Apel Deschis - Proiectul European HURT 2025

Proiectul European HURT 2025 - un proiect dedicat victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria

Această invitaţie are în vedere colaborarea imediată în lucrările unui proiect deosebit de important, care va fi depus la licitaţia publică europeană înainte de data de 1 octombrie 2025, conform apelului public European Remembrance – 2025 (CERV-2025-CITIZENS-REM).  

Forumul Asociaţiilor Rome din România (FARR) lansează prezenta Invitaţie Deschisă unor noi parteneri de proiecte, care vor fi selectaţi exclusiv din rândurile ONG-urilor din România care nu au beneficiat niciodată de fonduri de stat, sau fonduri europene, fiind victime ale limitelor impuse de OG 26/2000 – cu privire la acordarea abuzivă a „statutului de utilitate publică” şi restricţionarea, prin aceasta, a accesului asociaţiilor la fonduri publice pentru a putea desfăşura proiecte de tip non-profit şi non-guvernamentale vitale societatii.

Eligibilitate

Cererea va fi considerată eligibilă numai dacă propunerea de proiect corespunde în întregime (sau cel puțin parțial) cu descrierea tematicii pentru care este depusă.

Participanți eligibili (țări eligibile)

Pentru a fi eligibili, solicitanții (beneficiarii și entitățile afiliate) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-          Solicitantul principal („Coordonatorul”) trebuie să fie entitate juridică non-profit (organism public sau privat) sau organizații internaționale;

-          Pentru co-solicitanți (membrii de consorţiu): să fie entități juridice non-profit sau cu scop lucrativ (organisme publice sau private). Organizațiile cu scop lucrativ (firmele mici şi mijlocii) pot aplica doar în parteneriat cu entități publice (primării, consilii locale, universităţi etc), organizații private non-profit sau organizații internaționale;

-          Să fie înființate într-una dintre țările eligibile, și anume: state membre ale UE (inclusiv țările și teritoriile de peste mări – OCTs); Țări din afara UE care sunt asociate la Programul CERV sau țări aflate în negocieri pentru un acord de asociere și în care acordul intră în vigoare înainte de semnarea grantului (vezi  Lista țărilor eligibile)

Alte condiții de eligibilitate:

-          Activitățile trebuie să aibă loc într-una dintre țările eligibile (în cazul nostru, România, posibil si Rep. Moldova

-          Suma minimă solicitată prin grant nu poate fi mai mică de 50.000 Euro

-          Proiectele pot fi naționale sau transnaționale;

-          Cererea trebuie să implice cel puțin doi solicitanți (solicitantul principal și cel puțin un co-solicitant, care nu trebuie să fie o entitate afiliată sau un partener asociat).

Obiectivele urmărite de finanţator: tranziția democratică, (re)construcția și consolidarea unei societăți bazate pe statul de drept, democrație și drepturi fundamentale.

Proiectele propuse la această licitaţie trebuie să vizeze cât mai multe din aceste priorităţi:

1. Dezvoltarea continuă și susținerea democrațiilor în contextul tranzițiilor din trecut de la regimuri autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi comuniste și fasciste) din diverse țări europene, oferind lecții importante pentru apărarea și promovarea valorilor UE precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;
2. Reflectarea asupra modelelor comune și a specificităților naționale, subliniind impactul durabil al trecutului totalitar sau autoritar și modul în care această moștenire dificilă continuă să fie rememorată, interpretată și abordată astăzi;
3. Analizarea și evidențierea actelor de rezistență și opoziție organizată împotriva regimurilor totalitare și autoritare din trecut, ca parte a eforturilor continue de protejare și cultivare a democrației în fața provocărilor persistente și emergente;
4. Tranziția de la regimuri autoritare și totalitare (inclusiv dictaturi comuniste și fasciste) spre democrație;
5. Promovarea memoriei și educației cu privire la evenimentele din trecut în care drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, de întrunire, de gândire, de conștiință, religie și drepturi electorale au fost suprimate sub regimuri totalitare și autoritare. Aceste exemple servesc la întărirea conștientizării importanței protejării valorilor democratice în prezent, inclusiv dreptul de a exprima opinii divergente și de a asigura un spațiu politic în care vocile opoziției pot fi auzite liber și în siguranță;
6. Explorarea mijloacelor de justiție istorică, fie prin procese, restituiri sau amnistii, și posibilitatea de a lucra și astăzi la forme de justiție reparatorie;
7. Elementele menționate mai sus pentru consolidarea democrațiilor – cum ar fi combaterea interferențelor externe, întărirea implicării cetățenilor, gândirea critică, educația media și reziliența societății – sunt strâns legate de contextul memoriei colective, deoarece contribuie la prevenirea repetării evenimentelor dramatice ale trecutului în Europa contemporană.

 Data limită de depunere : 1 Octombrie 2025 17:00
Perioada de evaluare: Octombrie 2025 – Martie 2026
Negocierea finală si semnaraea grantului: Aprilie-Iulie 2026
Buget Topic 1 CERV-2025-CITIZENS-REM-TRANSITION EUR 1.900.000
Buget Topic 3 CERV-2025-CITIZENS-REM-GENCRIME EUR 2.400.000

Descarcă de AICI Ghidul CERV-2025-CITIZENS-REM

Uniunea Europeană este o comunitate de valori, iar toate statele membre s-au angajat să respecte principiile democrației, statului de drept și respectării drepturilor fundamentale. Experiențele Europei din secolul al XX-lea demonstrează necesitatea unor democrații reziliente și a implicării active a cetățenilor în protejarea instituțiilor și valorilor democratice. Experiențele istorice, precum cele din anii 1920 și 1930, când unele democrații europene au trecut prin perioade deosebit de dificile, constituie avertismente clare privind importanța promovării democrației, inclusiv dintr-o perspectivă istorică. Astăzi, democrația se confruntă cu multiple provocări, ceea ce subliniază necesitatea consolidării încrederii publicului în procesele și instituțiile democratice și reamintirea rolului esențial al democrației în viața de zi cu zi a oamenilor.

Tranzițiile democratice (definite ca trecerea de la un sistem nedemocratic la unul democratic – o tranziție realizată de mai multe țări europene înainte de aderarea la UE) nu sunt doar procese politice și juridice, ci și transformări sociale. Tranziția și consolidarea democrațiilor prin reforme instituționale și legislative au fost esențiale. În plus, oferirea de justiție victimelor și comunităților afectate după căderea regimurilor totalitare și autoritare (inclusiv dictaturi comuniste și fasciste) poate sprijini vindecarea socială, întări și consolida reziliența în fața amenințărilor actuale și viitoare la adresa democrației.

 

La data de 6 iunie 2023, a fost depus la licitaţie proiectul HURT-2023 (The Forgotten Roma Holocaust of Transnistria: Establishing a TransnationalRoma Coalition for European Remembrance – Propunerea înregistrată cu numărul 101143890 - FRHT-2023, Holocaustul Uitat al Romilor din Transnistria: Formarea unei coaliții rome transnaționale pentru memoria europeană, conform condiţiilor solicitate de Finanţator, din apelului european CERV-2023-CITIZENS-REM care anunţa un buget total în valoare de10.200.000 EUR – acest buget urmănd a fi distribuit între aplicanţii câştigători ai licitaţiei, după procesul de evaluare. Valoarea solicitată în proiectul nostru 101143890 - FRHT-2023 (HURT-2023) era de 528 479 de Euro.

Consorţiul de proiect HURT-2023 era format din cele mai vechi şi mai active 4 ONG-uri membre ale FARR, care au fost şi acreditate la Parlamentul României, în diverse comisii de specialitate relevante pentru intersul romilor de a influenţa pozitiv legislaţia din România, în direcţia unui acces mai bun la Drepturile Omului. Liderii consorţiului de proiect, respectiv domnul Mihalache-Berculică Stănescu (ADCRC), domnul Valeriu Drăgoi (AMEI), doamna Maricica Nica (AMRR) precum şi domnul Ali Tair (UDTP) i-au inclus pe ceilalţi colegi ai lor din FARR în lucrarea acestei propuneri de proiect, având în vedere câte 3 colegi din alte asociaţii-membre ale FARR, solicitând în proiect alocări bugetare suficiente pentru a susţine activitatea în proiect a unui număr total de cel puţin 17 membri ai echipei de proiect, pe lângă punerea la dispoziţia proiectului a consumabilelor necesare cum ar fi  laptopuri, telefoane mobile, imprimante, alte echipamente de birotică. Voluntarii din acest proiect, de asemenea, erau prevăzuţi să primească diurne speciale pentru fiecare zi lucrată în proiect, conform caietului de sarcini şi în limita plafoanelor bugetare din condiţiile financiare descrise în ghid.

Proiectul HURT 2023 a obţinut la evaluare un număr de 83 de puncte, în condiţiile în care pragul de trecere era de 70 de puncte. Cu toate acestea, proiectul nu a obţinut finanţare, deoarece, în mod evident, câştigătorii au fost doar acei aplicanţi care au reuşit să obţină la evaluare de la 84 de puncte în sus.

Dacă proiectul nostru ar fi fost câştigător, cele 4 asociaţii Membre ale FARR, din consorţiul nostru de proiect, ar fi gestionat, în cele 4 conturi bancare respective, suma de 528.479 de Euro – distribuită între membrii consorţiului după cum urmează, pentru activităţile celor 12 luni:

1.     Asociaţia pentru Dezvoltarea Comunităţilor de Rromi Căldărari (ADCRC) – din Iaşi, condusă de domnul Mihalache Berculică Stănescu, rom tradiţional (coordonator de proiect) 199.510 Euro reprezentând 37.75% din bugetul de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului român)

2.      Asociatia Mediatorilor Rromi din Romania (AMRR) – din Tecuci, condusă de doamna Maricica Nica, mediator şcolar, 126.607 Euro reprezentând 23.96% din bugetul de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului român)

3.     Asociaţia Manuş Pentru Educaţie şi Integrare (AMEI) – din Caracal, condusă de domnul Valeriu Drăgoi, rom tradiţional, 111.255 Euro reprezentând 21.05% din bugetul de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului român)

4.     Uniunea Democrată a Turcilor de Pretutindeni (UDTP)- din Constanţa, condusă de domnul Ali Tair, apărător al drepturilor hâdârilor (romilor musulmani) din România, 91.107 Euro reprezentând 17.24% din bugetul de implementare a proiectului, 100% fonduri europene nerambursabile (fără contribuţie suplimentară de la fondurile statului român)

Obiectivele Proiectului:

(1) Cercetarea și documentarea Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria (HURT) şi publicarea rezultatelor acestor cercetări

(2) Creșterea nivelului deconștientizare şi sensibilizare publică despre acest eveniment istoric dramatic – prin diverse evenimente media, online şi offline, laice şi religioase; lobby pentru aprobarea în parlament a datei de „24 Mai - Ziua Comemorativă a Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria”

(3) Instalarea a 5 pietre comemorative în 5 locații diferite din România, însoţite de ceremonii oficiale de dezvelire, slujbe religioase multi-culturale, conferinţe de presă locale, precum şi oferirea unor Granturi Memoriale (în bani) unui număr de minim 55 de supravieţuitori şi/sau urmaşi ai victimelor Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria (HURT).

(4) Înființarea unei Coaliții Transnaționale Rome pentru Comemorarea Europeană a Holocautului Romilor, cu lansareoficiala în cadrul unei conferinţe internaţionale.

Zona de acţiune a proiectului era prevăzută la nivel internaţional, cu prioritate teritorial-administrativă în România, pe următoarele 4 zone principale de operaţii:

1. Zona Nord (Echipa Bercu/ADCRC – Iaşi, PIC 881642119)

2. Zona Centru (Echipa Maricica/AMRR – Tecuci, PIC 887792307)

3. Zona de Sud-Est (Echipa Ali/UDTP – Constanţa, PIC 888576649)

4. Zona Sud-Vest (Echipa Valeriu/AMEI – Caracal, PIC 887792210).

Proiectul HURT-2023 – care va continua cu HURT-2025 abordează evenimentul istoric deosebit de dramatic al Holocaustului Uitat al Romilor din Transnistria care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Scopul principal proiectului nostru este de a crește nivelul de conștientizare publică, de a pleda pentru recunoaștere oficială a acestui genocid și de a onora victimele uitate, totodată oferind o reconciliere istorică în beneficiul statului român, cu o înaltă valoare spirituală, în relaţie cu opresiunile statale de o gravitate inimaginabilă, asupra romilor din România şi împotriva Drepturilor Omului.

Pietrele comemorative prevăzute în proiect vor servi drept monumente permanente, evidențiind tragedia și amintind de Holocaustul Uitat al Romilor din Transnistria, în care peste 6.000 de bărbați romi, peste 5.000 de femei rome și peste 13.000 de copii romi au căzut victime regimului nazist adoptat de mareşalul Antonescu, într-o eroare istorică şi într-un context anti-uman impus de presiunile istorice ale vremii dar mai ales impus prin gândirea anti-umană şi acţiunile criminale ale unor consilieri de stat rasişti antigipsişti, fără de care nu s-ar fi putut produce Ordonanța Secretă de Stat Nr.70S/24.05.1942.

Prin atingerea acestor obiective de proiect european, descrise pentru prima dată în anul 2023, de către Forumul Asociaţiilor Rome din România (FARR), continuate şi dezvoltate în anul 2025, ne propunem să corectăm neglijența istorică, să facilităm reconcilierea morală a supraviețuitorilor și a urmașilor victimelor HURT, să promovăm rememorarea anuală pe 24 Mai și să asigurăm includerea acestei istorii uitate în eforturile de rememorare europeană şi naţională.

Transnistria este cunoscută, în zilele noastre, și ca Republica Moldovenească Nistreană - este o regiune separatistă din Estul actualei Republici Moldova, care nu este recunoscută oficial de comunitatea internațională, dar funcționează de facto ca un stat autoproclamat. Coincidenţa face ca şi Holocaustul Uitat al Romilor din Transnistria să nu fie recunoscut.

Holocaustul Uitat al Romilor din Transnistria a avut loc în perioada 1941–1944, în teritoriul numit Transnistria, aflat între râurile Nistru și Bug, adică la Vest: râul Nistru – actuala graniță estică a Republicii Moldova iar la est: râul Bugul de Sud (Bugul Mare) – în actuala Ucraina, între regiunile Vinnytsia, Mykolaiv și Odesa. Acest teritoriu a fost ocupat și administrat de România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, sub regimul mareşalului Ion Antonescu, după invazia sovietică. Zeci de mii de romi din România (în special din Basarabia, Bucovina și regat) au fost deportați forțat în această zonă. Condițiile de trai erau inumane: foamete, frig, lipsă de adăpost, epidemii, tortură, violuri, canibalism și execuții sumare. 

Deportările și crimele au fost organizate de autoritățile române, iar zona a devenit un lagăr uriaș de exterminare. În cazul romilor, estimările oficiale variază, dar se consideră undeva peste 25.000 de romi au murit acolo, mai ales copii. Mulți au murit pe drum, alții în ghetouri improvizate, tabere și sate distruse, înfometați sau uciși. Acest eveniment istoric este „uitat” pentru că a fost multă vreme ignorat în discursul istoric oficial din România și Europa. Termenul „Genocidul de la Bug” vine de la râul Bug, unde multe dintre deportări s-au sfârșit în lagăre ale morții (precum Vapniarka, Bogdanovka, Domanovka). Spre deosebire de Auschwitz sau alte lagăre naziste, lagărele din Transnistria nu erau industrializate, dar scopul era același: exterminarea prin condiții inumane și execuții. Mulți romi supraviețuitori nu au fost recunoscuți oficial decât decenii mai târziu și foarte rar au primit compensații sau sprijin limitat.

Memoria merită să fie păstrată vie.