Legea Buzoianu pe masa lui Nicusor Dan

La data de 16 septembrie 2026 a fost votată în Camera Deputaţilor (cameră decizională) Legea Buzoianu. Nicolae Păun a votat în favoarea acestei legi. 

Romii tradiţionali din România au încercat să prezinte unele amendamente şi proteste împotriva acestei legi, în octombrie anul trecut (2025), dar se pare că nu romii au fost auziţi de nimeni, ci au fost minţiti şi sfidaţi, ca de obicei.

Protestul de la Tg Jiu, spre exemplu, a fost denaturat prin rapoarte de presă false care minţeau despre scopurile reale ale protestului, iar cele trei “consultări” de la Bucureşti, din locaţii diferite, au fost doar un exerciţiu de sfidare, politizat excesiv, de imagine şi manipulare, din partea a trei găşti de politicieni nealeşi democratic.

Romii au declarat după “consultările” batjocoritoare din octombrie 2025 că nu s-au simţit deloc auziţi si nu au fost lăsaţi să vorbească aşa cum şi-ar fi dorit. Ei au fost trataţi fără respect prin despărţirea comunităţii în trei locaţii din Bucuresti: o adunare la Ministerul Muncii, una la Hotel Intercontinental si alta la parlament. La niciuna nu a aparut Diana Buzoianu. 

În loc să li se ofere un forum unic şi unitar, serios, de discuţie democratică cu privire la ceea ce la vremea respectivă era proiectul de lege Buzoianu-Manole, romilor li s-a oferit, din nou, minciună, manipulare şi bătaie de joc, fiind căraţi pe drumuri spre Bucureşti doar pentru capital de imagine în favoarea unor politicieni imorali.

Vezi ce amendamente
au prezentat romii conservatori prin FARR

Vezi mai mult 
din evenimentele octombrie 2025

Legea Buzoianu sau PL-x 227/2026 a fost adoptat de Camera Deputaţilor ieri 16 septembrie 2026. După adoptare, legea este depusă la secretarii generali ai celor două Camere pentru perioada în care poate fi sesizată CCR. Cel mai probabil, romii nu vor găsi pe nimeni din sistem, disponibil, care să sesizeze CCR, iar cetătenii nu o pot face direct.

Cine poate sesiza CCR conform legii? 

• Președintele României;
• președintele Camerei Deputaților;
• președintele Senatului;
• Guvernul;
• Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ);
• Avocatul Poporului;
• cel puțin 50 de deputați;
• cel puțin 25 de senatori.

Romii nu se pot baza pe o asemenea sustinere in parlament, deocamdata, deoarece ei inca nu au un grup parlamentar.

Pentru o lege obișnuită, termenul de sesizare a CCR este, în principiu, 5 zile de la depunerea la secretarii generali; în procedură de urgență este 2 zile. Această lege nu pare a fi în procedură de urgență, conform fișei.

Dacă nu există o sesizare CCR, transmiterea la Cotroceni s-ar putea să aibă loc în jurul datei de 21–22 septembrie 2026. Art. 77 alin. (1) din Constituție  spune că promulgarea se face în cel mult 20 de zile de la primire. Astfel, romii încă mai au timp la dispoziţie să organizeze un protest la Cotroceni sau/ şi să solicite să fie auziţi de preşedintele ţării. Acesta poare respinge Legea Buzoianu şi chiar poate sesiza CCR, conform legii. Dacă preşedintele va înţelege că această lege nu este suficient de explicită astfel încât să protejeze valoarea logodnei, o va respinge.

Romii au mai protestat la Cotroceni împotriva Legii Firea (Plx 145 de separare a copiilor vulnerabili de familii) în data de 22 mai 2023. La aceaa dată, preşedinte era Klaus Iohanis şi romii nu au fost auziţi. Nu se ştie ce va face Nicuşor Dan, este posibil să aibă o atitutine mai raţională şi să studieze această lege mai cu atenţie. Depinde şi de romi, cum işi vor cere ei drepturile la păstrarea logodnei ca tradiţie moştenită, in virtutea dispoziţiilor art. 8 si art. 10-11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Logodna nu trebuie confundată cu căsătoria, dar va azuzi asta Nicusor Dan? Va auzi CCR?

Vezi mai mult

Dacă romii vor protesta la Cotroceni si anul acesta, cum au protestat impotriva Plx 145, aceştia ar putea să-i explice preşedintelui că Legea Buzoianu nu diferenţiază suficient intre tradiţia căsătoriei si tradiţia logodnei, riscând să genereze în mod aberant nişte pedepse de până la şapte ani de inchisoare şi să confişte darurile de logodnă ca şi cum ar fi plăţi ilegale pentru aşa-zise “căsătorii forţate”. Acestea trebuie sa fie mai bine definite, fără a risca a fi confundate cu logodna si fără a lasa loc abuzurilor de interpretare rasistă politizată.

Tradiţia logodnei nu implică niciun fel de căsătorie sau relaţie similară soţilor, deoarece tradiţia nunţii curate (virgine) nu ar mai fi posibilă. Astfel, dacă se oferă salbă de aur sau/ şi inel de logodnă şi alte daruri de logodnă, acestea nu pot fi considerate “plăţi pentru căsătoria copiilor” – iar legea trebuie să precizeze aceste diferenţe de o manieră foarte clară.

Vezi mai mult despre
Legea Buzoianu si ABC-ul Juridic
(Cum se leaga Legea Buzoianu de Legea Firea Plx 145?)

În ceea ce priveşte situaţia Drepturilor Omului în România, statul stă deosebit de prost la capitolul minorităţi naţionale, deoarece încă nu pare să fi abrogat nici HG 137/ 1993, nici HG 580/2001. De mai bine de şase ani de zile, guvernul şi parlamentul se fac că plouă  în ceea ce priveşte executarea hotărârii CEDO în cauza Cegolea împotriva României care este definitivă din iunie 2020. 

În loc să execute hotărârea, în decembrie 2024 statul a dat din nou funcţii “din oficiu” cum dădea în anul 1993, de “deputaţi" în “grupul minorităţilor” din parlament, desi CEDO cerea să transparentizeze si sa democratizeze accesul minoritatilor in parlament prin alegeri libere si nu pe nepotisme. Ba lucrurile s-au înrăutăţit şi mai mult, deoarece privilegiaţii “din oficiu” de la Partida Romilor au început să practice şi procese abuzive de tip SLAPP împotriva candidaţilor romi liberi (2024), care doreau şi doresc să construiască un grup parlamentar prin alegeri libere, conform Constituţie şi actualului Drept al Uniunii Europene. Cazul Balaca incepe sa fie discutat in institutiile internationale, reprezentand un statut penibil pentru Romania, un stat cu politici antirome de peste trei decenii.

La nivel European, de asemenea, încă nu se acordă o atenţie suficientă problemei minorităţilor din România, în special problemei romilor, deoarece se evită discuţiile oficiale despre abuzurile vădite care se exercită împotriva romilor, spre exemplu în privinta celor peste 6000 de romiexploataţi în proiecte fictive fără ştirea lor, conform rechizitoriului OLAF/DNAdin anul 2016. 

Tot la nivel UE, legiferarea prostituţiei şi a pornografiei infantile în unele state membre are tendinţa clară de a influenţa negativ viaţa şi dezvoltarea copiilor proveniţi din familii deosebit de sărace, din România, inclusiv romi si de alte etnii.

Legea Buzoianu pare că se referă mai mult la familiile stabile, tradiţionale, cu aur, care practică de milenii căsătoriile pure cu acordul părinţilor şi logodnele timpurii (sau promisiunea). Promisiunea cu cel puţin un an înaintea nunţii propriu-zise este o traditie a bunelor moravuri, din cele mai vechi timpuri, în timp ce copiii proveniţi din familii deosebit de sărace încă nu au acces la hrană, la locuinţe decente, implicit la documente de identitate, fiind supuşi în continuare unor forme complexe de violenţă, rasism, exploatare sexuală şi marginalizare socială agresivă. Dar cu toate acestea, niciun parlamentar nu pare interesat în mod real – prin iniţiative legislative şi dezbatere naţională reală - de situaţia copiilor României care se confruntă cu sărăcia extremă şi prin aceasta cu riscul prostituării şi violenţei, deveinind primele ţinte ale traficului de fiinţe umane transfrontaliere cu scopul exploatării în alte state membre ale UE.

În timp ce traficanţii de copii par a fi bine protejaţi, prosperând cot la cot cu şefii lor şi cu presa care demonizează victimele, familia tradiţională este în continuare atacată agresiv, iar galbenii şi salbele de aur cadou de logodnă sunt din nou în vizorul statului spre confiscare, cum erau pe vremuri. 

La ce ne-am mai putea aştepta de la aceşti conducători ai statului care, de peste trei decenii, neagă accesul cetătenilor la idealurile Revoluţiei din 1989, anulează votul democratic al cetăţenilor, refuză să execute o hotărâre definitivă CEDO de peste şase ani şi menţine cu încăpăţânare nişte hotărâri de guvern din anul 1993 – contrare standardelor CEDO şi UE şi refuză să avem un parlament ales democratic în totalitatea grupurilor sale?

Ce se mai poate face dacă romii tradiţionali continuă să nu fie auziţi nici de parlamentari şi nici de preşedinte sau guvern?

Dacă Nicuşor Dan va ratifica Legea Buzoianu fără să bage în seama protestul/ revendicările susţinătorilor familiei tradiţionale, atunci mai poate fi folosită opţiunea protestatarilor de a se adresa la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) care pot sesiza CCR, pentru declararea neconstituţionalităţii.

Chiar şi după intrarea legii în vigoare (după publicarea ei în Monitorul Oficial) la ÎCCJ se poate rezolva situaţia, invocându-se excepție de neconstituționalitate. În cazul de faţă, conceptul de “constituţionalitate” impune, desigur, şi o analiză privind obligaţiile României în raport cu dispoziţiile art. 8, 14, 10-11, 3-4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului precum şi art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi alte legi incidente precum şi tratate şi convenţii internaţionale din sfera Drepturilor Omului la care România este parte.

Reclamanţii nu pot sesiza CCR în mod direct, dar prin ridicarea excepția de neconstituționalitate la ÎCCJ îşi pot apăra cauza. Având în vedere că romii nu au un grup parlamentar şi niciun partid parlamentar nu le apără drepturile, metoda Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reprezintă o formă realistă de protest şi acţiune raţională, paşnică, onorabilă şi fără violenţă. Atât instanța de judecată (în cazul nostru ÎCCJ) cât şi procurorul pot sesiza CCR din oficiu, în cazul oricărei legi care aparare contrară Constituţiei şi convenţiilor şi tratatelor internaţionale din sfera Drepturilor Omului la care România este parte.

O altă instituţie care mai poate sesiza CCR direct și din oficiu sau la cererea persoanelor fizice/juridice, în legătură cu această lege, ar mai fi Avocatul Poporului. Persoanele interesate pot scrie la petitii@avp.ro solicitând Avocatului Poporului să sesizeze CCR cu privire la neconstituţionalitatea Legii Buzoianu (PL-x 227/2026) adoptată de Camera Deputaţilor pe 16 septembrie 2026.

Dacă la ÎCCJ se hotărăște că nu este necesară sesizarea CCR sau CCR consideră că această lege nu încalcă principiile Constituției, atunci o altă cale de a abroga sau modifica această lege este un grup parlamentar al romilor tradiționali-conservatori, care va lupta în Parlament la nivel legislativ, în serviciul comunității conservatoare care va vota un astfel de grup politic sănătos, la următoarele alegeri. Actuala reprezentare parlamentară a romilor este sub orice posibilă critică.