de stat "destinata romilor" detine undeva la sub 3% angajati si membri care vorbesc limba romani sau/si respecta Dreptul Cutumiar al Romilor (Romanipen). Asociatia Partida Romilor Pro Europa (in practica o asociatie guvernamentala, dar pretinzand ca ar fi ne-guvernamentala) este o asociatia care a absorbit toate fondurile "destinate romilor" insa fara a reprezenta romii din niciun punct de vedere, avand o intelegere a Identitatii Rome foarte slaba - spre deloc. Presedintele acestei asociatii insusi, Nicolae Paun, un extremist recunoscut incomunitate, face declaratii rasiste anti-tiganiste in spatiul public fara ezitare, numind romii "ciori", "cioroi" sau "excremente" de care lui ii este "sila" etc. Angajatii si subalternii lui, de asemenea, manifesta ura antigipsista in spatiul public, nu demonstreaza nicio apartenenta la Cultura sau Identitatea reala a Romilor, si cu toate acestea mentin monopolul asupra relatiei preferentiale cu statul roman,devenind, de- a lungul anilor de abuz, nimic altceva decat un agent activ de modificare unilaterala a ordinii constitutionale a statului de drept (organizatie terorista).
Art. 6 din Constituţia României (Dreptul
la identitate) prevede următoarele: (1) Statul recunoaşte şi garantează
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la
dezvoltareaşi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase. (2) Măsurile de
protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu
principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni
români.
Art.6 alineatul
(2) este, aşadar, consistent şi binevenit în raport cu Art.4 din aceeaşiConstituţie: (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi
solidaritatea cetăţenilor săi. (2) România este patria comună şi
indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de
naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de
opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
„...Considerînd că tulburările istoriei europene au arătat că protecţia
minorităţilor naţionale este esențială pentru stabilitatea, securitatea
democratică și pacea Continentului; Considerînd' că o societate pluralistă
şi cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea
etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparţinind
unei minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare,
care să le permită să îşi exprime, păstreze şi dezvolte această identitate;
Considerînd că instaurarea unui climat de toleranţă şi dialog este necesară
pentru a permite diversităţii culturale să reprezinte o sursă, dar şi un
factor, nu de divizare, ci de îmbogăţire a fiecărei societăţi; (...)
Articolul
3. 1. Orice persoană aparţinînd unei minorităţi naţionale are dreptul să aleagă
liber dacă să fie tratată sau nu ca atare, nici un dezavantaj neputind rezulta
dintr-o asemenea alegere ori din exercițiul drepturilor legate de aceasta. (...)
Articolul 4. 1. Părţile se angajează să garanteze fiecărei persoane aparţinind
unei minorităţi naţionale dreptul la egalitate în faţa legii şi la egala
protecție a legii. In această privință, orice discriminare bazată pe
apartenenţa la o minoritate naţională este interzisă. (...)
Articolul 5.1.
Părţile se angajează să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor
apartinînd minorităţilor naţionale să îşi dezvolte cultura, precum şi să
îşi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia,
limba, tradițiile şi patrimoniul lor cultural.
2 (...) Părţile se
vor abţine de la orice politică ori practică avînd drept scop asimilarea
persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale contra voinţei lor şi vor proteja
aceste persoane impotriva oricărei acţiuni vizînd o astfel de asimilare;
Articolul
6. 1. Părţile vor încuraja spiritul de toleranţă şi dialogul intercultural
şi vor lua măsuri efective pentru promovarea respectului reciproc, înţelegerii
şi cooperării dintre toate persoanele care trăiesc pe teritoriul lor,
indiferent de identitatea etnică, culturală, lingvistică ori religioasă a acestora,
îndeosebi în domeniile educaţiei, culturii şi al mijloacelor de informare. 2.
Părţile se angajează să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja persoanele
care ar putea fi victime
ale ameninţărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenţă, datorită
identităţii lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.”
Nu în ultimul
rând, relevante pentru cum au fost şi cum încă sunt trataţi romii din România
devin următoarele norme legale:
Codul penal al
României, Capitolul VII - Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, Articolele
209-2017 ; Art.283 - Represiunea nedreaptă (Infracțiuni contra înfăptuirii
justiției) precum şi Art. 297 – Abuzul în serviciu
Legea nr.
535/2004 a României privind prevenirea şi combaterea terorismului
Statutul
de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, Art. 6 şi 7 – Genocid şi Crime
Împotriva Umanităţii.
Între timp, copiii romi, provenind din sărăcia extremă a României ghetoizate, sunt obligați să comită infracțiuni în Franța și în alte state europene, acesti copii fiind exploatați de catre traficanți adulți necunoscuți, care îi recrutează din România, îi transportă și îi cazează peste hotare în acest scop. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane rămâne, aparent, complet adormită ca și cum nu ar exista. Website-ul acesteia pare, de asemenea, defect, chiar și la secțiunea „Organigramă”.
In 2022, Raportul SPACE I scria ca România
este una dintre țările (după Andorra și Suedia) care a înregistrat creșteri ale efectivului de persoane
private de libertate, în anii 2020-2021 (cu 6,6%) si cu un scor de pana la 25% mai mare decat media Uniunii Europene.
La o simplă căutare pe portalul dedicat proiectelor europene, identificăm un singur proiect activ legat de incluziunea romilor: RomaPlatformEL desfășurat în Grecia. Este un proiect cu buget modest, cu termen de finalizare în septembrie 2025, având ca obiectiv principal „sprijinirea punctelor naționale de contact” și, desigur, facilitarea „dialogului public și cooperării reciproce în vederea consolidării politicilor între toți actorii relevanți pentru monitorizarea și implementarea Strategiei Naționale de Incluziune a Romilor 2021–2030”.
Dacă situația din Grecia reflectă realități similare cu cele din România, este de temut că acest „dialog” va rămâne închis în cercurile instituționale ale executivului, excluzând în mod sistematic vocile si opiniile sau propunerile de proiecte din societatea civilă romă autentică. Mai grav, există riscul ca activiștii romi să fie nu doar ignorați, ci chiar supuși unor forme de represiune nu doar simbolică ba chiar instituțională. Deși proiectul se apropie de final, nu este disponibil niciun livrabil public, nici măcar un raport intermediar – un semnal îngrijorător privind transparența și impactul real al acestui demers, finanțat din fonduri publice europene în valoare de 176.344,56 €, provenite din taxele si impozitele cetățenilor statelor UE.
Raportul din 2023 arată că supraaglomerarea din penitenciarele din Romania reflectă probleme sistemice, precum o dependență excesivă de pedepsele privative de libertate, proceduri judiciare lente, birocrație ineficientă și o lipsă de alternative la încarcerare. Se evidențiază asadar ineficiența sistemului național de probațiune. Cu peste 120 de deținuți la 100 de locuri disponibile in penitenciare, România înregistrează o aglomerare semnificativă (media europeană fiind de 100), ceea ce ne situează printre țările cu cele mai supraaglomerate penitenciare. Cu toate acestea, proporția relativ redusă a persoanelor aflate în arest preventiv (doar 12,1% din populația penitenciară, față de o mediană europeană de 25%) poate sugera fie o practică judiciară mai prudentă în utilizarea detenției preventive, fie o durată prelungită și supra-birocratică a procedurilor judiciare, care conduce in final la un număr ridicat de condamnări definitive și sentințe privative de libertate. Totuși, în absența unui sistem eficient de sancțiuni alternative (cum ar fi reforma sistemului national de probatiune si eliberari conditionate precum si reforma sistemului national de asistenta sociala) și a unor politici penale orientate spre reabilitare, această aparentă reținere în utilizarea detenției preventive nu se traduce neapărat într-un sistem mai uman, mai "milos" sau mai eficient.
Implementarea strategiei europene presupune colaborarea dintre autorități centrale și locale, organizații neguvernamentale, lideri ai comunităților rome și instituții europene. In realitate, in Romania vedem doar agentiile prin excelenta guvernamentale cum ar fi cei trei "parteneri" ANR, CNCR si Partida Romilor in marele proiect national "Caravana Culturala Romi pentru Romania" - un turneu de manele comerciale cu iz puternic electoral, derulat in perioada 2023-2024) - precum si alte sinecuri care ocupa spatiul public (atat pe cel guvernamental cat si pe cel neguvernamental, in mod ilegal si neconstitutional) si consuma fondurile publice ale romilor fara a se vedea ceva pe urma lor.
Mai nou, vedem ca Agentia Nationala pentru Romi (ANR) se dezvolta cu o noua strategie, si anume Strategia Antisemitism 2024-2027, probabil avand ceva timp liber si fonduri la dispozitie, dupa ce a implementat cu succes strategia pentru romi.
Din cauza ca toate fondurile operationale au fost monopolizate in jurul executivului (guvernului), aruncand pe margine organizatiile cu adevarat neguvernamentale, care ar fi putut asista in teren, s- a ajuns la situatia masurabila nu doar sa nu se mai "implementeze" nimic, ba chiar sa se lucreze impotriva interesului public, precum si impotriva unei bune reputatii a guvernantilor (aceasta afectiune cronica simtindu-se destul de mult la ultimele alegeri).
Totodată, documentul "strategiei" include un asa-zis sistem de monitorizare și evaluare a progreselor, precum și "mecanisme consultative" (teoretice) menite să asigure participarea reală și eficientă a romilor în toate etapele procesului. In realitate, se mai face cate o adunare de 2-3 zile pe la Sinaia, la spa, unde cu chiu cu vai guvernantii reusesc sa convinga cate o mana de romi indaratnici sa participe (cu mare greutate, chiar daca au totul platit si au chiar au "voie" sa isi aduca sotiile, copiii, iubitele etc. la distractie).
Spre deosebire de strategiile anterioare, actuala „viziune” este cea mai ridicolă dintre toate, deoarece, la nivel teoretic, nu se mai limitează la ideea de „integrare” (care deja reprezintă o insultă la adresa romilor), ci încearcă să recunoască „drepturile egale” ale romilor ca cetățeni — deși Articolul 4 din Constituția noastră stipulează clar că toți cetățenii sunt egali, indiferent de etnie. Mai mult, pune un accent artificial pe „responsabilitatea comună” și pe necesitatea unei „schimbări de mentalitate” în relația dintre stat și minoritatea romă.
În ansamblu, Strategia Națională de Incluziune a Romilor 2021–2030 si-ar dori sa semnaleze o "tranziție de la politici reactive la o abordare strategică, centrată pe demnitate, participare și justiție socială", fiind un instrument esențial pentru construirea unei societăți mai echitabile și mai incluzive în România și în întreaga Europă. Cu toate acestea, vedem ca la CEDO in cazul Cegolea v. Romania se constata prin decizie la cel mai inalt nivel ca, in tara noastra, OG 26/2000 este, de 25 de ani, contrara Drepturilor Omului, iar deasupra tuturor, pentru a marca lipsa demnitatii guvernului in fata romilor din Romania, privilegiatul de guvern Nicolae Paun a inceput sa dea in judecata romii, in dosare abuzive individuale si colective, motivate politic, exercitand represiune nedreapta asupra activistilor care declara ca si-ar dori o schimbare spre normalitate si normalizarea statului de drept.
Proiectul ASIST - PLUS (extras mai jos) precum si alte proiecte similare sunt lucrate si prezentate inca din anul 2023, insa nu pot obtine finantarea necesara in vederea implementarii.
În ceea ce privește sărăcia extremă, Fondul Social European Plus (FSE+) reprezintă principalul instrument financiar al Uniunii Europene destinat investițiilor în oameni și sprijinirii aplicării "Pilonului european al drepturilor sociale". Pentru perioada 2021–2027, FSE+ dispune de un buget considerabil de 142,7 miliarde EUR și "va continua să joace un rol esențial în susținerea politicilor Uniunii în domeniile sociale, ocupării forței de muncă, educației și dezvoltării competențelor". Totodată, fondul sprijină, teoretic, "implementarea reformelor structurale necesare la nivel național și local, contribuind astfel la reducerea inegalităților, combaterea excluziunii sociale și promovarea incluziunii active a grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor afectate de sărăcie severă".
Așadar, fonduri există. Însă rămâne întrebarea esențială: de ce nu ajung ele acolo unde este cea mai mare nevoie? De ce nu sunt alocate în mod real și eficient către zonele cele mai afectate din România, Franța și alte locații din UE unde se cunoaște criza umanitară?
Pe site-ul oficial al Uniunii Europene regăsim un posibil răspuns: aceste fonduri "sociale" sunt distribuite în format de „structurale”, adică pot fi accesate doar prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene (sau echivalentul acestuia) din fiecare stat membru. Cu alte cuvinte, ele sunt absorbite doar de guverne si nu pot fi accesate direct de ONG-uri sau instituii publice apolitice.
„Uniunea Europeană va investi 7,3 miliarde de euro prin FSE+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă – în special pentru tineri – la educație de calitate și incluzivă, la formare și dezvoltarea de noi competențe, pentru a promova incluziunea socială și a extinde accesul la servicii de sănătate. FSE+ va sprijini modernizarea serviciului public de ocupare din România, crescând accesibilitatea și eficiența acestuia. Fondurile vor contribui la crearea unei piețe dinamice a muncii pentru toți, cu accent pe grupurile vulnerabile. De asemenea, vor susține proiecte de antreprenoriat social și vor promova consolidarea capacității partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile.”
Și totuși, în realitate, ghetourile din România nu doar că persistă, ci se adâncesc și se extind – migrează, odată cu sărăcia, și în Franța, și în alte colțuri ale Europei. Pata Rât continuă să existe, la fel și cartierele Dallas, Ferentari, pirițele toxice de la Baia Mare, orașul de carton de la Aninoasa, precum și alte peste 20 de comunități profund marginalizate, ignorate de decenii.
Discrepanța dintre promisiunile frumos formulate în documentele oficiale și impactul real din teren este dureroasă și evidentă. Fără o voință politică autentică, fără transparență în alocarea fondurilor europene și fără implicarea directă a comunităților afectate în conturarea și aplicarea soluțiilor, aceste sume colosale riscă să se irosească în birocrație, clientelism și proiecte sterile, fără viziune și fără efect concret.
