Se lansează
Comitetul Civil de Monitorizare a Rasismului anti-Rom (CCM-RaR)
În contextul
intensificării manifestărilor de rasism anti-rom în mediul online și în spațiul
public, se constituie Comitetul Civil de Monitorizare a Rasismului anti-Rom
(CCM-RaR), o structură civică independentă, bazată exclusiv pe voluntariat,
formată din cetățeni, victime ale discriminării și martori ai fenomenului
rasismului anti-rom.
Comitetul are ca
obiectiv monitorizarea, documentarea și analizarea fenomenului rasismului
anti-rom, în scopul sprijinirii transparenței publice și a aplicării efective a
cadrului legal existent.
Activități principale ale CCM-RaR:
- Colectarea și documentarea cazurilor
de rasism anti-rom (capturi de ecran, materiale audio-video, date publice
ale autorilor, conținut amenințător sau discriminatoriu și alte elemente
relevante pentru sesizarea autorităților civile sau penale);
- Elaborarea și publicarea periodică de
rapoarte statistice și analitice privind fenomenul rasismului anti-rom în
România şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv studii de caz cu
contextualizare juridică și socio-psihologică;
- Inițierea de propuneri legislative și
politici publice, inclusiv: (A) consolidarea cadrului legislativ relevant
(OG nr. 137/2000, OG nr. 31/2002 și Legea nr. 2/2021), (B) armonizarea și,
unde este cazul, codificarea acestora într-un cadru unitar, (C) formularea
de propuneri de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu standardele CEDO și Carta drepturilor fundamentale a UE; (D) Elaborarea și promovarea de petiții și documente de tip policy,
supuse dezbaterii publice (green papers), precum și documente de poziție
sau propuneri de implementare (white papers), în vederea fundamentării și
influențării politicilor publice.
Participare ca Membru CCM-RaR:
Sunt invitați să
participe, în calitate de membri voluntari: avocați pro bono, universitari,
studenți, jurnaliști, ONG-uri, sindicate, partide politice neparlamentare și
alte organizații şi persoane interesate de domeniul drepturilor omului. Activitatea
este neremunerată și se bazează exclusiv pe voluntariat.
Beneficii pentru
societate:
- Creșterea capacității de documentare
a fenomenului de discriminare, prin centralizarea și standardizarea
probelor și cazurilor;
- Îmbunătățirea
accesului la justiție, prin sprijinirea autorităților cu materiale
structurate și ușor utilizabile juridic;
- Creșterea transparenței publice
privind incidentele de rasism antirom și discriminare;
- Consolidarea educației juridice și
civice, prin explicarea publică a cadrului legal aplicabil;
- Sprijin pentru elaborarea de politici
publice și reforme legislative bazate pe date reale, nu doar percepții;
- Reducerea fenomenului de subraportare
a discriminării rasiale/ etnice, prin crearea unui canal alternativ de
documentare gratuită şi ajutor juridic gratuit oferit victimelor care nu
au posibilităţi să-şi angajeze avocaţi;
- Alinierea practicilor naționale la
standardele europene în materie de drepturi fundamentale;
- Stimularea implicării societății civile
și a mediului academic în protecția drepturilor omului.
- Liste de recomandări cu privire la
îndeplinirea criteriilor de aderarea a României la OECD.
Studii Comparative
de Jurisprudenţă Na
- Cauza Balaca: dosar SLAPP nr. 23368/3/2023 > personaj cu funcţie publică trimite în judecată SLAPP un critic de-al său, activist politic de etnie romă [ dosar revizuit la Tribunalul Bucuresti cu nr. 21361/3/2025 ] - vezi mai mult despre acest caz AICI (termen pronuntare revizuire 8 iunie 2026)
- Cazul 21653/281/2025
- contestaţie la executare silită depusă în apel la Tribunalul Prahova de un activist rom victimă a procesului SLAPP nr. 23368/3/2023 (termen judecare apel 6 octombrie 2026)
- Cazul SLAPP nr. 43255/3/2024 > personaj cu funcţie publică trimite în judecată un colectiv de zece critici de-ai săi, membri ai societatii civile - vezi si ce a scris justnews.ro despre ascest caz. Instanta a respins cererea reclamantilor drept Inadmisibila, ramasa definitiva prin respingerea apelului. Cazul a continuat cu apel din partea atacatorilor ref. nr. 43255/3/2024 (660/2025) respins ca nefondat. Decizia civila 413A a Curtii de Apel Bucuresti in acest caz poate fi studiata la finalul aceastei pagini
- Cazul nr. 33277/301/2023
> activist rom Necula câştigă Ordonanţă Preşedinţială împotriva fake news fabricate
şi emise de o angajată a Partidei Romilor (şi concomitent fină a deputatului
Păun).
- Cazul nr. 34960/301/2023 > activistul rom Necula atacat cu fake news de o angajată a Partidei Romilor câştigă în parte cererea sa la 17 decembrie 2024. Pârta a declarat apel la 14 octombrie 2025 (termen de judecata apel 25.09.2026) – a se remarca ambele termene inexplicabil de lungi cu posibila incidenta a prevederilor art.13, 14 CEDO, precum si art.3 CEDO avand in vedere ca parata a continuat acelasi timp de comportament provocand victimei daune morale si materiale suplimentare, sub privirile pasive ale legii
- Cazul civil nr. 792/93/2026 > presă de partid acuzata de fake news si derapaje rasiste antirome chemată în judecată de un activist rom (termen judecata pe fond 7 octombrie 2026)
- Cazul civil nr. 1188/105/2026 > activist rom trimite în judecată postul de televiziune RomâniaTV pentru rasism şi fake news la adresa sa şi a altor romi (termen de judecată pe fond 15 octombrie 2026). Vezi detalii
- Cazul nr. 3533/97/2022
> artistul Culiţă Sterp trimite RomaniaTV in judecată pentru fake news şi atingerea
adusă drepturilor la onoare, demnitate, reputaţie şi imagine.
- Cazul civil nr. 24512/4/2025 > activist rom solicita ordin de protectie in urma amenintarilor cu moartea probate in limba romani. Probele au fost respinse de instanta de fond si cea de apel ca fiind in limba romani. Cauza a epuizat rapid caile de atac in Romania, in defavoarea victimei rome care a fost si amendata cu 500 de lei (ref. 24512/4/2025/a1). Cauza in prezent se afla la CEDO, in cautarea accesului romului la un proces echitabil (art.6) si un remediu efectiv (art.13) in absenta discriminarii etnice (art.14). Legat de aceasta cauza civila exista si un dosar penal, care se afla in curs de solutionare. Vezi ce a scris si Mediafax despre acest caz si cum a mintit deputatul Paun presa despre acest caz civil, pretinzand ca deja s-ar fi judecat cauza penala si ca victima ar fi fost amendata (penal) cu 1400 de lei ca l-a criticat ("calomniat") pe el.
Cazul Urziceni nr. 411/98/2025 > 376/98/2025/a26 victime rome ale unui atac armat, din februarie 2025, soldat cu două victime, încarcerate la Poarta Albă în aşteptarea soluţionării cauzei pe fond. Relevante art. 2, 3, 13, 14, 17 CEDO precum si analize asupra accesului romilor la prevederile art.19 din Codul penal in contextul art.14 CEDO.
Studiu de caz asupra obiectivelor publice ale redactiei Gandul > modul de raportare a incidentului de la Craiova > uciderea tarnarului rom Auras Sept.2025 gestionat public in mod neadecvat - instigand publicul larg la derapaje rasiste antirome inclusiv in timpul ceremoniei de inmormantare a victimei. Vezi detalii
Studiul de caz asupra obiectivelor publice ale redactiei Digi24 > modul de raportare a stirilor false si tendentioase despre Familia Duduianu (numita generic-peiorativ "clan") a rezultat in semne de intrebare supuse atentiei justitiei cu privire la suspiciuni de rasism, fake news, interzicerea participarii romilor la adunari publice si instigare publica la rasism impotriva romilor invocand motive generice anti-rome concomitent cu promovarea colectivizarii pedepsei. Ca exemplu, in acest articol Digi24 prezinta o imagine publica deosebit de negativa a "clanului Duduianu" insa, odata cu verificarile efectuate, romii acuzati pe nedrept declara ca singura persoana arestata din acest scandal a fost un membru al Familiei Motoi, si anume Motoi Daniel Adrian. De remarcat ca acest nume se regaseste in Dosarul nr. 1545/93/2024 - PÎCCJ-DIICOT - confiscare specială (art.315 lit. c NCPP), in dosarul nr. 935/94/2021 - furtul calificat (art.229 NCP) disjuns din dosar 9231/94/2019 - furt calificat (art. 229 C.pen) precum si in dosarul nr. 4910/301/2025 - lovirea sau alte violenţe (art.193 NCP). De asemenea, tot numele de familie Motoi apare si in Dosarul nr. 1986/3/2022 (3306/2025) in termen apel septembrie 2026, pentru constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 NCP). Se remarca intrebarea, de ce Digi24 nu a verificat toate aceste informatii simple, dar prefera de ani de zile sa aiba doar "Clanul Duduianu" in articolele sale? Cel mai probabil, aceste raspunsuri le va oferi instantei, in dosarul civil de actiune in raspundere delictuala pe care este posibil ca familia afectata sa-l puna pe rol.
Studiul de caz asupra obiectivelor publice ale redactiei stiripesurse.ro > modul de raportare a stirilor false si tendentioase despre Familia Duduianu a rezultat in semne de intrebare supuse atentiei justitiei cu privire la suspiciuni de rasism, fake news, interzicerea participarii romilor la adunari publice si instigare publica la rasism impotriva romilor invocand motive generice anti-rome concomitent cu promovarea colectivizarii pedepsei.
Studiu de caz cu privire la
Jurisprudenţă CEDO
- Cazul Bolintin - Dosar nr. 62954/00 (Tănase şi alţii contra României)
A se remarca faptul că victima Emilian Niculae din acest dosar este în prezent hărţuită de Nicolae Păun si Partida Romilor în procese abuzive de tip SLAPP ex. Dosarul nr 43255/3/2024 şi altele. emilian Niculae este presedintele unui partid politic nou, fapt care i-a atras atacuri de natura abuziva - din incidenta prevederilor art.40 alin.(2) din Constitutie. Vezi si Directiva Europeana anti-SLAPP
No comments:
Post a Comment