Ce se mai aude despre acţiunile în instanţă ale lui Ciprian Necula (Aresel) contra atacurilor ilegale săvârşite, în forme continuate, de fina deputatului Nicolae Păun?
Concomitent, s-a arătat că Daniela este angajata unei asociaţii politice şi are un profil de Facebook public cu 56.000 de urmăritori iar publicul urmăritor al acestei pagini publice este o categorie specială de persoane, care este vulnerabilă, pârâta adresându-se în limba rromani şi limba română pentru a le forma opinia (politică) a acestor persoane. Mesajul transmis constant de Daniela este că „singura asociaţie” care poate să lupte pentru drepturile romilor este această asociaţie politică unde ea lucrează, şi anume Partida Romilor.
Ciprian Necula a arătat, de asemenea, că în comentariile publicate pe pagina de Facebook a Danielei există incitări la violență îndreptate împotriva persoanei sale. Reclamantul a susținut în fața instanței că afirmațiile pârâtei sunt false, neexistând nicio dovadă care să ateste, spre exemplu, că acesta ar fi frecventat cazinouri sau ar fi jucat banii romilor la cazinou.
Totodată, reclamantul a precizat că se află în prezența unei manipulări extreme, solicitând instanței să dispună de urgență obligarea pârâtei la încetarea acestei campanii defăimătoare. De asemenea, a arătat că profilul de Facebook al pârâtei este unul de persoană publică, având ca date de contact site-ul Asociației Partida Romilor Pro-Europa, conținutul fiind accesibil oricărei persoane, iar pagina este urmărită de peste 56.000 de persoane.
Necula la tribunal cu fina lui Paun
În data de 16 noiembrie 2023, Daniela ar fi fost în direct pe canalul său de facebook, având ca subiect biografia reclamantului Necula, lovind în el dar şi în „Areşel şi Trupa de intelectuali”. Se mai arată că timp de 4 ore cât a duat transmisiunea în direct l-a defăimatpe Necula şi l-a atacat prin afirmaţii şi acuzaţii lipsite de orice fel de bază factuală, cu scopul să-i afecteze imaginea şi reputaţia şi să-l insulte cu „ nenorocitule, ordinarule,.. panaramă, travestitule....tinerii, i-ai luat la bursă, i-ai pus la treabă, sclavi, banii romilor îi joci la cazino, trimiteaţi miliţia să lege oamenii, să-i lege de picioare şi de mâini, îi băteau ca-n Holocaust, tu şi cu .... cereaţi să intre poliţia în Ţăndărei, Bărbuleşti că vând copiii, că fac trafic de minori, voi trimiteaţi meliţia!”
– femeia spunând acestea arăta publicului o înregistrare
în care cetăţeni de etnie romă sunt bătuţi de reprezentanţi ai statului, invocându-se
că Necula nu a făcut nimic pentru ei şi nu face decât să ia bani în scopuri
personale. Daniela a afirmat cu o mare convingere şi de nenumărate ori că Necula
a folosit în scopuri personale „miliarde de euro destinate romilor” şi a plătit
persoane din anturajul său din aceste fonduri, „furând” totodată bani din
fonduri europene. Mai mult, Daniela se lăuda că transmite şi dovezi, însă fără
ca vreo dovadă a acestor afirmaţii să fie arătată sau indicată în concret.
Necula a mai arătat că emisiunea Danielei pe facebook/ înregistrarea avea, în data de 27.11.2023, un număr de 440 de comentarii, 444 de distribuiri şi peste 8500 de vizionări. De asemenea, s-a mai arătat că în data de 17 noiembrie 2023, pârâta a mai publicat alte 12 postări cu privire la Necula şi în aceeaşi zi a transmis şi în direct, pe aceeaşi pagină de facebook, timp de aproape 3 ore un nou monolog despre Necula, făcând afirmaţii similare cu cele din 16 noiembrie, afişând încontinuu, pe ecran, o fotografie personală a lui Necula, afirmând că acesta „a distrus mişcarea romă , viitorul copiilor romi”, că şi-a bătut joc de adevăraţii studenţi, ca „a făcut sclavagism” cu ei, că şi-a cumpărat iaht şi motocicletă din banii romilor şi că arată ca un handicapat, numindu-l „satana” „şarpe” şi alte insulte.
Postările şi live-urile Danielei au continuat şi în zilele de
18, 19, 20, 21, 23 noiembrie 2023, cauzând inclusiv reacţii agresive sau de
incitare la violenţă din partea publicului împotriva lui Necula – de genul „o
să fie el de acum căutat de ţiganii barosani, dacă spui dreptatea o să avem noi
jmeceri grijă de tine”.
În cauză a fost invocat art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în favoarea lui Necula, precizându-se importanţa vietii private – conform Jurisprudenţei CEDO. În acest dosar, afrmaţiile făcute de fina şi angajata lui Nicolae Păun sunt prezentate cu titlu de adevăr absolut şi niciuna dintre afirmaţii nu este susţinută de vreun început de dovadă. Daniela a fabricat şi a răspândit o imagine a lui Ciprian Necula de persoană profund coruptă, care a profitat de romi în toţi aceşti ani, „făcând sclavagism” şi trimiţând autorităţile peste romii vulnerabili să-i abuzeze.
Pârâta a făcut afirmaţii despre fapte grave, care intră în sfera faptelor penale şi le-a prezentat ca adevărate, desi nu a aratat nicio dovada. Toate afirmaţiile şi înregistrările fiind adresate direct comunităţii rome, comunitate căreia se adresează şi reclamantul prin activităţile sale. Reclamantul a mai precizat că, deși are apariții publice pe teme ce privesc comunitatea romă, inclusiv asupra unor chestiuni legate de singura asociație politică ce reprezintă interesele comunității rome în Parlament (Partida Romilor), acest fapt nu îl califică, în prezent, drept o persoană publică, care ar trebui să suporte un grad sporit de critică. Acesta provine din societatea civilă, în timp ce pârâta este membră a unei asociații politice aflate la guvernare de decenii, iar afirmațiile formulate de pârâtă depășesc orice limită a libertății de exprimare, indiferent de calitatea – publică sau privată – a destinatarului acestora.
În unele opinii, de o înaltă expertiză în domeniu, acest proces nu trebuia să fie judecat în civil, ci ar fi fost mult mai potrivit să se judece în legea penală, în baza dispoziţiilor art. 404, 367-369, art. 297, art. 296-298 şi art. 300 din Codul penal precum şi în baza dispoziţiilor explicite ale Legii nr 535/2004. Dar, cu toate acestea, Ciprian Necula a ales calea civilă, redusă la minim de rezultat doar in favoarea lui, unilaterală, deși el însuși confirmă o înaltă pregătire academică și mai ales că a susținut unicul masterat din România pe problematica romă. Prin aceasta, Ciprian Catalin Necula a ignorat complet faptele similare săvârșite de Daniela și de complicii ei din aceeași grupare organizata, împotriva și a altor activiști din opoziția legitimă a PRPE/ Grupului Păun.
Dar, având în vedere cum percepea Ciprian Necula membrii opoziţiei sale legitime (numindu-ne pe noi conservatorii cu apelativul nefondat si periculos “legionari” in luna mai 2025) înţelegem mai bine, poate, de ce domnul Necula nu a simţit nevoia să apere şi drepturile romilor abuzati sistematic de Grupul Păun, sau romii care nu au votat cum i-a îndemnat echipa sa de campanie electorală (din care făceau parte însuşi Nicolae Păun, fina sa Daniela Irina şi restul echipei politice PRPE).
(1 aprilie 2024):
"Nicolae Păun, șeful Partidei Romilor, a schimbat partidul social-democrat. Și ca să nu existe supărări în rândul celor pe care, pretinde, îi reprezintă, a îmbrățișat mai multe doctrine odată. A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone."
Revenind la dosarul lui Ciprian Necula contra finei lui Nicolae Paun (zis si Niki Scorpion), instanţa a reţinut că dreptul la libera exprimare este reglementat de art. 70 din Codul civil care spune că orice persoană are dreptul la libera exprimare, iar exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75 din Codul civil. În aceeași materie, art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.
Dar exercitarea acestor drepturi şi libertăți înseamnă şi îndatoriri și responsabilități - spre exemplu respectarea celorlalte legi, cum ar fi art. 31 din Constituţia României (informarea corectă a cetăţenilor, respectarea adevărului)
Aşadar, libertatea de exprimare poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.
Instanţa a arătat că jurisprudenţa CEDO include că obligația pozitivă ce decurge din art. 8 din Convenție trebuie să intre în discuție dacă afirmațiile critice depășesc limitele criticilor acceptabile în temeiul art. 10 din Convenție (în cauza Chauvy şi alţii contra Franţei s-a hotărât că nu s-a încălcat art.10 din Convenţie). Jurisprudenţa CEDO reamintește că art. 10 alin. 2 din Convenție nu lasă deloc spațiu pentru restrângeri ale libertății de exprimare în domeniul discursului politic sau al chestiunilor de interes general. În plus, limitele criticii admisibile sunt mai ample față de un om politic, vizat în această calitate decât față de un simplu particular: spre deosebire de cetăţeanul simplu/ omul particular, omul politic se expune inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor sale atât din partea ziariștilor cât și din partea masei de cetățeni; în consecință, trebuie să arate o toleranță mai mare (a se vedea cauza Feldek împotriva Solvaciei, nr. 20032/95, paragraful 74 tradus mai jos, CEDH 2001-VIII)
„74. Curtea reamintește, de asemenea, că există un
spațiu foarte restrâns, în temeiul articolului 10 § 2 din Convenție, pentru
restrângerea libertății de exprimare în materie de discurs politic sau de
dezbatere asupra unor chestiuni de interes public (a se vedea Sürek c. Turciei
(nr. 1) [MC], nr. 26682/95, § 61, CEDO 1999-IV). În plus, limitele criticii
acceptabile sunt mai largi în ceea ce privește un om politic, ca atare, decât
în cazul unui simplu particular. Spre deosebire de acesta din urmă, omul
politic se expune în mod inevitabil și cu bună știință unei examinări atente a
cuvintelor și faptelor sale de către jurnaliști și de către publicul larg,
fiind, în consecință, obligat să manifeste un grad mai ridicat de toleranță (a
se vedea Lingens c. Austriei, hotărârea din 8 iulie 1986, seria A nr. 103, p.
26, § 42, sau Incal c. Turciei, hotărârea din 9 iunie 1998, Culegere 1998-IV,
p. 1567, § 54).”
Instanţa
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti a mai reamintit în sentinţă că CEDO face
distincția între fapte și judecăți de valoare/ opinii. Astfel, concretețea/
adevărul faptelor se poate dovedi, în timp ce opiniile nu-și pot demonstra
exactitatea. Pentru judecățile de valoare, această cerință (de demonstrare) este
irealizabilă și aduce atingere libertății de opinie în sine, element
fundamental al dreptului asigurat de art. 10 (ex. cauza Lingens împotriva Austriei).
S-a mai reţinut că a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și că inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală ( a se vedea şi cauza CEDO Ivanciuc contra României) (versiune originală EN)
Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că aparența de drept este în favoarea reclamantului Necula, având în vedere că probele administrate în cauză nu justifică acțiunile întreprinse de Daniela, aceste acțiuni fiind de natură să aducă atingere dreptului reclamantului la viață privată, reputație și onoare.De asemenea, instanța a constatat că acuzațiile formulate de Daniela la adresa lui Necula sunt apte să producă o vătămare, indiferent dacă acestea sunt reale sau inventate. Astfel, afirmațiile făcute la adresa reclamantului au un caracter vătămător nu doar prin conținutul lor, ci și prin modalitatea în care au fost aduse la cunoștința publicului, precum și prin raportare la comunitatea căreia i se adresează pârâta, comunitate care este aceeași în cadrul căreia reclamantul își desfășoară activitatea. Totodată, afirmațiile pârâtei sunt de natură să contureze în percepția publicului o imagine negativă asupra moralității, demnității și reputației reclamantului, iar prejudiciile cauzate acestuia sunt de o gravitate deosebită.
Astfel, instanţa a admis cererea lui Ciprian Necula, de oprire temporară a Danielei din actele ei, prin ordonanţă preşedinţială,până la judecarea cauzei pe fond (în Dosarul nr. 34960/301/2023 din 15.12.2023) . Instanţa a obligat-o pe Daniela să se abţină de la publicarea pe viitor a unor noi postări de o asemenea natură calomnioasă, „live-uri” sau înregistrări ale unor live-uri pe pagina sa de Facebook sau pe orice altă pagină de Facebook deţinută de pârâtă sau pe care o va deschide ulterior, la adresa reclamantului, să se abţină de la publicarea unor poze şi afirmaţii calomnioase la adresa reclamantului, să se abţină de la promovarea în orice modalitate a live-urilor, postărilor sau înregistrărilor cu privire la reclamant. De asemena, instanţa a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată ale lui Necula, în cuantum de 331,96 lei (aprox 65 de euro), reprezentând onorariu avocaţial şi alte taxe.
În al doilea Dosar,cu nr. 34960/301/2023 din 15.12.2023, având ca obiect obligaţie de a
face + daune morale, Ciprian Necula solicită instanţei judecarea pe fond a cauzei, conform legii, fiindu-i
în parte admisă cererea prin Hotarârea nr 15118/2024 din 17.12.2024.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 04.11.2024, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 19.11.2024, apoi pentru data de 03.12.2024, apoi încă o amânare pe data de 16.12.2024 şi pe data de 17.12.2024.
Cererile
formulate de Ciprian Necula în cadrul dosarului au fost adaptate naturii problemei
deduse judecății și au vizat, în esență, înlăturarea consecințelor faptelor
ilicite. Astfel, acesta a solicitat obligarea pârâtei Daniela la ștergerea din
spațiul public a minciunilor și acuzațiilor neadevărate formulate la adresa sa,
precum și obligarea acesteia să se abțină pe viitor de la asemenea fapte
ilegale și imorale. De asemenea, reclamantul a cerut obligarea pârâtei la
publicarea hotărârii judecătorești definitive de condamnare, pe o perioadă de o
lună, fără întrerupere, pe pagina sa de Facebook. Totodată, Necula a solicitat
obligarea pârâtei la realizarea unei transmisiuni în direct, accesibile
oricărei persoane și cu posibilitatea de distribuire, în cadrul căreia să
citească hotărârea de condamnare, precum și menținerea acestei postări accesibile
timp de o lună, fără întrerupere. În final, reclamantul a cerut obligarea
pârâtei la plata sumei de 1 leu, cu titlu de despăgubiri morale, pentru
prejudiciul adus imaginii și reputației sale.
După cum se poate
constata, Ciprian Necula nu avea intenţia să umble după sume de bani prin
instanţele de judecată civilă, contra angajatei Partidei Romilor, spre deosebire
de colegul său de campanii electorale „progresiste” Nicolae Păun (preşedintele
PRPE) care cere instanţelor, în mod abuziv, să oblige activiştii romi la plata
unor sute de mii de euro atunci când îl mai critică democratic sau când se întrerup relaţiile
de colaborare.
Vezi si cazul
Paun si Fina contra Balaca
(victimei i se cerea 100.000 de euro iniţial)
Vezi si cazul
Paun si Lakatos contra Mohaci
(Victimei i se cerea 100.000 euro iniţial)
Vezi si cazul
Paun contra fostei sale colege Florentina Rotariu
(pârâtei i se cerea 140.000 de euro, acuzata de "delapidare")
Vezi si cazul
Paun si PRPE contra Zece
(Păun vrea de la 10 cetăţeni, in continuare,
suma de 150.000 de euro
dupa ce deja a pierdut 2 dosare contra lor,
unul la Tribunalul Bucuresti si unul la Curtea de Apel Bucuresti)
Astfel, se poate vedea din aceste pretenţii (de un leu) că Ciprian Cătălin Necula chiar dacă este (sau era) coleg şi prieten cu conducerea Partidei Romilor Pro Europa (în mod special cu Iulian Costel Paraschiv cunoscut drept prim-vicepreşedinte al PRPE), făcând Lobby impreuna, în aceeaşi echipă politică şi ideologică pro-ND, pro-USR, pro-VaxObligatoriu, pro Plx145, pro-numărat romii din România în scopuri contrare standardelor CEDO (cum ar fi art. 3, 4, 8, 10, 11, 6, 7, 9 din Conventie) şi contrare Constituţiei (art. 4, 16, 6, 36-40 etc.),
totuşi Necula nu pare să se compare, nici pe departe, cu nivelurile de pretenţii disproporţionate, de lăcomie, rasism antiţigănist şi indecenţă ale lui Nicolae Păun, un individ care ameninta procurorii "cu cutite in gat" precum si insultă romii cu apelativul „cioroi” chiar la TV, cu impunitate. Paun a fost cercetat de OLAF şi DNA pentru deturnare de fonduri şi alte infracţiuni (2013-2016), şi mai recent se pare ca a devenit obsedat de răzbunare contra activiştilor şi presei libere (cazuri ample 2023-2025) -oameni simpli, care îl critică pe bunădreptate, legitim şi cu dovezi.
De asemenea, nici nu s-a auzit vreodată în ţigăniile noastre că Necula sau apropiaţii lui din Aresel ar fabrica sau ar răspândi acuzaţii false în spaţiul public despre oponenţii lor politici sau ideologici, aşa cum o fac Nicolae Păun şi apropiaţii/ subalternii,finii şi angajaţii acestuia în mod sistematic, existând în prezent mai multe dosare penale pe numele membrilor grupului păun, pentru infracţiuni precum ameninţare, hărţuire, constituire de grup infracţional organizat, împiedicarea adunărilor publice, violarea vieţii private, incitare la ură şi discriminare şi altele.
Mai mult, se poate analiza din articolul de investigaţie marca vice.ro (aparent din apropierea lui Necula şi USR) cum aceeaşi grupare organizată din jurul lui Nicolae Păun a fost implicată în „scandalul useriştilor falşi” din 2019 prin care campania electorala a partidului USR a fost grav afectată, USR pierzând voturi semnificative prin acele înscenări în care nişte indivizi apăreau machiaţi strident şi îmbrăcaţi în costume cu efect homofob asupra populaţiei majoritare şi se apropiau de cetăţeni să le ceară votul pentru USR, premeditând efectul de respingere a USR din punct de vedere uman şi electoral.
Vezi AICI cum membri ai Grupului Păun apar descrişi în articolul de investigaţie marca vice.ro mai degrabă ca nişte personaje brutale, neadaptate spaţiului democratic, cu atitudini rasiste şi homofobe.
În articolul vice.ro mai apare
menţionat şi Victor Nicolae Bogdan președinte al Filialei Sector 6 a asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa care administrează, printre altele, ZiaruAtac – prin care gruparea paun îşi atacă oponenţi politici din spatiul democratic în moduri ilegale, rasiste şi
brutale, promovând Fake News şi acuzaţii false cu scopul de a-i reduce la tacere si a instiga publicul
la ură şi discriminare contra lor.
Reclamantul Necula Ciprian a depus la dosar dovezile care au fost observate şi în
primul dosar, pentru analiza mai atentă, pe fond. Acuzaţiile fără temei ale Danielei
împotriva lui Necula apar deosebit de grave, din sfera penală: „o Românie
întreagă nu a luat atâţia bani de la Fondurile europene ca voi” sau „banii
romilor îi joci la cazino” sau „ţi-ai băgat 500 milioane de euro în buzunar”,
„în cont personal”, „şi asta o faci de ani de zile”; „el şi echipa lui din alte
ţări şi familia lui au pus mâna, acum câteva zile, pe 1 miliard şi 400 de mii
de euro”; -„sute de milioane de euro pe care îi mănânci de ani de zile” precum
şi insulte de genul „nenorocitule”, „ordinarule”, „zici că eşti hal de ţigan”,
„panaramă”, „travestitule” – care s-ar fi dorit a părea nişte insulte legitime
împotriva unui „penal nenorocit” , bazate pe fapte de corupţie deosebit de
grave.
Ciprian Necula a arătat că pe parcursul a emisiunilor sale în direct, pârâta a
afirmat cu certitudine şi de nenumărate ori căel ar fi folosit banii destinaţi
romilor în scopuri personale „miliarde” de euro, că a plătit persoane din
anturajul lui din aceste fonduri şi că a furat bani din fonduri europene. Reclamantul
Necula a mai menţionat că toate afirmațiile, înregistrările video și postările Danielei
sunt făcute sub umbrela unei entităţi politice (Partida Romilor), se
adresează direct minorității rome (prin folosirea inclusiv a limbii romani/ sau
fragmente din această limbă), comunitate căreia se adresează şi el. Necula a
mai arătat că audienţa căreia s-a adresat Daniela este compusă din persoane
vulnerabile sensibile la discursuri și afirmații și prezentate ca fiind
adevărate.
CUM S-A APĂRAT DANIELA?
Apărarea Danielei a scris că cererea lui Necula ar trebui respinsă, deoarece este o persoană publică nicidecum privată, şi se poate demonstra că a ocupat diferite funcţii politice de-a lungul carierei sale, respectiv: „a fost membru marcant vreme de mult timp în PSD, partid din care a plecat cu scandal, dându-şi demisia, a candidat din partea PSD la alegerile parlamentare şi a pierdut, a ocupat funcţii politice de foarte mare vizibilitate, fiind secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene în guvern”. Apărarea mai scrie că Necula însuşi şi-a publicat pe LinkedIn că este o persoană publică, că a fost jurnalist, lider de campanii publice, analist politic, debater în mass-media, membru fondator al Platformei civile Aresel.
Mai mult, apărarea Danielei a mai scris că Necula are o pagină pe
facebook în care este urmărit de peste 2.000 de persoane şi în care s-a
autodescris ca fiind persoană publică. Astfel, apărarea Danielei a mai precizat
că în aceste condiţii, reclamantul Necula Ciprian poate fi considerat o
persoană publică, mai ales că „în căutări pe google apar nenumărate fotografii
şi articole cu şi despre el, mai puţin favorabile”. Apărarea Danielei a mers
chiar mai departe şi a spus că Necula minte instanţa, iar „modul său mincinos
de a-şi desfăşura activitatea este dovedit si de modul în care a minţit
instanţa că este persoană privată, fără implicare politică, deşi adevărul este
că este persoană publică, implicată în viaţa publică”.
În ceea ce priveşte afirmaţiile despre gestionarea fondurilor, apărarea Danielei
a mai spus că Necula a fost secretar de stat şi a gestionat sute de milioane de
euro. Cu privire la afirmaţia că Necula ar fi luat sume mari de bani, „jumătate
de milion până la 500 de milioane de euro” – Daniela a susţinut că se referea
la faptul că fusese o întâlnire în Oslo, la scurt timp înainte de prezentarea
ei, iar la acea întâlnire s-a discutat despre anumite sume de bani, pe care
le-a prezentat după cum i-au fost aduse la cunoştinţă şi despre care acum a
aflat că suma finală agreată a fost de fapt de 100 milioane de euro, sumă
alocată de Fundatia (Soros?) pentru o nouă fundaţie a romilor la nivel
european, până în 2030, iar parte din acest demers a fost şi asociaţia Aresel.
Apărarea a mai precizat că între timp, din informaţiile pe care le detine,
Aresel a devenit partid politic si se implică în politică, sens în care a
înţeles că a şi încheiat un protocol de colaborare cu partidul USR.
Vezi si
Nicolae Paun pierde procesul contra unui grup de activisti romi traditionali
Vezi si
Nicolae Paun a Pierdut Apelul
Vezi si
Cum insultă Nicolae Păun romii, chiar la tv public, cu apelativele “ciori” “cioroi”etc.
Vezi şi
proba nr 34 în care Daniela îi declară Aurorei relaţia apropiată cu
Nicolae Păun şi faptul că acesta a aprobat activităţile ei ilegale “să intre în ei” (în
activişti)
Apărarea Danielei a mai arătat că Necula şi-a promovat neamurile pe banii
şi pe imaginea romilor, punând-o într-un program de internship pe verişoara lui
care ar fi beneficiat de suma de 7.500 de euro - prin aşa-zise nereguli grave -
şi ar fi luat şansa unui tânăr rom de a beneficia de acest program în Parlament.
Daniela mai spune instanţei că reclamantul Necula şi-a angajat şi plătit rudele
să fie în ONG-uri pentru romi, declarând că vărul lui Necula a lucrat la REF (Roma
Education Fund) şi la Aresel.
Legat de afirmaţia privind faptul că Necula a susţinut violenţele poliţiei
asupra romilor în pandemie, Daniela consideră că acest lucru este clar şi a
rămas şi în scris în articolele publicate în presă chiar de reclamant, care a
descoperit împreună cu colegii său de la Aresel că au existat şi motive pentru
intervenţiile autorităţilor în toate localităţile în care au existat incidente,
dar şi justifică aceste violenţe nejustificabile: „Inițial mi s-a părut că poliţia
a intervenit brutal, dar apoi am și înteles de ce au făcut-o" (...) „”Aruncau
cu pietre în mașinile lor. În orice stat european, dacă ai aruncat cu piatra în
polițist, nu prea ieşi în regulă de acolo".
Cel mai probabil enervat
de noile acuzaţii nefondate care i s-au adus chiar şi în întâmpinarea Danielei
la proces, la data de 09.09.2024, Necula a depus cerere precizatoare la
instanţă, prin care şi-a modificat cuantumul despăgubirilor morale solicitate
de la suma de 1 leu la suma de 10.000 de euro.
CE A HOTĂRÂT INSTANŢA?
În analiza
probelor şi indiciilor, instanţa a reţinut că într-adevăr Daniela Irina este
angajată a Partidei Romilor Pro Europa şi este deţinătoarea paginii de facebook
supusă analizei legale.
Instanţa a arătat
că nu consideră că reclamantul este o personalitate politică, cum a dorit
pârâta să convingă, deoarece la data distribuirii postărilor în spaţiul public
despre reclamant acesta nu activa în vreun partid politic şi nu se erija într-o
personalitate politică, iar în extrasul cu articolul postat pe site-ul
hotnews.ro, care datează din anul 2017 se arată chiar demisia lui Necula din
PSD. Daniela l-a atacat pe Necula în calitatea sa de activist, preşedinte al unor organizaţii
neguvernamentale şi fondator al platformei Aresel.
Instanţa a mai reţinut că discursul Danielei la
adresa lui Necula era departe de a putea
fi protejat de art. 10 din Convenţie, fiind un discurs propriu unei campanii de denigrare susţinute pe
parcursul mai multor zile. În acest sens, instanţa a reţinut că la adresa
reclamantului pârâta a emis judecăţi de valoare, precum insultele de tipul
„handicapat”, „travestit”, „ordinar”, „mizerabil”, acelea referitoare la
dezbinarea şi distrugerea mişcării rome, trădarea fondatorului mişcării rome,
folosirea comunităţilor de romi în interes propiu şi pentru propria imagine, precum
şi opinia conspiraţionistă conform căreia Muzeul Romilor ar fi luat foc, dar
doar în ce priveşte dulapul cu actele şi proiectele reclamantului, astfel încât
acesta să nu mai poată fi controlat şi prins. De asemenea, pârâta a emis şi acuzaţii
multiple referitoare la sustragerea banilor romilor şi utilizarea în scopuri
personale, includerea nelegală a unor rude în funcţii în diverse organizaţii,
trimiterea organelor de poliţie pentru a agresa romi în scopul de a-şi face
reclamă ulterior, exploatarea tinerilor romi şi împrumutarea de bani cu camătă.
În contextul tiradei de afirmaţii defăimătoare la adresa reclamantului
desfăşurată pe parcursul mai multor zile pe pagina de facebook a pârâtei, faţă
de lipsa oricărui temei faptic pentru niciuna din afirmaţiile efectuate,
instanţa apreciază că inclusiv judecăţile de valoare emise sunt excesive.
Se mai arată că Daniela, înainte de a-şi expune credinţele referitoare la
faptele imputate lui Necula chiar de natură penală, trebuia să facă o minimă
cercetare cu privire la adevărul acestora, ca de exemplu să verifice dacă
într-adevăr au fost obţinute sumele de bani expuse în înregistrări şi postări,
cu ce scop au fost obţinute acele sume de bani, să prezinte înscrisuri
doveditoare în acest sens sau orice alt înscris care să conducă la concluzia
gestionării frauduloase a fondurilor europene, să verifice dacă există vreo
urmărire penală în curs cu privire la acest aspect, dacă a făcut vreodată vreo
persoană vreo plângere, să investigheze în mod minuţios dacă în organizaţiile
conduse de reclamant se află rude ale acestuia şi modalitatea în care au fost
numite şi să prezinte eventuale înscrisuri existente în acest sens, şi alte
asemenea acţiuni care să conducă la concluzia că aceasta a acţionat cu
bună-credinţă, în mod obiectiv, nu în scopul denigrării. Pârâta, în schimb, a
ales să repete în mai multe zile, atât prin înregistrări live, cât şi prin
postări online, aceleaşi acuzaţii şi insulte la adresa reclamantului, fără a
prezenta o minimă bază factuală cu privire la acestea, într-un stil
alarmist, de natură să trezească emoţii puternice şi să determine
telespectatorii să nu mai treacă informaţiile prin filtrul raţiunii. Modalitatea
Danielei de a expune subiectele de interes pentru comunitatea din care spune că
face parte nu poate fi calificată ca fiind obiectivă sau cu scopul de a informa
publicul şi trebuie cenzurată.
Cu privire la afirmaţiile pârâtei privind sumele de 500 de milioane de euro
sau un miliard 400 de milioane de euro pe care reclamantul „i-ar fi băgat în
buzunar” ca urmare a unei întâlniri în Oslo, Daniela nu a indicat niciun minim
de dovadă că ar fi avut loc o astfel de întâlnire sau că ar fi fost obţinute
astfel de sume de bani. Mai mult, nu a indicat un minim de dovadă că aceste
sume de bani ar fi fost transferate în contul personal al reclamantului, astfel
cum a susţinut. În întâmpinare Daniela a făcut referire la un articol publicat
pe
https://www.opensocietyfoundations.org/newsroom/open-society-commits-100-million-to-new-roma-led-foundation,
însă articolul respectiv este publicat în urmă cu 2 luni înainte de postările
sale şi nu face referire la vreo întâlnire din Oslo şi nici la transferarea
vreunei sume de bani în contul reclamantului, ci informează publicul larg cu
privire la faptul că Open Society va crea începând cu anul următor o nouă
fundaţie.
Inclusiv în întâmpinare, pârâta a susţinut că reclamantul a încercat să
acceseze în mod nelegal fonduri europene pentru comunităţile de romi, deşi nu a
invocat vreun motiv de nelegalitate, ci a susţinut în continuare, fără un minim
de dovadă, că reclamantul, echipa lui şi familia lui au obţinut un miliard şi
patru sute de mii de euro. Dovezile şi informaţiile pe care le consideră pârâta
ca fiind concrete, prezentate în întâmpinare, nu au legătură cu afirmaţiile
sale şi nu sunt de natură să conducă la concluzia prezentată cu titlu de adevăr
absolut.
Cu privire la cererea lui Necula de daune morale în cuantum de 10.000 de
euro, instanţa a apreciat că acesta este întemeiată numai în parte, precizând
că suma solicitată de reclamant este disproporţionată faţă de prejudiciul
dovedit şi de măsurile deja luate, şi în contextul păstrării echilibrului între
drepturi. Instanţa a apreciat că echilibrul poate fi păstrat prin luarea
măsurilor deja arătate şi prin obligarea pârâtei la plata către reclamant a
sumei de 2000 de euro.
Pârâta a declarat apel la data de 14/10/2025, după 10 luni de la pronunţarea acestei hotărâri. Astfel, procesul de judecată va continua.
______________________
Protecția datelor
Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking
Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate
Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emsie de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
No comments:
Post a Comment