Cum barierele politice, sociale și administrative împiedică protecția efectivă a grupurilor vulnerabile?
Pe parcursul anilor, Partida Romilor pare să-şi fi dezvoltat şi diversificat lucrările publice şi private, ajungând nu doar la operaţiuni de nivel transfrontalier, cu înscrierea unei „filiale de partid” în Franţa (deşi organizaţiile politice sau paramilitare pe teritoriul altor state pot prezenta riscuri grave, iar jurisprudenţa CEDO confirmă că acestea pot fi dizolvate sau interzise atunci când promovează violenţa ori subminează democraţia – aşa cum este prevăzut şi în legislaţia României, dar şi în alte state europene) ci şi la metode de „auto-imunizare politică” din ce în ce mai sofisticate, ocolind democraţia - spre exemplu, prin tentativa de eliminare a adversarilor politici nu prin dezbaterea de idei democratică sau/şi electorală, ci prin instrumentalizarea Justiţiei Române în scopul intimidării politice şi estorcării de bani a unor membri ai opoziţiei.
Un alt proces, deosebit de important, cu relevanţă CEDO, este cauza Constantin contra Păun, din Dosarul nr. 24512/4/2025 înregistrat la data de 12.08.2025 (civil, ordin de protecţie), pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 Bucureşti. Victima atacurilor romul traditional Constantin Constantin, fost Duduianu, cunoscut si cu numele neoficial "Samir" intre prieteni) a depus o cerere de ordin de protecție împotriva a cinci suspecți din Grupul Păun, însă Judecătoria Sector 4 București a deschis dosarul doar pentru un singur pârât, ignorând esenţa cererii. La procesul din 13 august 2025, instanţa de fond deşi a avut probe elocvente la dispoziţie privind gravitatea situaţiei, a dovedit totuşi că a aplicat un standard probator excesiv, echivalent cu „dovedirea dincolo de orice îndoială rezonabilă” - ignorând că scopul Legii nr. 217/2003 este prevenirea vătămării şi nu sancționarea atacatorilor exclusiv după consumarea actului de violență. Instanţa s-a comportat aparent neglijent (sau voit abuziv, posibil rasist) împotriva unui rom tradiţional modest, care nu deţine studii în domeniul juridic, care era deosebit de obosit după nopţile albe cauzate de atcurile de la domiciliul copiilor săi din Pipera, şi care avea un un avocat din oficiu care a declarat că nu a avut timp sa studieze dosarul (termenul de citare fiind redus la o oră) aşadar neputând să apere victima în mod adecvat. Mai mult, instanţa de fond nu doar a respins cererea dintr-un dosar care nu reflecta plangerea initiala, ci a mai şi sancţionat victima cu o amendă judiciară de 500 lei/ aprox 90 de euro (despre care Păun, în aceeaşi zi, a anunţat pe Facebook că ar fi fost în valoare de 1400 de lei şi că ar fi fost o cauză penală, minţind publicul în mod grosolan, amenintand activistii ca vor pati la fel ca Samir daca mai critica democratic şi încurajând presa de scandal cum ar fi Ziaru Atac - care a preluat după câteva zile „ştirea” falsă.
Această soluţie de primă instanţă, în cazul Constantin v. Păun, poate fi considerată o eroare procedurală, deoarece, în primul rând, nu se explică de ce s-a constituit un dosar cu un singur pârât, în condiţiile în care victima a inclus cinci suspecţi în cererea sa, iar Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice permite ca ordinul de protecție să vizeze mai multe persoane (care fac si obiectul unor urmariri penale in curs de solutionare) într-o singură cerere.
Ignorarea, în august 2025, a cererii de ordin de protecție depusă de o victimă romă supusă constant hărțuirii și amenințărilor din partea unui grup organizat, pare a încălca dreptul la un remediu efectiv și dreptul la un proces echitabil. Victima raportase repetat atacuri nocturne la una dintre proprietățile sale din București și prezentase probe cu amenințări prin înregistrări. În plus, doar cu două luni înainte (iunie 2025), o rudă a sa, aflată în grija statului, a decedat în circumstanțe deosebit de suspecte, încă neelucidate. La începutul lui septembrie, victima a mai pierdut inca o rudă în condiții similare, tot neelucidate până în prezent. Respingerea cererii de protecție a victimelor și dispunerea unei amenzi simbolice de aproximativ 90 de euro nu pare a se justifica legal, la prima vedere, ci mai degrabă pare a fi rezultatul unui tipar rasist, menit să mențină romii în teamă și neîncredere față de instituțiile statului. Această amendă judiciară ar putea fi explicată doar dacă s-a dorit favorizarea agresorului în detrimentul victimei, contrar dispozițiilor legale.
In 2025 au existat cel puțin două cazuri grave de refuz al ordinelor de protecție în cazul romilor, conform declaratiilor familiilor indoliate, soldate cu trei tineri romi morți și mai mulți romi răniți, în România (în afara de cei decedați în condiții suspecte în penitenciare) în care victimele, lăsate fără protecția cerută legal în fața atacurilor iminente, par a mai fi și acuzate de „tentativă de omor” când se apără singure (neavand altă opțiune), deși ar fi putut beneficia de protecția prevăzută de art. 19 C.p. privind legitima apărare. Conform declaraţiilor familiilor, o parte din răniţii grav în urma atacului au fost duşi cu plăgi deschise în celule de detenţie preventivă în loc să fie duşi imediat/ de urgenţă la spitalul cel mai apropiat, conform legii.
Aceste situații dramatice, cu pierderi de vieţi omeneşti, ar fi putut fi prevenite dacă autoritățile statului nu ar fi refuzat ordinele de protecție solicitate de romii aflați în pericol, în condițiile unor ameninţări anterioare şi atacuri premeditate și anunțate chiar public de agresori. Exemple relevante includ cazul Craiova (13 septembrie 2025), soldat cu moartea lui Auraş și nouă răniți, precum şi cazul Urziceni (12 februarie 2025), soldat cu două asasinate (Izvor şi Saido) și 40 de părţi în dosar, dintre care unii inculpaţi par a fi mai degrabă victime atacate cărora li s-a refuzat dreptul la legitima apărare (Dosar nr. 411/98/2025). Mai mult, unele victime din acest dosar încă sunt ţinute în arest preventiv, din aprilie 2025, aşteptând procesul în condiţii precare de sănătate şi nu li s-a dat voie să asiste la funeraliile fraţilor lor asasinaţi.
În aceste situații, ce descriu un mediu ostil romilor din Romania, din toate punctele de vedere, legea oferă, în continuare, posibilități de protecție și corectare a primelor soluţii eronate, deci victima poate solicita revizuirea sau reanalizarea dosarului, invocând erorile precum și probe noi care confirmă necesitatea ordinelor de protecție. Când toate căile interne sunt epuizate, victima poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând dreptul la un proces echitabil, dreptul la nediscriminare și dreptul la remediu efectiv. In situații urgente la CEDO se invoca Articolul 39 din Regulamentul Curții, care reglementează procedura de măsuri provizorii („interim measures”). Acestea permit Curții să ceară statului să ia măsuri imediate pentru a preveni prejudicii ireparabile, de exemplu atunci când există riscul unei violențe iminente sau al încălcării grave a drepturilor fundamentale. În practică, atunci când o victimă se află într-un mediu ostil și există un risc imediat, Articolul 39 poate fi invocat pentru a solicita Curții să intervină rapid înainte ca drepturile victimei să fie ireversibil afectate.
În cauza Constantin contra Păun, dacă se constată abateri disciplinare pentru modul în care Judecătoria Sector 4 a gestionat cererea de ordin de protecție, atunci aceasta instanta este posibil să fie vizată pentru limitarea ilegală a cererii de ordin de protecție (de la 5 suspecți la 1), ignorarea probelor relevante, neasigurarea traducătorului autorizat pentru probele din limba romani în limba română, aplicarea unei amenzi judiciare fără fundament legal, încălcând drepturile victimei la nediscriminare rasială, la un proces echitabil, la interzicerea abuzului de drept, dreptul la un remediu efectiv si dreptul la interzicerea pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea de întrunire și de asociere, inclusiv dreptul cetățenilor de a se organiza în partide politice sau sindicate. Totuși, același articol permite statelor să impună restrângeri atunci când acestea sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim – precum securitatea națională, siguranța publică, prevenirea dezordinii ori a infracțiunilor, protejarea sănătății, a moralei sau a drepturilor altora – și sunt necesare într-o societate democratică. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a conturat limite clare ale acestui drept de asociere.
Un exemplu fundamental este cauza Refah Partisi și alții împotriva Turciei (2003), în care Marea Cameră a confirmat dizolvarea unui partid politic islamist ce promova folosirea violenței ca instrument politic. În această decizie, Curtea a stabilit un principiu esențial: formațiunile politice care urmăresc distrugerea democrației nu pot beneficia de protecția conferită de articolul 11 din Convenție.
În cauza partidelor Herri Batasuna si Batasuna contra Spaniei, Curtea a acceptat dizolvarea de formațiuni politice asociate cu organizația teroristă ETA, reținând că legăturile directe cu violența constituie o justificare suficientă pentru restrângerea libertății de asociere conferită de articolul 11 din Convenție. Concluzia Curții a fost că nu a existat nicio încălcare a articolului 11 CEDO atunci când autoritățile spaniole au dizolvat cele două partide. Motivarea a fost că aceste formațiuni politice aveau legături structurale și funcționale cu organizația teroristă ETA, iar astfel de partide nu pot beneficia de protecția Convenției. Totodată, Curtea a considerat că nu era necesară o analiză separată a articolului 10 (Libertatea de exprimare), deoarece aspectele esențiale erau deja acoperite în cadrul examinării libertății de asociere.
Un alt reper CEDO este cauza Vona contra Ungariei (2013), unde Curtea a validat interzicerea unei organizații paramilitare cu caracter extremist, care organiza marșuri menite să intimideze populația romă. Decizia a arătat că statele pot acționa preventiv împotriva structurilor ce pun în pericol ordinea democratică și drepturile minorităților, chiar dacă violența efectivă nu s-a produs încă. Prin aceste hotărâri, jurisprudența CEDO trasează un echilibru între protecția libertății de asociere și nevoia de a apăra democrația împotriva abuzurilor. Partidele și organizațiile care propagă ideologii extremiste, violente sau totalitare pot fi legal interzise, fără ca aceasta să contravină Convenției. Organizația vizată era Magyar Gárda Egyesület (Asociația Gărzii Maghiare) și forma sa paramilitară, Magyar Gárda Mozgalom (Mișcarea Gărzii Maghiare), înființată în 2007, cu o estetică și ritualuri militariste, uniforme negre și simboluri cu rezonanțe istorice (reminiscente fasciste).Gruparea organiza marșuri și „patrule” în sate cu populație majoritar romă. De fapt, în multe localități romii au reclamat intimidări colective: marșuri cu uniforme, scandări și apeluri la „protejarea maghiarilor împotriva infracționalității rome”. Instanțele din Ungaria au dizolvat asociația pentru că activitatea sa depășea cadrul libertății de asociere și amenința democrația.Liderul organizației, Gábor Vona, a contestat la CEDO dizolvarea, invocând articolul 11 CEDO (dreptul de asociere). Curtea a confirmat dizolvarea ca fiind necesară într-o societate democratică. Motivarea a subliniat că, deși formal Garda nu comisese violențe directe, simpla organizare paramilitară și campaniile publice de intimidare a comunităților rome constituiau un pericol real și iminent.
Foarte important: Curtea a spus că statele nu trebuie să aștepte până când un grup paramilitar comite acte de violență fizică. Dacă există elemente de incitare, intimidare și crearea unei atmosfere de teroare, atunci interdicția este legitimă. Curtea a preluat informații din rapoarte oficiale despre plângerile comunităților rome și efectul de teamă, menționand explicit că romii din Ungaria au fost ținta principală a acțiunilor Gărzii Maghiare. Așadar, cazul este practic construit pe demonstrarea atingerii drepturilor lor fundamentale. Hotărârea a consolidat principiul că libertatea de asociere nu poate fi invocată pentru a justifica activități politice sau / si paramilitare care urmăresc să intimideze minorități etnice. Este o trimitere directă la protecția romilor ca parte a ordinii democratice europene.
În art. 1- 4 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, se remarcă un ansamblu de acţiuni şi ameninţări care prezintă pericol public, săvârşite premeditat şi motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive. Aceste acţiuni şi ameninţări au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică şi vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile şi/sau unui segment specific aparţinând acestora (cum ar fi romii cu cetăţenie română). Aceste acţiuni şi ameninţări produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei/ segmentului, iar acest impact este menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite. Din lege, se mai înţelege că faptele de violenţă/ abuzuri deosebit de grave împotriva Drepturilor Fundamentale pot fi săvârşite atât în privat cât şi în public şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică şi teroare în rândul populaţiei. Faptele vizate de această lege atentează grav asupra factorilor umani specifici şi nespecifici, precum şi asupra factorilor materiali şi instituţionali. Ele urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităţilor statului precum şi a mai multor organizaţii internaţionale (UE, Finanţatori Norvegieni, Consiliul Europei, Banca Mondială etc.) să dispună, să renunţe sau să influenţeze luarea unor decizii în favoarea entităţii teroriste. Legea menţionată mai precizează că aceste acte sunt de natură transnaţională (element agravant) dacă sunt săvârşite pe teritoriul unui stat (cum ar fi state membre ale UE, SUA, Canada, Turcia, Bosnia Herzegovina, Serbia, Albania etc.), în timp ce o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc în alt stat. De asemenea, faptele sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanţiale pe teritoriul altui stat (sau mai multorr state).
____________
Revista Presei
Agenția Națională pentru Romi (ANR) funcționează ca organ de specialitate al administrației centrale, fiind înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea și funcționarea sa. Potrivit actului
normativ, președintele ANR este numit și eliberat din funcție prin decizie a
Prim-Ministrului, fără a fi necesar un concurs public. Ulterior, mai multe
ordonanțe de urgență (ex.: OUG 25/2007, OUG 2012 etc) au reorganizat structura instituției astfel încât să permită
menținerea influenței politice asupra posturilor-cheie, ceea ce criticii
atribuie în special lui Nicolae Păun, fost deputat și lider al Partidei Romilor
Pro Europa.
Un articol din România Liberă (august 2017) relata: „Oamenii fostului deputat Nicolae Păun au
făcut o gaură în bugetul României de 12 milioane de euro. Orice pesedist ar fi
la putere, apropiații lui ”Niky Scorpion” conduc instituțiile care cheltuiesc
banii pentru romi.Peste 10 milioane de euro au fost tocate
ilegal de Agenția Națională pentru Romi, instituție controlată prin interpuși
de fostul deputat Nicolae Păun. Alte 2,6 milioane de euro au fost investite de
Centrul de Cultură al Romilor într-o construcție nouă, dar nefuncțională, din
Ferentari.” În articol apar nume de proiecte precum „Antreprenoriat social – O
șansă pentru comunitățile de romi” şi „Acces pe piața muncii – O șansă pentru
tine”, în care procurorii ar fi constatat folosirea necorespunzătoare a
fondurilor (salarii supraevaluate, participare fictivă etc.).
Un articol Adevărul (august 2016) relata că managerii de proiect de la APRPE, controlați de Păun, ar fi folosit convenții civile pentru a transforma subvenții de 11 milioane lei în instrumente de mobilizare electorală: „Surse judiciare au explicat pentru „Adevărul” că totul ar fi pornit de la denunţul făcut de unul dintre cei trimişi în judecată în acest dosar, manager la proiect la Asociaţia „Partida Romilor Pro Europa” (APRPE)- controlată de Nicu Păun. Potrivit fostului manager de proiect, întrucat în anul 2012 APRPE primise de la bugetul de stat o subventie de circa 11 milioane de lei, în campania electorala pentru alegerile locale au fost întocmite, la contabilitatea APRPE, convenţii civile pentru acţiunea „Noi îţi dăm recomandare”.” Tot în 2016, Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi a publicat raportul „Strategii DA, finanțări NU – Mecanismele de finanțare a politicilor publice pentru romi în România”, criticând planificarea și implementarea proiectelor pentru comunități marginalizate.
La 4 noiembrie 2020, newsweek.ro scria: „Povestea unui milion de Euro pe care UE se chinuie să-l recupereze de la Agenția Națională pentru Romi (...) „Agenția Națională pentru Romi este acuzată de Curtea de Conturi a României că a făcut un prejudiciu de aproximativ 4,2 milioane lei, pagubă rezultată din implementarea deficitară a două proiecte POSDRU. Pentru a recupera banii fraudați, Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1.”
La 25 iulie 2025, Libertatea scria: „Sinecurile minorităților naționale: numeroase instituții cu bugete generoase aflate în subordinea Guvernului. Ce sume încasează oamenii din fruntea lor (...) „ANR este condusă de președintele Iulian Paraschiv care are rang de secretar de stat. Paraschiv și-a dedicat toată viața intereselor romilor. Înainte să devină președinte, el a fost director de cabinet la ANR, este prim-vicepreședinte al Asociației Partida Romilor Pro-Europa, a fost vicepreședinte al Consiliului Economic și Social și consilier parlamentar.”
Pe website-ul PRPE şi pe canalele social media ale PRPE apar acţiuni de distribuire de alimente/ haine/ „ajutoare” către comunităţi aflate în sărăcire extremă (ex.: Alexandria, Giurgiu, Galaţi etc.) puse în evidenţă drept activităţi sociale/ „caritabile” necredibile (părând mai degrabă a nişte adevărate „pachete electorale” condiţionate), confirmând dealtfel şi spusele membrului Partidei Romilor Edu (Eduard) Adrian la începutul lunii septembrie 2025 - că romii trebuie să se înscrie la Partidă dacă vor să primească „ajutoare” şi „cadouri”.
Unii Activiști
romi critică informal, pe reţelele de socializare, că Nicolae Păun ar fi semnat
peste 70% din contractele de proiecte pe fonduri structurale POCU-romi, în timp ce firmele de consultanță care
gestionează proiectele sunt conduse de foști consilieri personali ai săi. De asemenea, activiştii
mai sunt nemulţumiţi că Păun ar refuza sistematic să publice lista completă a
beneficiarilor, singura sursă parțială de informare publică fiind platforma
SEAP și unele seturi de date disponibile pe data.gov.ro:
Activiştii mai spun că, la fiecare alegeri locale, în comune cu populație romă majoritară (Țăndărei, Bălcești, Pufești, Slobozia Bradului etc.) Nicolae Păun are un obicei să semneze protocol cu PSD/PNL iar primarii acestor localităţi primesc pachete electorale (alimente, cărbuni etc.), astfel Păun primește loc eligibil pe listă sau post de consilier județean. Relatări jurnalistice într-adevăr confirmă că liderul PRPE negociază colaborări electorale cu PSD/PNL la diverse niveluri (declaraţii publice, apeluri la colaborare). În februarie 2024, publicaţia 2mnews.ro titra: „Nicolae Păun preşedintele Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa a reclamat că liderii PNL şi PSD din mai multe judeţe, printre care şi Maramureş, nu vor să candideze împreună cu ei, pe liste comune, la alegerile locale şi europarlamentare, deşi el consideră că „dacă suntem împreună la guvernare” este de bun augur „ „ Partida Romilor ameninţă cu o asociere cu AUR”. Surse rome din partidul AUR ne-au confirmat, ulterior, că nu au în vedere niciun fel de colaborare cu Păun, fapt confirmat şi de articolul Evenimentul Zilei din aprilie 204, care nota că Păun a semnat adeziunea la PUSL, adoptând mai multe doctrine simultan: socialistă, liberală și umanistă: „Șeful romilor a schimbat partidul. Nicolae Păun a semnat adeziunea la PUSL. Nicolae Păun, șeful Partidei Romilor, a schimbat partidul social-democrat. Și ca să nu existe supărări în rândul celor pe care, pretinde, îi reprezintă, a îmbrățișat mai multe doctrine odată. A devenit și socialist și liberal, și umanist, în partidul lui Piedone.”
Newsweek România publica în mai 2024 despre implicarea lui Nicolae Păun în proiecte şi acuzaţii asociate - inclusiv legături cu afaceri/persoane puse pe liste electorale: „Niky Scorpion, fratele și un nepot puși de Piedone pe listele pentru consilieri de la sectorul 5. Lista PUSL pentru consiliul local al sectorului 5, unde primar este Cristian Popescu Piedone, a fost burdușită cu familia unui politician și om de afaceri rrom controversat: Nicolae Păun alias Niky Scorpion. Acesta a fost anchetat de DNA pentru fraudarea de fonduri europene.” Cristian Popescu Piedone apare, conform presei, prieten cu Nicolae Păun de peste 40 de ani. De asemenea, „Nicolae Păun deține 80% din compania Niky Scorpion Alcom SRL care operează o piață de tipul anilor 90... vizavi de Piața Rahova. (...) “Nicu Păun a ocupat strada Glicinelor încă din perioada când primar al sectorului era Nicolae Bârzoi, în perioada 1992-1996, şi de atunci s-a tot extins, fără nicio autorizaţie. El a cumpărat teren de-o parte şi de alta a străzii, de la oameni care i-au vândut de frică, şi a construit acolo, blocând practic strada. Nici construcţiile n-au autorizaţie, nici blocarea străzii“, explica, în urmă cu 16 ani, Vanghelie”.
La data de 28.09.2025, ProTV raporta că DIICOT a descins în mai multe locaţii din Sectorul 5 Bucureşti (Rahova şi Ferentari) – tocmai sectorul unde se află şi sediul asociaţiei politice Partidei Romilor Pro Europa – acţiune în care au fost invitate la audieri "50 de persoane" pentru suspiciuni de trafic de droguri, corupţie şi alte infracţiuni. Descinderea nu a fost legată oficial de liderii politici Cristian Popescu Piedone sau Nicolae Păun, însă analiștii politici inclusiv partidul USR observă că deciziile politice și administrația locală din Sectorul 5 sunt adesea criticabile.
La data de 30.09.2025 Agerpress scria: „Consilierii USR Sector 5 au părăsit astăzi, în semn de protest, şedinţa Consiliului Local: Primarul Piedone jr. Favorizează afaceri controversate în loc să susţină proiectele pentru comunitate”. De asemenea, pe website-ul usr-bucuresti.ro scria următoarele,la data de 9 august 2024: „Corturile de campanie ale USR amplasate în Sectorul 5 trebuie să fie demontate, a decis primarul Cristian Popescu Piedone, în ciuda faptului că USR Sector 5 deține toate autorizațiile necesare pentru montarea acestora.”
Romii ar putea trimite în judecată Gândul Media Network S.R.L. pentru practicile jurnalistice instigatoare la ură și discriminare la adresa romilor, ca grup etnic. Prin articolele publicate în mod repetat, Gândul a promovat o imagine colectiv negativă a romilor, asociind în mod generic romii cu fapte izolate și transferând abuziv "vina" unor incidente asupra întregii comunități. Aceste prezentări contribuie la amplificarea climatului deja vulnerabil de rasism anti-rom din România.
Un exemplu recent și grav îl reprezintă
modul în care publicaţia Gândul a relatat incidentul de la Craiova, din data de 13
septembrie 2025, soldat cu un mort și mai mulți răniți - deși martorii declară public că autoritățile competente au ignorat plângerile anterioare, așadar incidentul se putea preveni, dar nu a fost prevenit.
Articolul din Gândula
prezentat abuziv și denaturat realitatea, atribuind vina implicit întregii
comunități rome, fapt care a produs o vătămare morală semnificativă,
adăugându-se altora similare, din trecut. Prezentarea tendențioasă a
evenimentului nu a afectat doar persoanele direct vizate greşit din județul
Dolj, ci și întreaga comunitate romă din țară și din diaspora, inclusiv minori
care se confruntă acum cu probleme grave de imagine în școli și în societate,
cu consecințe negative asupra integrării lor educaționale, academice, profesionale și
sociale.
Gândul Media Network S.R.L. promovează în
mod sistematic rasismul anti-ţigănist prin articole tendențioase și
defăimătoare la adresa comunității rome, folosind formule generalizatoare și
expresii cu caracter discriminatoriu. În numeroase materiale, publicația a
atribuit întregii etnii responsabilitatea unor fapte izolate - și a căror rezolvare nu depinde de romi, ci de autoritățile statului, care sunt salarizate din taxele și impozitele cetățenilor - prezentate
într-un mod denaturat, însoțite de terminologie rasistă, coduri semantice rasiste
anti-rome deja popularizate în mentalul colectiv de ani de zile și afirmații
lipsite de temei juridic, care pot fi probate în instanță ca denunțuri false.
Aceste
abuzuri de presă nu au fost întâmplătoare, ci au fost utilizate sistematic,
voit și repetat, cu efectul direct de a instiga opinia publică la ură inter-etnică
și la discriminare rasială împotriva romilor ca grup etnic, cauzând implicit răspunsuri pe măsură, de agresivitate pasivă și activă în societate (inlcusiv ură rasială a romilor contra neromilor, ca mecanism psihologic defensiv direct). În loc să sancționeze eventualele fapte individuale, specifice, presa a construit o imagine colectiv negativă, atacând drepturile fundamentale ale romilor, dreptul la viață, securitate și demnitate al unei comunități întregi.
Toate aceste practici jurnalistice anti-ţigăniste
au fost justificate în mod abuziv de Gândul Media Network în numele „presei
libere”, dar în realitate ele reprezintă încălcări grave ale legislației în
vigoare. În articolele sale, publicația Gândul a folosit terminologie rasistă generică, de tipul „clanuri” sau „clanuri
interlope”, fără a identifica în mod concret persoane sau fapte dovedite.
Mai mult, Gândul a prezentat confuzii
flagrante între numele unor suspecți din dosare penale și poreclele acestora,
ignorând sursele judiciare credibile și lipsa de probatoriu. Prin aceste erori
grave – fie din neglijență, fie intenționat – au fost expuse oprobiului public
persoane nevinovate, etichetate pe nedrept drept „lideri de clan interlop” sau
„familii periculoase”, „nepot de interlop” etc. fără nicio probă în acest sens. Printre victime se numără minori, persoane
vârstnice sau bolnave, care nici măcar nu se aflau la locul incidentelor
relatate și care dispun de alibiuri solide în fața instanțelor, neavând nicio
legătură cu scandalurile prezentate de presă. Expunerea lor în articole false,
tendențioase și discriminatorii a produs vătămări morale și sociale deosebit de
grave, hrănind ura interetnică, stigmatizând comunități întregi și afectând
direct șansele de integrare școlară și socială ale copiilor romi.
În acest material, publicația a prezentat în
mod abuziv un denunț fals, folosind numele domnului Viorel Parnică, zis Levier,
persoană de etnie romă care nici măcar nu se afla la fața locului. Confuzia a
apărut prin asocierea sa greșită cu un alt rom, dintr-o altă familie, din Casta
Costurarilor, care poartă întâmplător aceeași poreclă dar are un nume legal complet
diferit în actele de identitate.
Dacă sursele invocate de Gândul ca
provenind din rândul anchetatorilor ar fi fost reale și verificate, articolul
ar fi trebuit să prezinte date precise și oficiale, nicidecum speculații
eronate cu consecințe devastatoare asupra unei familii întregi. Prin această
greșeală gravă, Gândul a generat daune morale ireparabile, expunând cel puţin o
familie oprobriului public, inclusiv minori care riscă acum bullying și
marginalizare în mediul școlar. Mai mult, Gândul a amplificat abuzul asupra
victimei printr-o prezentare disproporționată, readucând în atenția publicului
un conflict local din anul 2003. Atunci, victima a reacționat la interdicții
ilegale impuse de un grup infracțional organizat, iar probele au demonstrat că
s-a aflat în legitimă apărare, nicidecum în postura de instigator sau
„interlop”, sau „clan” așa cum încearcă să sugereze Gândul. Acea situație,
închisă juridic și fără legătură cu evenimentele actuale, a fost folosită de
publicație ca un pretext pentru a acoperi eroarea gravă comisă în 2025 și
pentru a construi o campanie de discreditare a victimei. Realitatea este alta:
domnul Viorel Parnică, de ani de zile, nu a fost implicat în niciun
conflict, fiind astăzi un om în vârstă, grav bolnav, supus dializei și marcat
de o depresie profundă în urma decesului soției sale. Astfel, atacul mediatic
lansat de Gândul lovește exact într-o persoană vulnerabilă, fără putere de
apărare, ceea ce face ca abuzul să fie cu atât mai flagrant și mai
discriminatoriu. În loc să informeze corect, publicația a ales să stigmatizeze
și să expună unui oprobiu public nedrept o victimă certă, doar pentru a
întreține stereotipuri anti-țigăniste deja practicate de ani de zile, în mod
iresponsabil.
Faptele de mai sus demonstrează nu doar o
gravă eroare jurnalistică, ci și un act de abuz si neglijență profesională culpabilă,
întrucât Gândul a ales să publice informații neverificate, bazate pe „surse”
anonime, fără a respecta minime standarde de verificare. În consecință,
publicația nu doar că a afectat iremediabil reputația unei persoane nevinovate,
dar a proiectat întreaga vină asupra unui grup etnic deja vulnerabil.
Această conduită nu mai poate fi acoperită
sub pretextul „libertății presei”, întrucât libertatea de exprimare nu înseamnă
libertatea de a minţi sau de a denunţa fals pe cineva, a răspândi informații false
sau de a produce deliberat stigmatizare colectivă a unei întregi etnii. Conform
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, presa are o obligație
pozitivă de diligență și responsabilitate în transmiterea informațiilor, cu
atât mai mult când acestea ating drepturile fundamentale ale unor persoane
aparținând minorităților etnice. Prin urmare, situația prezentă reclamă nu
doar repararea prejudiciului moral cauzat domnului Viorel Parnică și familiei
sale, ci și o evaluare serioasă a răspunderii publicației pentru promovarea
unui discurs instigator la ură anti-țigănistă, care depășește limitele legale
și etice ale activității jurnalistice.
Prin faptele săvârşite în mod deliberat,
neconforme cu realitatea – mincinoase, tendenţioase şi cu vădit caracter rasist
anti-ţigănist – atât prin articolul din 15 septembrie 2025 referitor la
violenţele de la Craiova, cât şi prin alte materiale similare, ce vor fi
exemplificate în continuare, Gândul Media Network S.R.L. dovedeşte existenţa
unui tipar deontologic abuziv, orientat împotriva romilor ca grup etnic. Acest
tipar a fost practicat fără reţinere in forme continuate şi cu ignorarea flagrantă a legislaţiei
interne şi internaţionale în vigoare, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 72-73,
74 lit. e) , f) , h) , 78 , 79 , 82 , 1357 , 252 -253, 75 , 11 , 13 -14 şi
altele din Codul civil, precum şi ale O.G. 137/2000 privind prevenirea șisancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, aceste fapte
contravin prevederilor Legii 2/2021 , art. 4, 6, 8, 16, 30, 31 alin. (4), 36, 37, 40 şi altele
din Constituţia României , dispoziţiilor art. 3, 5, 6, 8-11, 14 şi altora din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi Convenţiei-Cadru aConsiliului Europei pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (1995) şi art. 1,
21, 22, 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Pe lângă exemplul articolului prezentat mai
sus, legat de violenţele din 13 septembrie 2025 din Craiova, mai prezentăm exemple suplimentare:
Exemplul 2
În articolul publicat de Gândul la data de 14 septembrie 2025, ora 14:32, intitulat „Zeci de mascați au împânzit zona în care s-a desfășurat războiul în toată regula dintre clanurile interlope din Craiova” (disponibil Aici) se remarcă utilizarea aceluiași limbaj tendențios și discriminatoriu, bazat pe stereotipuri anti-rom.
Termenul generic „clanuri interlope”, folosit în mod repetat, are un caracter codificat anti-rom și este deja adânc înrădăcinat în mentalul colectiv, fiind asociat aproape exclusiv cu etnia romă, chiar şi atunci când faptele relatate nu identifică explicit persoane aparţinând acestei etnii. Această practică jurnalistică nu este neutră, ci constituie o formă de stigmatizare indirectă, care afectează imaginea şi demnitatea întregii comunităţi rome, consolidând prejudecăţi sociale deja existente, instigând opinia publică la ură şi discriminare şi transferând responsabilitatea unor fapte individuale asupra unui întreg grup etnic.
Exemplul 3
În articolul publicat de Gândul la data de 8 septembrie 2025, ora 07:00, intitulat „RĂZBOI în Craiova după ce bodyguardul unui milionar din oraș a fost înjunghiat. Cuțitarul este nepotul unui lider interlop deosebit de periculos” (link Aici) redacția folosește în mod abuziv termeni precum „nepotul unui lider interlop” fără a oferi dovezi clare că persoana vizată ar fi „lider” sau „interlop”. Această asociere este folosită generic și peiorativ, în special față de persoane de etnie romă, consolidând stereotipuri anti-ţigăniste deja răspândite/ fixate de ani de zile în mentalul colectiv. Articolul nu precizează identitatea reală a suspecților sau a victimelor, cadrul legal aplicabil sau sursele oficiale verificate, ci se limitează la inferențe codificate, menite să stigmatizeze colectiv comunitatea romă.
Termenii „persoane aparţinând lumii interlope” versus „care aparțin mediului de afaceri din oraș” induc ideea greşită că romii ar fi predispuși la infracționalitate, în timp ce alte persoane, neafiliate etnic, ar fi „patroni cinstiți”, generând o suspiciune discriminatorie și rasistă în mintea cititorilor.
Articolul menționează mai mulți membri ai presupusului „clan Ventura” ca fiind „lideri”, demonstrând tiparul redacției Gândul de a etniciza negativ și abuziv faptele, fără a se raporta la realitate, probe verificabile, rapoarte oficiale sau evaluări specializate. Codurile anti-rom prezintă, de asemenea, un grad înalt de iraţional, deoarece „lideri” nu pot exista atât de mulţi în niciun grup social, ci lider poate fi unul singur. Această practică jurnalistică aberantă nu respectă standardele deontologice ale jurnalismului și încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor vizate, creând prejudicii morale grave și instigând opinia publică la ură anti-ţigănistă.
Articolul se referă la mai mulți membri ai „clanului Ventura” ca fiind „lideri”, ceea ce, după trendul constant al redacției Gândul, constituie un cod abuziv, cu scop de instigare a opiniei publice la ură anti-ţigănistă. Prin această practică profund imorală și ilegală, redacția folosește termeni precum „lideri de clan”, „lideri interlopi” sau „interlopi” „familii periculoase” etc. pentru situații în care faptele, persoanele implicate și contextul social, politic și legal sunt verificabile și documentate: suspecți și victime identificabili, complici, rapoarte oficiale ale autorităților competente (poliție, medical etc.), legislație aplicabilă și eventual studii de impact asupra societății și măsuri preventive ale statului. În consecință, practica jurnalistică a redacției nu respectă cadrul legal și deontologic, deoarece nu are voie să criminalizeze o întreagă etnie sau rasă, instigând la ură inter-etnică, ci presa ar trebui să contribuie cu efecte folositoare societăţii şi să se refere strict la fapte concrete, persoane cu nume și prenume și cadre legale verificabile.
„Nepotul lui Cristian Marian Vladescu zis Ventura considerat unul din cei mai periculosi lideri interlopi craioveni” – nu putea decât să plătească individual pentru faptele lui, inclusiv în presă şi în ochii Opiniei Publice, dacă faptele au existat cu adevărat, iar dacă „unchiul Ventura” ar fi fost atât de „periculos” cum îl prezintă Gândul publicului în mod abuziv etnicizat probabil că el ar fi ispăşit vreo pedeapsă de care să ştim şi noi, la vreun penitenciar din ţară sau din alte state, sau ar fi fost sub vreun control judiciar sau sub orice altă formă de sancţiune decisă prin hotărâre judecătorească, iar dacă toate acestea ar fi existat, fără îndoială că articolul le-ar fi inclus. Dar, din păcate, nu sunt incluse aceste detalii diveditoare. La fel ca şi în cazul „fiul lui Fănel” – pe care îl prezintă la fel de lapidar, doar sub formă de verdict anti-romi, fără argumente asupra gradului de periculozitate psiho-comportamentală a celor numiţi şi fără a prezenta un raport de specialitate din domeniu criminalistic.
Exemplul 4
În articolul publicat de Gândul la data de 8 septembrie 2025, ora 07:00, intitulat „Cele mai periculoase clanuri din Oltenia seamănă teroare în SUA. Doar șase dintre nevestele interlopilor au jefuit, singure, zeci de americani” (link Aici) redacția folosește un limbaj generalizant și rasist anti-țigănist încă din titlu, asociind întreaga etnie romă cu infracționalitatea și criminalitatea organizată, fără a verifica sau prezenta faptele reale.
Articolul conține numeroase erori jurnalistice și legale, cu efecte sociale, politice și economice dăunătoare, instigând opinia publică la lipsa empatiei și la ură generalizată împotriva romilor, după cum reiese din propriile formulări ale redacţiei Gândul: se face referire la „clanuri originale din Craiova care numără sute de membri”, fără a preciza identitatea reală a persoanelor implicate sau încadrările legale aplicabile, iar redacția nu furnizează niciun link sau referință oficială la comunicatele autorităților americane pe care le invocă sau alte documente verificabile. Persoanele menționate sunt descrise drept „cele șase femei” și „neveste”, considerate „suspecte” de „furturi” precum şi „hoaţe” fără probe, ignorând posibilitatea ca aceste femei să fi fost victime ale traficului de persoane, iar articolul le criminalizează prematur și abuziv, înainte de o anchetă de specialitate şi o hotărâre judecătorească.
Mai mult, articolul afirmă despre grupul vizat că ar fi „familii uriaşe şi deosebit de periculoase” și că vin din „cea mai periculoasă zonă din oraş (Faţa Luncii)”, deși la câteva rânduri mai jos Gândul recunoaște că grupul „a evitat comiterea de fapte cu violență”, creând confuzie și ridicol intelectual.
Victimele traficului de persoane sunt denumite „restul răufăcătorilor din Faţa Luncii”, în timp ce traficanții de persoane sunt numiți „lideri”, inversând realitatea și stigmatizând colectiv etnia romă, inclusiv prin criminalizarea victimelor traficate. Articolul face confuzie deosebit de gravă între victime și traficanții acestor victime, numind generic „clanuri” pe toată lumea de la o margine la alta, iar unele femei sunt descrise ca „hoaţe”, fără să se investigheze autorii morali și liderii operativi reali ai grupărilor infracționale transfrontaliere.
De asemenea, redacția menționează câteva nume de traficanți „care nu au fost prinşi nici până în prezent”, fără a acorda vreun interes de a analiza responsabilitatea acestora sau legătura lor cu posibile persoane cu influență în România.
Consiliul Legislativ al Biroului Permanent al Senatului a emis un Aviz îngrijorător, la data de 3 noiembrie 2023, admiţând că majoritatea articolelor din totalul de 86 de articole ale OG26/2000 sunt contrare standardelor CEDO - aşadar recomandând abrogarea OG26/2000 şi realizarea unei legi noi:
„...apreciem că ar fi necesar ca prezentul proiect să fie înlocuit cu o nouă reglementare a materiei, urmând ca Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, să fie în întregime abrogată.” (Vezi Aviz, pc.5)
Acest dosar abuziv, al lui Nicolae Paun si gruparii sale organizate impotriva romului traditional Balaca Didinant (Tica Balaca), deosebit de grav in context CEDO, a fost aprobat spre revizuire/ rejudecare, la data de 23.06.2025, prin deschiderea Dosarului nr. 21361/3/2025 la Tribunalul Bucuresti.
In paralel, au fost solicitate anchete penale precum si penale-speciale conexe, conform legilor in vigoare, pentru a se stabili marimea si gravitate a grupului infractional organizat implicat in abuzurile contra victimei. Unul din aceste dosare se refera si la impiedicarea ilegala a adunarii publice cu numele Protestul Romilor la Guvern din 24 iunie 2025. Victimele vor solicita despagubiri întemeiate legal, atât în legea penală cât şi în legea civilă, cu probe deosebit de clare. Aceste despăgubiri vor fi plătite fie de Nicolae Păun, dacă se va face dreptate în România, fie de statul român, dacă se va face dreptate la CEDO sau la nivelul altui for internaţional.
Reprezentanţii/ Deputaţii (Consiliului Europei) *responsabili cu Monitorizarea Implementării Deciziilor CEDO
1. reamintind că această cauză (Cegolea v. România) se referă la încălcarea dreptului la alegeri libere și a interzicerii discriminării în ceea ce privește organizațiile minorităților naționale care nu sunt încă reprezentate în Parlament, din cauza deficiențelor din procedura de acordare a statutului de „utilitate publică”, o cerință prevăzută de legislația electorală, în special din cauza lipsei de claritate a acesteia, a puterii discreționare nelimitate acordate executivului și a absenței unui control jurisdicțional;
2. reamintind, de asemenea, concluziile lor potrivit cărora problema acordării unei reparații pentru reclamantul din această cauză este legată de măsurile generale care urmează să fie implementate pentru a alinia legislația internă (a României) la cerințele Convenției, astfel cum au fost stabilite în hotărâre;
3. au luat act de faptul că guvernul a depus în Parlament, în noiembrie 2023, un proiect de lege care conține dispoziții menite să remedieze deficiențele identificate în hotărâre în legătură cu procedura și garanțiile aferente criteriului de eligibilitate în cauză;
4. și-au exprimat îngrijorarea că aceste dispoziții nu au intrat încă în vigoare, în ciuda apelurilor Comitetului adresate autorităților de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest lucru se realizează în timp util, înainte de următoarele alegeri parlamentare, preconizate a avea loc la sfârșitul anului 2024, și au îndemnat cu fermitate autoritățile române să asigure adoptarea legislației fără nicio întârziere suplimentară;
5. subliniind importanța crucială a asigurării efectului practic al hotărârii Curții Europene pentru următoarele alegeri, au îndemnat autoritățile să ofere garanții că guvernul și departamentele sale vor examina și soluționa orice cerere în curs sau viitoare privind acordarea statutului de „utilitate publică” formulată de organizațiile minorităților naționale, în vederea desemnării de candidați la aceste alegeri, cu respectarea cerințelor prevăzute de Convenție și a obligației necondiționate de conformare cu hotărârea;
6. au decis să reia examinarea acestei cauze într-o viitoare reuniune privind Drepturile Omului, în lumina răspunsului autorităților la apelurile de mai sus.
Lansarea oficială
a primei versiuni scrise de Regulament de funcționare a Staborului Romilor
(Cris Romai) – un pas istoric pentru unitatea și pacea comunităților rome.
La data de 8
septembrie 2025, în cadrul unui eveniment al Fundaţiei CEIR din Sibiu, a fost
lansat oficial Regulamentul de aplicare și funcționare a Staborului, document valoros
în dreptul cutumiar al romilor de la nivel internaţional menit să întărească
stabilitatea, coeziunea, respectul și buna conviețuire în comunitățile rome
precum şi buna cooperare inter-etnică în România şi la nivel mondial. Acest pas
reprezintă o premieră istorică, prin care dreptul cutumiar al romilor capătă o
formă organizată și recunoscută, oferind garanția păcii și a dreptății civile între
romi.
Evenimentul a
reunit lideri tradiționali, reprezentanți ai comunităților și tineri,
confirmând că Staborul nu este doar o instituție a trecutului, ci o forță vie
pentru prezent și viitor.
„Prin acest
regulament, aducem mai multă stabilitate și încredere. Staborul devine vocea
păcii și a unității romilor precum şi o valoare adăugată Codului civil al
României, prin promovarea Bunelor Moravuri precum şi a altor uzanţe sociale şi ca
izvor de drept”, a declarat domnul Mihai Nedelcu, judecător al Staborului și
președinte al Centrului European de Integrare al Romilor (CEIR).
Conferința a
inclus și un moment monden – Ediţia 2025 a Concursului Miss Piranda, o
celebrare a frumuseții feminine conservatoare, rafinamentului, demnității și
identității rome la nivel mondial. Acest moment a subliniat faptul că viitorul
comunităților noastre aparține mai ales tinerelor generații, de la care ne
dorim să ducă mai departe tradițiile și valorile rome cu eleganță și demnitate.
Prin acest
eveniment, s-a demonstrat că tradiția și modernitatea pot merge mână în mână,
iar Staborul rămâne un reper de echilibru, de onoare și dreptate pentru romi, oriunde s-ar
afla.
Care mai sunt,
zilele acestea, formele bizare de presiune politică şi şantaj la care încă rezistă eroic romii din România?
Recent, un membru/
apropiat al unei asociaţii politice din România, Edu Adrian, a declarat public că urmează să
fie lansat, în noiembrie, "un proiect pentru romi" (cu fonduri de stat?) realizat de deputatul Nicolae Păun şi Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). Acesta a mai spus (cum reiese din video mai jos) că cine dorește „ajutoare, cadouri” sau alte avantaje trebuie să se înscrie în asociaţia politică Partida Romilor, să îşi facă legitimaţie de membru şi "să discute" cu Nicolae Păun preşedintele acestei asociaţii politice.
Dacă într-adevăr
aceasta este "condiţia" impusă unor romi nevoiasi, pentru a primi "ajutoare, cadouri" şi alte avantaje, înseamnă că această
grupare risca pedepse grele, sub aspectul prevederilor unor articole importante din
Codul penalcum ar fi art.
207 (Şantajul), art. 386 (Coruperea alegătorilor), art. 367 (Constituirea unui
grup infracțional organizat) precum şi art.13 din Legea 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Prin anul 2016, Nicolae
Păun era cunoscut în ţară şi în diaspora din celebrele stenograme, apărute în
presa naţională, în care spunea insulte de genul "Ciori
nesimtite" contra romilor precum şi ameninţa cu "cuţite in gat la
procurori" spre amuzamentul opiniei publice dar şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a refuzat să judece dosarul, o perioadă destul de lungă, iar aparenta sa clasare din martie 2025 urmând să fie clarificată, în viitorul cât mai apropiat.
Cu toate acestea, activiştii romi rezistă eroic, fără a ceda acestor presiuni injuste, imorale şi ilegale atât din punct de vedere al legilor statului cât şi din punct de vedere al legilor cutumiare milenare ale romilor. Înscrierea a tot
mai multe platforme, grupuri de iniţiativă, asociaţii neguvernamentale şi
partide politice conduse de romi reprezintă o dovadă clară că această
comunitate demnă nu mai acceptă pasivitatea, după mai bine de 25 de ani de abuzuri grave –
daca ne referim doar la cele recunoscute de CEDO în cazul Cegolea v. Romania.
