Sasto: Cauza Stanciu şi PRPE Bihor

Abuzuri împotriva romilor din jud. Bihor

În Dosarul nr. 2680/271/2023/a1 din 06.02.2023, Lakatos Ioan şeful sucursalei Bihor a asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa este prezentat ca parte vătămată la Judecătoria Oradea, apărând ca fiind lovit cu un pumn în faţă (sau alte violenţe) de un cetăţean pe nume Stanciu Florin.

La data de 30 iunie 2023, în Dosarul nr. 2680/271/2023, Stanciu Florin apare condamnat la închisoare cu un an şi două luni pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Instanţa a stabilit că această pedeapsă se va executa cu suspendare sub supraveghere (probaţiune) pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Condamnatul urma să respecte condiţiile impuse de serviciul de probaţiune precum şi muncă neplătită în folosul unei mănăstiri / sau biserici din zonă. În cazul în care condamnatul avea altă religie decât religia promovată de lăcaşul de cult respectiv, beneficiar al muncii forţate, se poate pune problema încălcarii unor drepturi fundamentale suplimentare.

AMENDAMENTE
- LEGEA PARTIDELOR ART.8

La data de 9 noiembrie 2023, Stanciu Florin a câştigat apelulla Curtea de apel Oradea, împotriva sentinţei penale nr.1005/2023 din 30 iunie 2023 pronunţate de Judecătoria Oradea. Curtea de Apel Oradea a desfiinţat în totalitate şi a rejudecat cauza, stabilind că:

„încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Stanciu Florin pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii penale prealabile de către persoana vătămată Lakatos Ioan. În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod de procedură penală, obligă persoana vătămată Lakatos Ioan la plata sumei de 1.500 lei, cheltuieli judiciare în primă instanţă. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată azi, 09 noiembrie 2023, prin punerea la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, conform art.405 alin.1 din Codul de procedură penală. Document: Hotarâre 725/2023 09.11.2023” –

În sentinţă, se explica faptul că Stanciu Florin l-ar fi lovit cu pumnul în față pe Ioan Lakatos, în timp ce Lakatos omul Partidei Romilor Pro Europa s-ar fi aflat pe scaunul din dreapta față a unui vehicul, la o benzinărie. Din rechizitoriu reiese că Lakatos ar fi avut nevoie de 7 zile de îngrijiri medicale, în urma pumnului în figură care i-ar fi rănit/ zgâriat pleoapa sau alte zone mai sensibile ale feţei. Se pare că Stanciu nu avea unghiile tăiate, în acea zi.

La Apelul lui Stanciu, aflăm deci că sentinţa se dizolvă, pe baza faptului că Ioan Lakatos şi-ar fi retras plângerea, preferând să plătească chiar şi cheltuieli de judecată din propriul buzunar 1500 de lei. Curtea de Apel Oradea a constatat că Declaraţia Autentificată sub nr. 1412/10.07.2023 a lui Lakatos, prin care îşi retrăgea plângerea contra lui Stanciu, îndeplinea exigenţele dispoziţiilor art. 158 alin. 1 şi 2 Cod penal. Prin declaraţie, practic, Lakatos renunţa şi la latura penală şi la latura civilă a cauzei.

Astfel, Curtea de Apel Oradea a admis apelul contra sentinţei penale din data de 30.06.2023 şi a dispus încetarea procesului penal, cu plata cheltuielilor de judecată în sarcina lui Lakatos, de 1500 de lei.

Ar fi interesant de aflat ce anume l-a determinat pe Ioan Lakatos să facă declaraţia respectivă de retragere a plângerii penale, chiar şi plătind de la el 1500 de lei: spiritul creştin, vreun oricare alt motiv, sau poate vreo „înţelegere” neortodoxă tipica, făcută de Partida Romilor Pro Europa, având în vedere că Lakatos s-ar fi „dat mare” că el e "cineva" important în Bihor, protejat de Nicu Păun de la Partida Romilor, prin aceasta jignindu-l şi provocându-l pe Stanciu la o reacţie violentă, într-un moment mai dificil din viaţa lui.

Lakatos Ioan mai apare pe portalul instanţelor de judecată cu Dosarul nr. 2185/177/2022 in care o firmă l-a trimis în judecată pentru neplata unor facturi.

Potrivit unui articol din 2013 marca bihon.ro, Lakatos Ioan l-a înlocuit în Consiliul Judeţean Bihor pe Szabo Odon care ar fi ajunsdeputat UDMR. Lakatos este prezentat în presa naţională nu doar ca „şeful Partidei Romilor în Bihor”, ci şi, concomitent, „preşedinte al Fundaţiei Ciore Roma”, fiind omul de care, se pare, ar asculta romii din cartierul / colonia deosebit de vulnerabilă Velenţa din Oradea. Tot bihon.ro mai precizează că „Lakatos Ioan este şi angajat al Asociaţiei Sociale Comunitare Oradea.”

Lakatos mai apare pe website-ul Comisiei Europene cu o „poveste” destul de bizară în secţiunea „politica regională”, vorbind despre "selectarea a 200 de romi" pentru un test psihologic, pledând din poziţie de „angajator” din sectorul privat, fapt ce subliniază conflicte de interese cu multiplele sale poziţii acumulate generos, de decenii, numite politic în sectorul public. Lakatos, în video, mulţumeşte Uniunii Europene pentru proiectul respectiv prin care firmasa din sectorul privat a fost sprijinită să îşi „selecteze oamenii potriviţi”.

Vezi video cu antreprenorul - angajatorul Ioan Lakatos (PRPE Bihor) in timp ce romii muncesc pe camp pentru el, cu ajutorul Comisiei Europene

În anul 2019, crisana.ro îl prezenta pe Lakatos Ioan ca fiind activ de peste două decenii „pe problemele specifice ale comunității rome” confirmându-i calitatea duală de „președinte al Sucursalei Bihor al AsociațieiPartida Romilor-Pro Europa și al Fundației „Ciore Roma”. Lakatos este citat cu ghilimele de crisana.ro, acesta lăudându-se cu studiile sale dar şi cu experienţa îndelungată (de decenii) în domeniu, auto-proclamându-se prin acestea "un reprezentant oficial" al romilor, deşi nu a fost ales democratic. Lakatos spunea presei: „pot spune că sunt un reprezentant oficial al comunității romilor din județul Bihor” – impunând o confuzie intenţionată între studiile sale, perenitatea în funcţiile numite politic şi reprezentarea politică aleasă prin vot democratic.

Ce este şi mai neclar este cum îşi împarte Lakatos conflictele de interese dintre responsabilităţile lui la Partida Romilor Pro Europa, obiectivele lui la Fundația „Ciore Roma” şi profitul bănesc la firma din sectorul privat pentru care mulţumeşte Comisiei Europene că l-a ajutat să îşi selecteze romi la muncă, deşi el, nu-i aşa, era de fapt de decenii în zonă, conform propriilor lui declaraţii, şi fără îndoială ar fi putut să-i selecteze pe romi pe de rost, şi fără ajutor extern în scopul executării de "teste psihologice" sau teste de orice altă natură.

Cauza Mohaci şi PRPE Bihor
(Studiu de Caz SLAPP 2020)

În anul 2020, a fost începută o acţiune în judecată din partea asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa (PRPE) împotriva cetăţeanului de etnie romă Victor Mohaci, la Tribunalul Bihor. Mohaci era reprezentantul asociaţiei Caravana Romilor şi activist politic din opoziţia Grupului Păun. Drept dovadă, criticile lui legitime din spaţiul democratic au fost instrumentalizate abuziv într-un proces SLAPP care avea scopul de a speria victima şi a o reduce la tăcere, de asemenea folosind această „poveste” de intimidare şi contra altor activişti din ţară.

Vezi ce sunt
Procesele SLAPP

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, reclamanţii Partida Romilor, Păun Nicolae şi Lakatos Ioan cereau instanţei să se constate încălcarea de către pârâtul Mohaci Victor „a drepturilor nepatrimoniale la imagine, onoare, demnitate şi reputaţie aparţinând reclamanţilor în urma susţinerilor/ afirmaţiilor/ ironiilor/ sugestiilor defăimătoare, denigratoare şi mincinoase făcute la adresa Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa şi a preşedintelui acesteia” Nicu Păun şi Lakatos Ioan preşedintele sucursalei judeţene Bihor, prin intermediul postărilor video publicate pe pagina personală de Facebook.

Reclamanţii mai cereau instanţei să oblige pârâtul să nu se mai exprime pe Facebook la adresa lor cu mesaje critice şi să le plătească daune morale în valoare de 50.000 de euro pentru PRPE, 10.000 de euro pentru Păun şi 10.000 de euro pentru Lakatos. Păun şi Lakatos mai doreau ca Mohaci să publice hotărârea judecătorească într-o publicaţie de largă răspândire, să se auto-umileasca în faţa imenselor lor puteri politice (nealese democratic). De asemenea, Mohaci mai urma să publice hotărârea la el pe Facebook, în eventualitatea în care reclamanţii ar fi câştigat procesul. Mai mult, Păun şi Lakatos doreau chiar şi scuze publice din partea lui Mohaci, într-un ziar de largă răspândire, practic cerând ca Mohaci să se scuze ca face parte din opoziţia politică a Grupului Păun. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea era întemeiată pe dispoziţiile art. 30, art. 192, art. 194 C.pr.civ., art. 72, 252, 253, 1349, 1357, 1358, 1381 C.civ., art. 30 alin. 6 din Constituţie şi art. 10 CEDO (deşi art. 10 se referă la protejarea superioară a Libertăţii de exprimare iar aceşti reclamanţi intenţionau în mod cert să încalce art. 10 CEDO, fapt dovedit la numai 3 ani distanţă în Dosarul nr 23368/3/2023 din 02.08.2023 contra lui Tică Balaca precum şi în dosarele lui Păun contra celor Zece Activişti nr. 43255/3/2024 sau nr. 43255/3/2024 (660/2025).

Reclamanţii PRPE, Lakatos şi Păun, aşadar, se bucurau la compunerea acestor cereri materiale contra romlui modest Mohaci Victor, dar uitaseră să plătească taxele de timbru. Astfel, instanţa a precizat că PRPE trebuia să fi plătit o taxă de timbru de 5935 lei, iar Păun şi Lakatos fiecare câte 2054 lei, pentru ca aceste pretenţii ale lor să poată fi judecate regulamentar. Scrisoarea unde li se explicau taxele de timbru a fost primită de reclamanţi la data de 10.08.2020 conform dovezilor de la dosarul cauzei. Reclamanţii au formulat cerere de reexaminare împotriva taxei judiciare de timbru aferente capătului 3 de cerere. Practic, aceştor reclamanţi le era greu să plătească aceste taxe, deşi sunt nişte oameni înstăriţi, plantaţi fără alegeri libere şi fără concursuri pe post în functii publice bine plătite, decenii la rând, dar cu toate acestea ei nu se gândeau şi la Mohaci, că nefiind persoană publică de nivelul lor nu va avea de unde să le plătească pretenţiile băneşti şi umilitoare.

Cererea reclamanţilor de reexaminare a taxelor a fost admisă şi s-a constatat că taxa de timbru datorată pentru capătul 3 de cerere este în sumă totală de 6135 lei (5935+100+100), datorată în solidar de reclamanţi. Instanţa a dispus citarea din nou a reclamanţilor cu menţiunea de a achita taxele datorate pentru pretenţiilor formulate, în ceea ce priveşte capătul 3 indicându-se obligaţia de a achita suma fixată în urma soluţionării cererii de reexaminare. Dar reclamanţii nu s-au conformat dispoziţiei instanţei de a achita taxă judiciară de timbru, deşi de la data la care li s-a adus la cunoştinţă această obligaţie (21.09.2020) până la termenul de judecat fixat (12.10.2020) trecuseră mai mult de 10 zile - termen prevăzut de dispoziţiile art. 200 alin. 3 C.pr.civ. – de aceea instanţa a fost nevoită să anuleze cererea de chemare în judecată formulată de aceşti trei reclamanţi instituţionali finanţati de stat din fonduri publice, contra unui simplu cetăţean de etnie romă care a îndrăznit să-i critice. Această soluţie s-a dat la data de 13.10.2020.

Mohaci Victor nu s-a lăsat intimidat, ci in anul 2023 a lansat mai multe filiale ale partidului AER (Alianța Etocrată pentru Reformă) în județul Bihor, demonstrând spirit civic și încurajând romii din Bihor spre libera exprimare și respectarea drepturilor fundamentale ale romilor.

De precizat că Grupul Păun a dezvoltat acţiuni ilegale pentru a distruge partidul AER din opoziţia sa politică, în perioada 2021-2025, iar aceste acţiuni infracţionale ale grupului infracţional organizat coordonat de Nicolae Păun continuă pâna astăzi. Printre membrii Grupului Paun (cercetati penal in prezent) se afla finii lui Nicolae Paun (Stoican Daniela Irina fosta Magureanu fosta Hamidovic si sotul ei actual Stoican Alberto George) precum si "celebrul" Florin Motoi un radical extremist auto-incoronat "judecator al romilor" (desi romii mincinosi nu au voie sa judece alti romi, conform cutumei tiganesti lasate din batrani) cu manifestari mitomane, obsesiv compulsive ingrijoratoare, de o agresivitate aparte.

Florin (Florică) Motoi este cercetat penal dispus in octombrie 2025 pentru infractiunea de Amenintare (Art.206 din Codul penal) si nu numai. Acesta este cunoscut, de mai mulţi ani, pentru atitudinile si faptele sale agresive împotriva membrilor opoziţiei politice a lui Nicolae Păun (seful asociatiei politice Partida Romilor Pro Europa). Fratele lui Florin precum şi alţi membri ai familiei sunt cercetaţi pentru infracţiuni similare, cum ar fi Hărţuirea (art.208 din Codul penal), constituire de grup infracţional organizat, şantaj, complicitate la șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal în dosarele publice precum Dosarul nr. 1986/3/2022, Dosarul nr. 1986/3/2022/a26 , Dosarul nr. 1986/3/2022/a30 , Dosarul nr. 1099/D/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Secţia de combatere a criminalităţii organizate (vezi 1986/3/2022/a1.4) precum şi alte dosare.

Vezi probe in articolul:
Procese de Radicalizare

Vezi probe in articolul:
Bani în plic la parlament

Vezi si Alte Probe

Contactat personal să ne dea mai multe detalii în legătură cu acest caz de Hărţuire asupra sa din anul 2020, Mohaci Victor (reprezentant al Asociaţiei Caravana Romilor din Oradea, CIF 47333290) ne-a declarat, onest ca întotdeauna, că ulterior acestor evenimente prin care se dorea reducerea lui la tăcere absolută prin represiune nedreaptă, Lakatos ar fi formulat si o plângere penală împotriva sa, pretinzând în mod fals că Mohaci l-ar fi amenințat în timp ce se afla într-o piață. Cel mai probabil avea pregătiţi şi martori falşi, pentru a da declaraţii curajoase în acest sens. Totuși, în momentul în care organele de anchetă s-au prezentat pentru citarea lui Mohaci pentru a fi audiat, Mohaci a prezentat probe clare și imediate care demonstrau că, în perioada respectivă, nici măcar nu se afla în județul Bihor, ci se afla în vizită de mai multe zile la rude în Ungaria. Întrebat dacă intenționează să formuleze o plângere pentru abuz împotriva lui Lakatos sau a Partdiei Romilor, Mohaci a declarat că nu își permite acest demers, întrucât are venituri modeste și nu dispune de resursele financiare necesare pentru a apela la avocați scumpi, așa cum ar avea Partida Romilor „Pro-Europa” în cazul deschiderii unor procese în care Mohaci ar fi pe bunădreptate parte civilă realmente vătămată pe multiple niveluri. În aceste condiții, un alt abuz rămas, din nou, neinvestigat de autorități, pe fondul lipsei accesului efectiv la justiție pentru romii aflați în sărăcie, determinată de lipsa resurselor financiare și de accesul extrem de limitat la servicii juridice pro bono.