O Copie de Partidă la Sibiu, cu Pretenţii "Tradiţionale" revelează necesitatea unui nou proiect de lege prin care să fie interzise entităţile etno politice (numite impropriu „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale”) care influenţează spaţiul politic, electoral, social şi economic, în condiţiile în care sunt constituite supra-legal şi supra-constituţional, fără a respecta nici OG26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi nici Legea 14/2003 a partidelor politice.
Într-o încercare disperată de reeşapare pe palierul de dreapta al politicii româneşti, indivizii– mereu aceiaşi - din spatele sintagmei “Partida Romilor” ar dori să îşi înscrie şi o variantă “de dreapta” a treflei de Sibiu, ca fiind, de data aceasta, “Partida Romilor Tradiţionali”. Prin această mişcare mai degrabă hazlie, creatorii acestei idei doresc, probabil, ca publicul să perceapă că romii tradiţionali s-ar duce, de mâine, la entitatea etno-politică Partida Romilor.
Consacrată încă din anii 90 pe filieră post-peceristă dictatoriala, cu acelaşi preşedinte neschimbat din funcţie de peste 3 decenii şi cu apucături contrare nevoilor bunei funcţionări a unui stat democratic, struţo-cămila anti-democratică Partida Romilor “Pro Europa” funcţionează de ani buni nu doar în imoralitate politică ci şi în ilegalitate. Acest statut imoral, ilegal şi neconstituţional s-a revelat în mod mai clar la data de 24 iulie 2020, odată cu rămânerea definitivă a hotărârii CEDO în cauza Cegolea v. Romănia. Vezi Hotărârea > Vezi Rapoartele de Monitorizarea Ne-Execuţiei Hotărârii
Deşi Partida Romilor se află în numeroase litigii, civile şi penale, din care victimele solicită din ce în ce mai mult parchetelor şi instanţelor de judecată ca această entitate să fie dizolvată conform legii, cu probe clare imediate şi publice din baza dispoziţiilor OG 31/2002 şi a altor legi speciale, totuşi colaboratorii lui Păun Nicolae zis şi Nicky Scorpion încearcă să o înscrie şi “în dublu” laJudecătoria Sibiu, în caz că va fi desfiinţată la Bucureşti, unde păgubeşte în fiecare zi buna imagine morală a sectorului 5.
Multe voci rome cinstite spun că ghetoul din Ferentari ar fi primul care s-ar moderniza, odată cu dizolvarea entităţii dictatoriale Partida Romilor. Dar acum ne întrebăm, oare în curând se vor muta nenorocirile din Ferentari la Sibiu? Sau se va amplifica modelul Ferentari în toată România, în loc să facem ceva diferit, democratic, să transformăm aceste locuri vulnerabile în medii mai sănătoase şi mai fericite?
Dar romii cinstiţi nu aşteaptă să vadă cum cade drobul de sare, adică nu stau cu mâinile
în sân, privind pasivi cum se înmulţeşte răul în ţară, ci deja se spune,
informal, că mai multe cereri de anulare şi contestaţii ar
fi fost trimise deja la Judecătoria Sibiu, să împiedice acest dublu exemplar al
treflei peceriste. Astfel, s-ar putea să avem ce discuta, vara aceasta, despre
dosarul nr. 6050/306/2026, care reprezintă o ruşine pentru Sibiu şi pentru
România - un stat care se află în încălcare perpetuă a prevederilor art. 46 din Conventie, în raport cu
refuzul de a executa Hotărârea CEDO în cauza Cegolea.
Unii romi tradiţionali, aşadar, solicită instanţei Sibiu anularea Încheierii de dezînvestire nr 6230/2026 din 06.07.2026, motivând cererea pe dispoziţiile art.534 alin. (4) , art. 470–471 din Codul deprocedură civilă, raportate la OG31/2002 şi art. 56 din OG 26/2000. Se pot trimite contestaţii până inclusiv mâine 11 iulie 2026, fără a risca depunerea tardivă. Dar acest dosar, complex prin impactul socio-politic, probabil poate fi atacat şi mai târziu, deoarece constituie o excepţie de neconstituţionalitate si anti-CEDO severă, în opiniile unor specialişti în drept constituţional.
De precizat că
OG26/2000 trebuia modificată încă din anul 2020, deoarece încalcă standardele
CEDO, iar conform unor opinii specializate din Comisia Legislativă a
Parlamentului, peste 63 de articole din aceasta OG (din totalul de 86) sunt amendabile. Prin
Plx 763/2023, Ministerul Justiţiei depunea la Senat proiectul de lege pentru
modificarea OG 26/2000, dar nu s-a mai auzit nimic după ce a ajuns la Cam Dep.
În actuala OG 26/2000,
încă în vigoare cu încălcarea perpetuă a Hotărârii CEDO, la Art. 1 alin. (3) se precizează că partidele politice, sindicatele și cultele religioase nu intră
sub incidența prezentei ordonanțe. OG 26/2000 - se scrie - reglementează entități de drept
privat fără scop patrimonial, nu structuri electorale. Partidele politice au un
regim juridic separat, stabilit prin Legea partidelor politice nr. 14/2003 și
legislația electorală. Dar, cu toate acestea, asociaţiile etno-politice din
România sunt “mai speciale” şi ele nu funcţionează nici pe departe doar în baza OG
26/2000, ci şi în baza legilor electorale constituite implicit tot anti-CEDO. Ba chiar aceste structuri etno-politice sunt precizate sumar şi în
Legea 14/2003 a partidelor politice, spre exemplu la art. 8, suficient cât sa nu fie nici partide, nici
asociaţii ca toate celelalte/ neetnice.
Art. 2 din OG 26/2000 spune că scopul asociațiilor și fundațiilor este cadrul pentru exercitarea dreptului la liberă asociere (art. 40 Constitutie, art. 11 CEDO), promovarea valorilor civice, democrației și statului de drept, realizarea unui interes general, local sau de grup, precum si accesul la resurse private și publice, parteneriatul cu autoritățile publice..... dar, în fapt, în cazul romilor, OG 26/2000 împreună cu deciziile ulterioare nejustificate constituţional ale executivului, au cauzat mari probleme, deoarece sute de asociaţii independente ale romilor au fost de fapt blocate sistematic din a avea vreun acces la resurse private şi publice.
Prin Partida Romilor, statul a instituit un “chilling effect” generalizat abuziv, prin OG-uri cu efect anti-CEDO, de o asemenea grosolănie şi gravitate, de peste 30 de ani, încât romii au ajuns speriaţi fie şi să îşi mai spună părerea, deseori ştiind că Gruparea Păun (un fel de minister al statului paralel, cu legi proprii) se va răzbuna pe ei, in forme complexe - atat de natură interlopă cat şi prin procese de tip SLAPP.
Activiştii romi sunt ameninţaţi, hărţuiţi, târâţi abuziv prin tribunale în dosare SLAPP (de intimidare) şi batjocoriţi în toate felurile, la vedere. Guvernul se face că nu vede, Necula (suporterul lui ND) se face ca nu vede, doar mimează opoziţia, iar CEDO aşteaptă din 2020 ca România să execute Hotărârea Cegolea (Art. 46), iar AEP spune că totul este “în ordine” cu cheltuirea banilor publici în campania electorală 2024, prin agenţii de stat controlate pe aceste filiere etno-politice anti-CEDO. Pentru unii, campania electorală începea nu doar prin cheltuieli vizibil neeligibile, ci şi încă din vara lui 2023, furând startul campaniei oficiale.
În ciuda unei hotărâri CEDO deosebit de importante, care din punct de vedere al Convenţiei este obligatorie şi non-negociabilă, statul român (prin conducătorii săi) menţin aceste entităţi etno-politice nedemocratice în sistem, nereglementate suficient, pe post de semi-partide dar fără a respecta legea partidelor, precum şi concomitent pe post de “asociaţii” dar fără a respecta regimul asociaţiilor neutre politic, aşadar mai degrabă în stil interlop (între lumi) mai mult în afara legii decât în lege, continuând să nege drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi să irosească fondurile publice pe criterii netransparente şi fără nicio productivitate în interes public - ci chiar cu efect contra-productiv.
LEGEA INTERZICERII ENTITĂȚILOR ETNO-POLITICE
Analiza legislației electorale în care apar menționate explicit (de peste 100 de ori) entitățile etno-politice nedemocratice numite impropriu „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale”
OG 26/2000
cu privire la asociații și fundații
Modif prin Legea nr. 246/2005 > Modif prin Legea nr. 145/2012
Plx 763/2023 la Senat
"Semnalăm că, de lege lata, actul normativ asupra căruia se intervine este compus din mai puţin de 100 de articole [86 de articole], iar cele 63 intervenţii legislative preconizate în prezentul proiect vizează majoritatea acestora. Din perspectiva unei mai bune sistematizări a legislaţiei, în aplicarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere faptul că modificările şi completările preconizate vizează cea mai mare parte a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, (...), apreciem că ar fi necesar ca prezentul proiect să fie înlocuit cu o nouă reglementare a materiei, urmând ca OG 26/2000, (...), să fie în întregime abrogată."]
Vezi:
Art. 8 din Legea 14/2003 a partidelor politice
Cum modificam art.8 (amendamente)
Vezi:
Art. 14 alin. (6) din Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (cum interpretam concertele de manele electorale din 2023-2024?)
Vezi:
Legea nr. 208/2015 pentru alegerile parlamentare
(Sintagma numita impropriu “organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale” apare de 113 ori în textul de lege, cu referire la entitatile etno-politice din Romania)
Vezi:
Art. 8 alin. (1) din Legea 115 / 2015 pentru alegerile locale:
“În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.”
Vezi si:
Ce/ Cine Este Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN)?
"Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) este un organ consultativ al Guvernului României, fără personalitate juridică, în coordonarea Departamentului pentru Relații Interetnice, organ consultativ care are ca scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Consiliul Minorităţilor Naţionale este format din câte 3 reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlamentul României." (de analizat cum sunt alesi cei 3 plus cum sunt alesi in Parlament, in baza căror legi sunt aceste entitati constituite și care este impactul lor electoral, politic, social, economic, financiar, precum și din punct de vedere al relației României cu CoE/ art. 10-11 CEDO și cu UE/CJUE)
Vezi:
Hotararea 137/1993
de imputernicire a CMN cu puteri supra-legale
Partidele politice de guvernare, din ultimele decenii, beneficiază, de o manieră nedemocratică, de existenţa acestor entităţi etno-politice pe care le-au numit impropriu “organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale”, plasate forţat (fără alegeri democratice) în Grupul Minorităţilor din Parlament, folosind resurse de stat - financiare şi instituţionale- pentru a bloca efectiv accesul în Parlament al partidelor noi, pline de viziune. Printre aceste partide noi se află şi unele fondate şi conduse de romi tradiţionali, care au un ţel comun: să susţină un grup parlamentar, prin alegeri democratice, care să reprezinte interesele legitime ale romilor – un ideal care nu a mai fost atins niciodată în istoria modernă.
De ani de zile, un singur deputat (nici acela ales democratic) raportat la un număr neoficial de peste 2 milioane de romi cu cetăţenie română nu este suficient, nici reprezentativ, nici proporţional, nici democratic. Romii au nevoie de un grup parlamentar format din minimum 30-40 de deputaţi şi senatori, loiali comunităţii. Ei sunt deja cunoscuţi şi admiraţi în comunităţile judeţene de unde provin si vor avea un număr de semnături de susţinere din partea comunităţii care-i trimite pe lista candidaţilor, corespondent numarului de voturi ulterioare.
Vezi cateva exemple din
Proiectele Noastre Sociale
centrate pe Energie Verde din surse Regenerabile
Vezi si un inceput de
Proiect de Tara > Plan de Guvernare
Vezi si
Proiect de Lege: Legea Etniei
Vezi si
Amendamentele noastre la Legea Buzoianu-Manole
Vezi si
Amendamentele noastre la legile electorale:
Art. 54 din Legea 208/2015 si Legea 334/2006
precum si art. 8 din Legea 14/2003
Niciun partid actual din România nu pare câtuşi de putin preocupat de acest topic de importanţă fundamentală în stat şi la nivel european: Drepturile Omului. Candidaţii romi ai FARR vor fi în totalitate tradiţionali, de dreapta, conservatori în inţelesul art. 1, 4, 16, 30-31, 40, 46 din Constituţie, vor fi ataşaţi valorilor conservatoare şi spiritului onoarei, iubirii de Dumnezeu, vor depune un jurământ tradiţional, în faţa lumii, înainte de a fi validaţi să ocupe poziţiile de deputaţi şi senatori ai romilor în Parlament. Aceşti aleşi ai romilor vor avea îndatorirea să servească interesele comunităţii, cu prioritate, în raport armonios cu interesele publice ale României.
În ceea ce privește dispoziția art. 62 alin. (2) din Constituție - "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie." - acest articol nu se va mai interpreta la fel de eronat și anti-democratic ca până în prezent, nu va mai nega articole incidente din aceeași Constituție (Art. 4, 16, 36-37, 40, 46), nu va mai nega prevederile art. 8, 3-4, 10-11, 14 CEDO, ci se va referi la adevăratele Organizații ale Cetățenilor aparținând minorităților naționale. Nicidecum nu se va mai referi exclusiv la entitățile etno-politice stabilite forțat în anii ’90, prin Hotărârea 137/1993, printre care se afla si Partida Romilor.
No comments:
Post a Comment