Sasto: RomaniaTV trimisa in judecata de un activist rom

Activist rom deschide proces împotriva postului de televiziune RomâniaTV. Dosarul se află la Tribunalul Prahova

Un activist rom din România a deschis un proces împotriva societăților care operează România TV, acuzând postul de televiziune de răspândirea unor informații false, denigratoare și cu caracter rasist anti-ţigănist, difuzate în spațiul public prin materiale TV și online.

Prin Dosarul nr. 1188/105/2026, înregistrat la Tribunalul Prahova, reclamantul Constantin, cunoscut și Samir între prieteni şi activiştii pentru drepturile omului din România, susține că a fost ținta unei campanii publice de dezinformare și stigmatizare rasistă, politizată, din partea acestei televiziuni care i-ar fi adus atingeri vieţii personale, onoarei, reputației și drepturilor sale fundamentale. Activistul susține că nu a ocupat şi nu ocupă vreo funcție publică, nu este persoană cu funcție de demnitate în stat, motiv pentru care, în opinia sa, standardul de critică aplicat de presă ar trebui să respecte în mod strict limitele prevăzute de lege, privind protecția vieții private și a demnității personale. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 15 octombrie 2026.

Prin atacul asupra lui, activistul susţine că pârâta a atacat, indirect, întregul grup etnic din care face parte, generalizând forţat în mentalul colectiv unele stereotipuri rasiste care sunt deja active in mentalul colectiv de ani de zile, incluzând semantică şi imagistică peiorativă anti-romă, menite să alieneze orice empatie publică şi să reducă obiectivitatea analizei probelor. Romii, spune activistul, sunt supuşi unei uniformizări forţate, prin stereotipurile rasiste promovate de unele firme de presă, printre care se numără şi ROMANIA TV - RTV HD SRL. Prin aceste practici jurnalistice, de fapt se încurajeaza o politică de stat bazată pe conflictul inter-etnic, pe măsuri guvernamentale total nedemocratice şi netransparente împotriva romilor cu cetăţenie română şi pe un discurs public de ură rasistă anti-ţigănistă. Astfel, se ajunge la atacarea iraţională a romilor ca grup etnic, în forme sistematice şi deosebit de complexe, inclusiv în mediul şcolar, prin bullying-ul rasist anti-ţigănist, fără ca victimele să poarte vreo vină individuală şi fără ca empatia publică faţă de victime să fie încurajată în vreun fel semnificativ, de presă de stat sau de vreun partid politic aflat la guvernare sau în parlament.
În acțiunea depusă în instanță, Samir afirmă că materialele difuzate de pârâtă, unei largi audienţe, au fost realizate fără o bază probatorie și ar fi avut un caracter „denigrator, ostil și rasist”, fiind prezentate publicului majoritar (nerom) într-un mod care contribuie la incitarea la ură și discriminare pe criterii etnice, astfel limitând drepturile fundamentale ale romilor precum dreptul la demnitate, la exprimare liberă, participare fără constrângeri la viaţa democratică a statului şi la adunări publice libere, dreptul la libera asociere în asociaţii şi partide, precum şi exercitarea liberă şi fără constrângeri a dreptului de vot şi de a fi votat.
Activistul susține că, prin utilizarea imaginii sale și a numelui său fără consimțământ, precum și prin asocierea sa forţată cu fapte grave neconfirmate de dovezi, i-a fost fabricat în mod intenţionat un profil public cu totul fals şi dăunător, cu efecte directe asupra reputației sale și asupra percepției publice. Activistul susţine că aceste materiale fabricate de RomaniaTV (sau/şi preluate din alte surse, la fel de rasiste, cu care pârâta colaborează) ar fi avut un impact nu doar asupra sa personal, ci și asupra comunității rome, prin amplificarea voită a unor percepții sociale negative împotriva romilor, criminalizarea forţată colectivă a romilor, prin aceasta făptaşii negând drepturile personalităţii umane individuale precum şi respectul faţă de principiul individualizării pedepsei.
Activistul rom mai susţine că este un susţinător activ al libertăţii reale de exprimare şi libertaţii presei, prevăzute de art.30 din Constituţie şi de art. 10 CEDO, însă această libertate de exprimare nu poate justifica, în niciun caz, rasismul, minciuna sau dezinformarea publică voită, deoarece ar încălca art.31 din aceeaşi Constituţie a României şi art. 14 din aceeaşi Convenţie Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, atunci când minciuna spusă fără nicio ruşine chiar în public, reaua credinţă, lipsa respectului, înţelegerea greşită a democraţiei şi acuzaţiile false mai sunt însoţite şi de atacuri rasiste anti-ţigăniste sistematice, pe care le regăsim pe reţelele sociale, în presă, în administraţia publică şi chiar în discursul însuşi al „deputatului romilor” neales democratic de romi, înţepenit pe aceeaşi poziţie încă din anii 90, atunci întregul scenariu anti-rom se transformă într-un nou risc sistemic, la un nivel mult mai îngrijorător.
Cum riscurile sistemice au o tendintă de a se amplifica în timp şi nu să dispară de la sine, astfel de practici anti-rome jurnalistice, politice şi administrative de natură extremistă, rasistă expusă public ca şi cum ar fi o normalitate, pot fi combătute cu ajutorul instanţelor de judecată, într-o societate în care sfera democraţiei nu prea primeşte romii la dialog respectuos, ci doar vorbeşte despre ei, în lipsă. Aşadar, se poate argumenta, cu ample dovezi, că soluţiile reale în acest câmp toxic al rasismului instituţionalizat anti-rom nu se pot afirma, deocamdată, la nivel politic, ci numai la nivel juridic, cu sprijinul instanţelor de judecată, având în vedere certitudinea - probată - că toate partidele aflate la guvernare şi în parlament şi-au demonstrat deja viziunea anti-romă comună, precum şi practicile anti-CEDO, deja de ani de zile, prefăcându-se că aceste probleme grave ale romilor nici măcar nu există.

Cum cei mai mulţi politicieni şi jurnalişti nu par să opteze de bunăvoie pentru un comportament respectabil faţă de romi, în statul de drept, deşi România este parte la convenţii şi tratate internaţionale foarte importante, din sfera drepturilor omului, romii sunt obligaţi, în continuare, să se adapteze singuri, să devina din ce în ce mai inteligenţi şi să găseasca soluţii fără niciun suport relevant din afara grupului etnic real, non-guvernamental.

În materialul de mai sus, ca exemplu din multitudinea de materiale fabricate de RomaniaTV, pot fi identificate mai multe afirmații contestate de reclamant, prezentate de acesta ca având un caracter fals juridic si defăimător în spațiul public. Acestea includ: (1) atribuirea către reclamant a unei apartenențe la curentul „rezist”, în condițiile în care acesta susține că face parte din curentul suveranist, aspect demonstrabil public; (2) prezentarea sa ca fiind „interlop”, afirmație contrazisă de cazierul său judiciar, prezentat public; (3) asocierea sa cu expresii de tipul „reprezentant de clan”, pe care le consideră de natură să sugereze în mod direct o legătură cu activități infracționale și să genereze percepții negative în spațiul public; (4) utilizarea unor formulări precum „zece membri ai clanului de tâlhari”, în contextul în care imaginea sa a fost singularizată dintr-un grup de protestatari pasnici la CSM. Parata a folosit un fundal sonor de alertă, aspect pe care reclamantul îl consideră ca având potențial de stigmatizare și de afectare a reputației publice, inclusiv cu atingerea unor criterii rasiste ilegale.

Nu este pentru prima dată când postul de televiziune RomaniaTV ajunge în fața instanțelor din cauza unor materiale considerate ca depășind limitele libertății de exprimare. În ultimii ani, postul de televiziune a fost implicat în mai multe procese în care reclamanții au obținut hotărâri favorabile, instanțele constatând încălcarea dreptului la imagine, a reputației sau a vieții private. Unul dintre cele mai recente cazuri este Dosarul nr. 949/105/2026, soluționat de Tribunalul Prahova și ulterior de Curtea de Apel Ploiești. Litigiul a fost deschis de Romina Gingașu și Piero Ferrari împotriva societăților RTV HD SRL și RTV Properties Management SRL. Prin Hotărârea nr. 949/2026 din 31.03.2026, Tribunalul Prahova a admis cererea reclamanților și a dispus retragerea temporară a materialelor considerate defăimătoare, calomnioase sau care conțineau informații privind viața privată a acestora, până la data soluţionării definitive a unor alte dosare : Dosarul nr. 948/105/2026 termen 19 octombrie 2026 şi Dosarul nr. 973/105/2026 cu termen de judecată 23 iunie 2026. Instanța a obligat televiziunea RmâniaTV să înceteze publicarea unor materiale similare până la soluționarea definitivă a proceselor de fond. Ulterior, prin Hotărârea nr. 732/2026 din 20 mai 2026, pronunțată în apel în Dosarul nr. 949/105/2026, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondate apelurile formulate de companiile care operează postul de televiziune, menținând integral măsurile dispuse de Tribunalul Prahova. Decizia este definitivă.

Cum au ajuns judecătorii să se implice în războiul purtat de șeful asociației Partida Romilor „Pro Europa” cu un grup de activiști romi

Vezi si articol Mediafax (30.09.2025):

A cerut ordin de protecție împotriva deputatului Nicolae Păun, pe care îl acuză

de practici mafiote. Un activist rom susține că a fost amenințat că va fi ”băgat în porbagaj” și ”incendiat”

Un alt proces important în care România TV a fost sancționată de instanță este Dosarul nr. 3533/97/2022 al Tribunalului Hunedoara, deschis de artistul Culiță Sterp (Sterp Nicolae). Prin Hotărârea nr. 1596/2023 din 10 octombrie 2023, instanța a constatat caracterul ilicit al unor articole și materiale difuzate de postul de televiziune în care se afirma că artistul ar fi „ucis un om”. Judecătorii au apreciat că respectivele afirmații au adus atingere onoarei, demnității, reputației și imaginii reclamantului și au obligat pârâții RTV Properties Management SRL, Ridzone Computers SRL și reprezentanți ai postului la plata sumei de 100.000 de lei cu titlu de daune morale. De asemenea, instanța a dispus plata dobânzilor aferente, actualizarea sumelor cu rata inflației, publicarea dispozitivului hotărârii într-un ziar de circulație națională și achitarea a 20.000 de lei cheltuieli de judecată. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel București la data de 10 noiembrie 2023, astfel că litigiul a continuat în calea de atac. Cu toate acestea, soluția pronunțată de Tribunalul Hunedoara rămâne una dintre cele mai severe condamnări civile pronunțate împotriva România TV în ultimii ani pentru afectarea dreptului la onoare, reputație și imagine, prin folosirea de fals (fake news).

Nu în ultimul rând, România TV a fost condamnată și în litigiul inițiat de creatorul de conținut Andrei Șelaru, cunoscut publicului sub numele de Shelly. În Dosarul nr. 27718/3/2020 al Tribunalului București, instanța a pronunțat Hotărârea nr. 483/2022 din 6 aprilie 2022, menținută ulterior prin Hotărârea nr. 568/2023 din 20 aprilie 2023. Cauza a reprezentat un nou exemplu în care judecătorii au sancționat modul în care acest post de televiziune a prezentat informații referitoare la persoane publice, stabilind răspunderea civilă pentru prejudiciile produse prin conținutul difuzat.

Aceste dosare conturează un istoric de litigii în care instanțele au fost chemate să analizeze limitele dintre libertatea presei și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de materialele difuzate. În toate aceste cauze, judecătorii au identificat încălcări care au atras măsuri reparatorii, obligații de retragere a conținutului sau acordarea de despăgubiri.

Vezi si detalii despre cum
Presa Aservita lui Nicolae Păun Cauzeaza Valuri de Rasism Anti-Rom