Activiştii romi critică situaţia dezastruoasă a romilor vulnerabili
din Giurgiu, gestionată neetic de Nicolae Păun preşedintele asociaţiei politice
Partida Romilor Pro Europa (PRPE).
În cazul abuzurilor lui Nicolae Păun comise împotriva Drepturilor
fundamentale ale romului tradiţional Balaca Didinant din Ploieşti, se numără,
printre altele, folosirea subalternului politic Romeo Ionel Piteşteanu (zis Snagov)
de la filiala PRPE Giurgiu-Ghimpaţi. Romeo, împreună cu socrul său Petre Rupiţă din filiala PRPE Sector 4 Bucureşti au mers special la Ploieşti, la data de 18.02.2024,pentru a înscena o “pace tradiţională ţigănească” între Balaca şi Păun, care
s-a dovedit a încălca flagrant tradiţia romilor (legea cutumiară lăsată din
bătrâni) deoarece chiar Păun a încălcat verdictul judecătorilor cutumiari, încălcare
anunţată de Păun însuşi public, pe Facebook, la data de 10.06.2025. Aceea a
fost şi ziua în care Balaca a aflat (din public) că a fost înşelat, şantajat şi
indus în eroare în cel mai grosonan mod posibiol de către Grupul Păun care a
acţionat tipic unui grup infracţional organizat (art. 367 Cod penal). Dosarul a fost admis la Revizuire (termen 12.01.2026).
Snagov şi socrul său au mers în numele lui Păun la
Ploieşti, la data de 18.02.2024, special pentru “a se ocupa” de Balaca şi a-l
induce în eroare cu o pace falsă, care astăzi arată mai degrabă ca o Înşelăciune
(art. 244 Cod penal) şi ca un Şantaj (art. 207 Cod penal)
în favoarea exclusivă a Grupului Păun şi spre vătămarea
morală şi materială deosebit de gravă a fostului membru al PRPE, romul
tradiţional Balaca Didinant (Tică Balaca), în lumina dispoziţiilor
art. 20 Constituţie, art. 8, 14, 3, 17 CEDO.
Snagov a fost prins în flagrant de DNA, în acelaşi an, săvârşind infracţiunea de Trafic de influenţă
(conform presei) împotriva unor membri ai familiei soţiei sale din
Bucureşti, încercând să obţină foloase necuvenite de la aceştia.
Romeo Ionel Piteşteanu (Snagov) mai apare pe Portalul instanţelor de judecată
ca inculpat şi în Dosarul nr. 38250/3/2018 din 29.06.2020 la Secţia I Penală a
Tribunalului Bucureşti (pe art. 208 C.p. Hărţuirea) precum şi în Dosarul penal nr. 17067/3/2020/a30 (228/2023) – pentru art. 206 C.p.
Ameninţarea, precum si in Dosarul penal nr 17067/3/2020 din 15.07.2020 Secţia I Penală Tribunalul Bucureşti
pe art. 367 cod penal (Constituirea unui grup infracțional organizat) cu peste
24 de inculpaţi.
In proba audio-video de mai jos, Edu (Eduard) Adrian apropiatul lui Nicolae Paun face conexiuni clare intre "ajutoarele" (bunurile) date de Grupul Paun romilor saraci si subiecte electorale (numere de voturi) si de coordonare electorala a Ghetoului profund (mediilor sociale dominate de Saracia Extrema) din Romania:
In proba de mai jos, Romeo Ionel Pitesteanu prezinta publicului larg operatiunea de "cadouri" oferite asociatia politica de facto Partida Romilor Pro Europa, in decembrie 2025. Romeo multumeste superiorilor lui ierarhici de partid, adica lui Marius Totila (PRPE Giurgiu), Feraru Marian (vicepresedinte PRPE Giurgiu) si lui Nicolae Paun (presedintele Partidei Romilor).
PRPE Giurgiu acţionează politic sub conducerea Marius Totila, actual sau fost poliţist local, cunoscut in comunitate executand contracte cuBanca de Alimente şi folosind vizibil aceste alimente pentru exploatarea politica si implicit electorala a grupurilor vulnerabilie (multi-etnice) *Cetateni cu drept de vot.
Articolul 307 - Deturnarea de fonduri (1) Schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor provenite din finanțările obținute sau garantate din fonduri publice. (3) Tentativa se pedepsește.
Articolul 386 din Codul penal (Coruperea alegatorilor) "(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice."
Alimentele, pachetele, "cadourile" „ajutoarele”, tichetele etc. sunt bunuri în sensul legii. Acestea intră direct sub incidența art. 386 C.P. Fapta este infracțiune indiferent dacă votul a fost deja exprimat. Se aplică partidelor politice și membrilor acestora.
De asemenea, aceste fapte se pot incadra la prevederile articolului 207 (Șantajul) din Codul penal precum si la articolul 367 (Grup infracțional organizat - deoarece fapta este sistematică, la nivelul intregii tari). Art. 367 C.P. se poate reține în concurs cu art. 386 și art. 207.
Dacă alimentele date saracilor exploatati politic (si implicit electoral) provin de la Banca de Alimente, ONG-uri sau orice tip de fonduri publice, atunci se pot aplica si prevederile art. 295 CP (Delapidare- aceste bunuri fiind gestionate de persoane cu atribuții, cum ar fi deputatul neales democratic Nicolae Paun, consumator si administrator de fonduri publice) precum si prevederile art. 297 (Abuz in serviciu - daca sunt functionari implicati sau demnitari de stat), art. 307 (Deturnare de fonduri - raspunderea persoanei juridice). Este necesara o ancheta de specialitate asupra suspiciunilor de încălcare a legislației privind ajutoarele sociale și fondurile publice nu doar la Giurgiu, ci in toata tara.
Juristul și jurnalistul independent Daniel Rista a depus la DNA, la data de 2 ianuarie 2026, noi probe împotriva unor fapte de natură infracțională comise de conducerea asociației politice Partida Romilor Pro Europa.
______________________
Termeni de utilizare
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emsie de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
În Dosarul nr. 2680/271/2023/a1 din 06.02.2023, Lakatos
Ioan şeful sucursalei Bihor a asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa este
prezentat ca parte vătămată la Judecătoria Oradea, apărând ca fiind lovit cu un
pumn în faţă (sau alte violenţe) de un cetăţean pe nume Stanciu Florin.
La data de 30 iunie 2023, în Dosarul nr. 2680/271/2023, Stanciu
Florin apare condamnat la închisoare cu un an şi două luni pentru săvârşirea
infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Instanţa a stabilit că această
pedeapsă se va executa cu suspendare sub supraveghere (probaţiune) pe durata
unui termen de supraveghere de 2 ani. Condamnatul urma să respecte condiţiile
impuse de serviciul de probaţiune precum şi muncă neplătită în folosul unei
mănăstiri / sau biserici din zonă. În cazul în care condamnatul avea altă religie decât
religia promovată de lăcaşul de cult respectiv, beneficiar al muncii forţate, se
poate pune problema încălcarii unor drepturi fundamentale suplimentare.
La data de 9 noiembrie 2023, Stanciu Florin a câştigat apelulla Curtea de apel Oradea, împotriva sentinţei penale nr.1005/2023 din 30 iunie
2023 pronunţate de Judecătoria Oradea. Curtea de Apel Oradea a desfiinţat în
totalitate şi a rejudecat cauza, stabilind că:
„încetează procesul penal pornit
împotriva inculpatului Stanciu Florin pentru comiterea infracţiunii de lovire
sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, ca urmare a retragerii
plângerii penale prealabile de către persoana vătămată Lakatos Ioan. În baza
art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod de procedură penală, obligă persoana
vătămată Lakatos Ioan la plata sumei de 1.500 lei, cheltuieli judiciare în
primă instanţă. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile
judiciare în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată azi, 09
noiembrie 2023, prin punerea la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei
instanţei, conform art.405 alin.1 din Codul de procedură penală.Document: Hotarâre725/202309.11.2023” –
În sentinţă, se explica faptul că Stanciu Florin l-ar fi
lovit cu pumnul în față pe Ioan Lakatos, în timp ce Lakatos omul Partidei
Romilor Pro Europa s-ar fi aflat pe scaunul din dreapta față a unui vehicul,
la o benzinărie. Din rechizitoriu reiese că Lakatos ar fi avut nevoie de 7 zile
de îngrijiri medicale, în urma pumnului în figură care i-ar fi rănit/
zgâriat pleoapa sau alte zone mai sensibile ale feţei. Se pare că Stanciu nu avea unghiile tăiate, în acea zi.
La Apelul lui Stanciu, aflăm deci că
sentinţa se dizolvă, pe baza faptului că Ioan Lakatos şi-ar fi retras
plângerea, preferând să plătească chiar şi cheltuieli de judecată din propriul buzunar
1500 de lei. Curtea de Apel Oradea a constatat că Declaraţia Autentificată sub
nr. 1412/10.07.2023 a lui Lakatos, prin care îşi retrăgea plângerea contra lui
Stanciu, îndeplinea exigenţele dispoziţiilor art. 158 alin. 1 şi 2 Cod penal.
Prin declaraţie, practic, Lakatos renunţa şi la latura penală şi la latura
civilă a cauzei.
Astfel, Curtea de Apel Oradea a admis apelul contra sentinţei penale din
data de 30.06.2023 şi a dispus încetarea procesului penal, cu plata
cheltuielilor de judecată în sarcina lui Lakatos, de 1500 de lei.
Ar fi interesant de aflat ce anume l-a
determinat pe Ioan Lakatos să facă declaraţia respectivă de retragere a
plângerii penale, chiar şi plătind de la el 1500 de lei: spiritul creştin,
vreun oricare alt motiv, sau poate vreo „înţelegere” neortodoxă tipica, făcută de Partida Romilor
Pro Europa, având în vedere că Lakatos s-ar fi „dat mare” că el e "cineva" important
în Bihor, protejat de Nicu Păun de la Partida Romilor, prin aceasta jignindu-l şi
provocându-l pe Stanciu la o reacţie violentă, într-un moment mai dificil din viaţa lui.
Lakatos Ioan mai apare pe portalul instanţelor de
judecată cu Dosarul nr. 2185/177/2022 in care o firmă l-a trimis în judecată
pentru neplata unor facturi.
Potrivit unui articol din 2013 marca bihon.ro, Lakatos Ioan l-a înlocuit în Consiliul Judeţean Bihor pe Szabo Odon care ar fi ajunsdeputat UDMR. Lakatos este prezentat în presa naţională nu doar ca „şeful
Partidei Romilor în Bihor”, ci şi, concomitent, „preşedinte al Fundaţiei Ciore
Roma”, fiind omul de care, se pare, ar asculta romii din cartierul / colonia
deosebit de vulnerabilă Velenţa din Oradea. Tot bihon.ro mai precizează că „Lakatos
Ioan este şi angajat al Asociaţiei Sociale Comunitare Oradea.”
Lakatos mai apare pe website-ul Comisiei Europene cu o „poveste” destul de bizară în secţiunea „politica regională”, vorbind despre "selectarea a 200 de romi" pentru un test psihologic, pledând din poziţie de „angajator” din sectorul privat, fapt ce subliniază conflicte de interese cu multiplele sale poziţii acumulate generos, de decenii, numite politic în sectorul public. Lakatos, în video, mulţumeşte Uniunii Europene pentru proiectul respectiv prin care firmasa din sectorul privat a fost sprijinită să îşi „selecteze oamenii potriviţi”.
În anul 2019, crisana.ro îl prezenta pe Lakatos Ioan ca fiind
activ de peste două decenii „pe problemele specifice ale comunității rome”
confirmându-i calitatea duală de „președinte al Sucursalei Bihor al AsociațieiPartida Romilor-Pro Europa și al Fundației „Ciore Roma”. Lakatos este citat cu ghilimele de crisana.ro, acesta
lăudându-se cu studiile sale dar şi cu experienţa îndelungată (de decenii) în
domeniu, auto-proclamându-se prin acestea "un reprezentant oficial" al romilor,
deşi nu a fost ales democratic. Lakatos spunea presei: „pot spune că sunt un
reprezentant oficial al comunității romilor din județul Bihor” – impunând o
confuzie intenţionată între studiile sale, perenitatea în funcţiile numite
politic şi reprezentarea politică aleasă prin vot democratic.
Ce este şi mai
neclar este cum îşi împarte Lakatos conflictele de interese dintre responsabilităţile
lui la Partida Romilor Pro Europa, obiectivele lui la Fundația „Ciore Roma” şi
profitul bănesc la firma din sectorul privat pentru care mulţumeşte Comisiei
Europene că l-a ajutat să îşi selecteze romi la muncă, deşi el, nu-i aşa, era de fapt de decenii
în zonă, conform propriilor lui declaraţii, şi fără îndoială ar fi putut să-i
selecteze pe romi pe de rost, şi fără ajutor extern în scopul executării de "teste psihologice" sau teste de
orice altă natură.
Cauza Mohaci
şi PRPE Bihor (Studiu de Caz SLAPP 2020)
În anul 2020, a fost începută o acţiune în judecată din
partea asociaţiei politice Partida Romilor Pro Europa (PRPE) împotriva
cetăţeanului de etnie romă Victor Mohaci, la Tribunalul Bihor. Mohaci era reprezentantul asociaţiei Caravana
Romilor şi activist politic din opoziţia Grupului Păun. Drept dovadă, criticile
lui legitime din spaţiul democratic au fost instrumentalizate abuziv într-un
proces SLAPP care avea scopul de a speria victima şi a o reduce la tăcere, de
asemenea folosind această „poveste” de intimidare şi contra altor activişti din
ţară.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul
Tribunalului Bihor, reclamanţii Partida Romilor, Păun Nicolae şi Lakatos Ioan cereau instanţei să se constate încălcarea de
către pârâtul Mohaci Victor „a drepturilor nepatrimoniale la imagine, onoare,
demnitate şi reputaţie aparţinând reclamanţilor în urma susţinerilor/ afirmaţiilor/
ironiilor/ sugestiilor defăimătoare, denigratoare şi mincinoase făcute la
adresa Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa şi a preşedintelui acesteia” Nicu
Păun şi Lakatos Ioan preşedintele sucursalei judeţene Bihor, prin
intermediulpostărilor video publicate
pe pagina personală de Facebook.
Reclamanţii mai cereau instanţei să oblige pârâtul să nu
se mai exprime pe Facebook la adresa lor cu mesaje critice şi să le plătească
daune morale în valoare de 50.000 de euro pentru PRPE, 10.000 de euro pentru
Păun şi 10.000 de euro pentru Lakatos. Păun şi Lakatos mai doreau ca Mohaci să
publice hotărârea judecătorească într-o publicaţie de largă răspândire, să se auto-umileasca
în faţa imenselor lor puteri politice (nealese democratic). De asemenea, Mohaci
mai urma să publice hotărârea la el pe Facebook, în eventualitatea în care
reclamanţii ar fi câştigat procesul. Mai mult, Păun şi Lakatos doreau chiar şi
scuze publice din partea lui Mohaci, într-un ziar de largă răspândire, practic cerând
ca Mohaci să se scuze ca face parte din
opoziţia politică a Grupului Păun. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtului
la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea era întemeiată pe dispoziţiile art. 30,
art. 192, art. 194 C.pr.civ., art. 72, 252, 253, 1349, 1357, 1358, 1381 C.civ.,
art. 30 alin. 6 din Constituţie şi art. 10 CEDO (deşi art. 10 se referă la
protejarea superioară a Libertăţii de exprimare iar aceşti reclamanţi intenţionau
în mod cert să încalce art. 10 CEDO, fapt dovedit la numai 3 ani distanţă în
Dosarul nr 23368/3/2023 din 02.08.2023 contra lui Tică Balaca precum şi în dosarele lui Păun contra celor Zece Activişti nr. 43255/3/2024 sau nr. 43255/3/2024 (660/2025).
Reclamanţii PRPE, Lakatos şi Păun, aşadar, se bucurau la
compunerea acestor cereri materiale contra romlui modest Mohaci Victor, dar uitaseră să plătească
taxele de timbru. Astfel, instanţa a precizat că PRPE trebuia să fi plătit o
taxă de timbru de 5935 lei, iar Păun şi Lakatos fiecare câte 2054 lei, pentru
ca aceste pretenţii ale lor să poată fi judecate regulamentar. Scrisoarea unde
li se explicau taxele de timbru a fost primită de reclamanţi la data de
10.08.2020 conform dovezilor de la dosarul cauzei.Reclamanţii au formulat cerere de reexaminare
împotrivataxei judiciare de timbru
aferente capătului 3 de cerere. Practic, aceştor reclamanţi le era greu să
plătească aceste taxe, deşi sunt nişte oameni înstăriţi, plantaţi fără alegeri
libere şi fără concursuri pe post în functii publice bine plătite, decenii la
rând, dar cu toate acestea ei nu se gândeau şi la Mohaci, că nefiind persoană publică de nivelul lor nu
va avea de unde să le plătească pretenţiile băneşti şi umilitoare.
Cererea reclamanţilor de reexaminare a taxelor a fost
admisă şi s-a constatat că taxa de timbru datoratăpentru capătul 3 de cerere esteîn sumă totală de 6135 lei (5935+100+100),
datorată în solidar de reclamanţi.Instanţa a dispus citarea din nou a reclamanţilor cu
menţiunea de a achita taxele datorate pentru pretenţiilor formulate, în ceea ce
priveşte capătul 3 indicându-se obligaţia de a achita suma fixată în urma
soluţionării cererii de reexaminare. Dar reclamanţii nu s-au conformat
dispoziţiei instanţei de a achita taxă judiciară de timbru, deşi de la data la
care li s-a adus la cunoştinţă această obligaţie (21.09.2020) până la termenul
de judecat fixat (12.10.2020) trecuseră mai mult de 10 zile- termen prevăzut de dispoziţiile art.200 alin. 3 C.pr.civ. – de aceea instanţa a
fost nevoită să anuleze cerereade chemare în judecată formulată de aceşti trei
reclamanţi instituţionali finanţati de stat din fonduri publice, contra unui
simplu cetăţean de etnie romă care a îndrăznit să-i critice. Această soluţie
s-a dat la data de 13.10.2020.
Mohaci Victor nu s-a lăsat intimidat, ci in anul 2023 a lansat mai multe filiale ale partidului AER (Alianța Etocrată pentru Reformă) în județul Bihor, demonstrând spirit civic și încurajând romii din Bihor spre libera exprimare și respectarea drepturilor fundamentale ale romilor.
Florin (Florică) Motoi este cercetat penal dispus in octombrie 2025 pentru infractiunea de Amenintare (Art.206 din Codul penal) si nu numai. Acesta este cunoscut, de mai mulţi ani, pentru atitudinile si faptele sale agresive împotriva membrilor opoziţiei politice a lui Nicolae Păun (seful asociatiei politice Partida Romilor Pro Europa). Fratele lui Florin precum şi alţi membri ai familiei sunt cercetaţi pentru infracţiuni similare, cum ar fi Hărţuirea (art.208 din Codul penal), constituire de grup infracţional organizat, şantaj,complicitate la șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal în dosarele publice precum Dosarul nr. 1986/3/2022, Dosarul nr. 1986/3/2022/a26 , Dosarul nr. 1986/3/2022/a30 , Dosarul nr. 1099/D/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Secţia de combatere a criminalităţii organizate (vezi 1986/3/2022/a1.4) precum şi alte dosare.
Contactat personal să ne dea mai multe detalii în legătură cu acest caz de Hărţuire asupra sa din anul 2020,
Mohaci Victor (reprezentant al Asociaţiei Caravana Romilor din Oradea, CIF 47333290) ne-a
declarat, onest ca întotdeauna, că ulterior acestor evenimente prin care se dorea reducerea lui la tăcere absolută prin represiune nedreaptă, Lakatos ar fi
formulat si o plângere penală împotriva sa, pretinzând în mod fals că Mohaci l-ar
fi amenințat în timp ce se afla într-o piață. Cel mai probabil avea pregătiţi
şi martori falşi, pentru a da declaraţii curajoase în acest sens. Totuși, în
momentul în care organele de anchetă s-au prezentat pentru citarea lui Mohaci
pentru a fi audiat, Mohaci a prezentat probe clare și imediate care
demonstrau că, în perioada respectivă, nici măcar nu se afla în județul Bihor,
ci se afla în vizită de mai multe zile la rude în Ungaria. Întrebat dacă
intenționează să formuleze o plângere pentru abuz împotriva lui Lakatos sau a Partdiei Romilor, Mohaci
a declarat că nu își permite acest demers, întrucât are venituri modeste și nu
dispune de resursele financiare necesare pentru a apela la avocați scumpi, așa cum ar avea Partida Romilor „Pro-Europa” în cazul deschiderii unor procese în care
Mohaci ar fi pe bunădreptate parte civilă realmente vătămată pe multiple
niveluri. În aceste condiții, un alt abuz rămas, din nou, neinvestigat de
autorități, pe fondul lipsei accesului efectiv la justiție pentru romii aflați
în sărăcie, determinată de lipsa resurselor financiare și de accesul extrem de
limitat la servicii juridice pro bono.
Cine se
mai judecă prin tribunale cu membri ai Grupului Păun, zilele acestea?
Faptul că finii deputatului Păun Nicolae (şi nu numai ei) au fost puși (planificat organizaţional si premeditat) să atace în modalităţi infracţionale, să ameninţe şi să hărțuiască, fără oprire, activiștii din opoziția lui Păun Nicolae, ani de zile, este confirmat - printre altele - și de Dosarul nr. 33277/301/2023 din 29.11.2023 (Judecătoria Sect. 3 București) în care un membru al opoziției politice a Grupului Păun (Ciprian Cătălin Necula) a obținut admiterea în instanţă a cererii sale de Ordonanță Președințială împotriva finei / subalternei lui Nicolae Păun, numita Irina Daniela Stoican/ Stoica (Măgureanu, Hamidovic).
Foto de la stanga la dreapta: Foto 1: Ciprian Catalin Necula (asociatia Aresel) impreuna cu Iulian Costel Paraschiv prim-vicepresedinte al PRPE si seful Agentiei Nationale pentru Romi (ANR) din structura Guvernului; Foto 2 centru: deputatul neales Paun Nicolae (suspect in dosar penal 2025 si cercetat penal in Dosarul DNA 2016-2019) impreuna cu fina si angajata sa Stoica/ Stoican/ Magureanu/ Hamidovic; Foto3: prim-vicepresedintele PRPE Iulian Costel Paraschiv (cercetat penal in Dosarul DNA 2016-2019) impreuna cu Daniela Irina Stoica/ Stoican/ Magureanu/ Hamidovic si Florin Motoi (suspect in dosar penal 2025). Surse foto: Facebook.
Prin Hotărârea nr. 76/2024 din 26.01.2024, instanța a obligat-o pe pârâta Daniela Irina Stoica (Magureanu, Hamidovic) să se abțină de la continuarea acuzațiilor mincinoase și a insultelor la adresa reclamantului, fapte care se desfăşurau de mai mult timp in spatiul virtual.
Instanţa nu a fost sesizată, însă, că această activitate infracţională a finei politicianului Paun Nicolae era dezvoltată nu doar împotriva lui Ciprian Necula ci împotriva întregii societăţi civile din opoziţia lui Nicolae Păun. În aceste condiții, reprezentantul Ministerului Public nu și-a făcut simțită prezența în acest proces deosebit de important pentru ordinea constituțională a statului de drept, iar drept consecință, de lunga durata, exact aceeași pârâtă continuă pana astăzi, în complicitate cu soțul ei actual Alberto George Stoican, cu Florin Motoi, Edu (Eduard) Adrian și mulți alți colegi ai ei din asociația Partida Romilor Pro Europa, să desfășoare în continuare nu doar activități tipice de natură infracțională, ci fapte deja mult mai complexe, ce se incadreaza la prevederile Legii nr. 535/2004. Pe cale de consecinta, in acest sens, mai multe dosare penale au fost dispuse în vara anului 2025, la diverse parchete, desi nu suficiente si cu mari intarzieri, pe baza unor probe ample, publice, continuate, agravante si in contuinua agravare.
În Dosarul nr. 34960/301/2023din 15.12.2023, pe rolul Judecătoriei Sect.3 Bucureşti, reclamantul Ciprian
Cătălin Necula a obţinut, în parte, admiterea cererii sale impotriva finei şi
angajatei lui Păun Nicolae. Prin Hotărârea nr. 15118/2024 din 17.12.2024 instanţa a obligat-o pe Daniela Irina Hamidovic
Magureanu Stoican/ Stoica „Să modifice pe Facebook setările înregistrărilor
audio-video şi a postărilor cu privire la reclamant din 16.11.2023, 17.11.2023,
18.11.2023, 20.11.2023 şi 23.11.2023 astfel încât să nu mai poată fi
distribuite altor persoane şi să nu mai poată fi vizibile oricui accesează
pagina acesteia. Interzice pârâtei publicarea în viitor, pe pagini de Facebook
aparţinându-i, a unor postări conţinând afirmaţii calomnioase sau false la
adresa reclamantului. Obligă pârâta să achite reclamantului suma de 2000 de
euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii), cu titlu de daune
morale. Obligă pârâta să publice pe pagina sa de Facebook, în format vizibil
oricărei persoane, timp de 10 zile, hotărârea judecătorească de condamnare
rămasă definitivă. Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 2200 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată.”
Pe data de 14.10.2025, cu 10 luni după data pronunţării Hotararii Judecătoriei Sect.3, fina lui Păun a declarat apel, pentru a se apăra de această
hotărâre, la instanţa de apel stabilita la Tribunalul Bucureşti, Secţia a-IV-a Civilă (Dosarul 34960/301/2023). Această întârziere a apelului de aproape un an nu se poate
explica decât prin faptul că, cel mai probabil, a fost intarziată comunicarea
Motivării Sentinţei, astfel cele 30 de zile au curs după data comunicării.
Dacă
Hotărârea nr. 15118/2024 s-a pronunţatla data de 17.12.2024 iar pârâta a putut
depune apelul abia pe 14/10/2025, acest lucru indică o comunicare oficială a
Motivării Sentinţei nu mai devreme de luna august a anului 2025. O altă explicatie ar fi ca părâta
să fi depus apelul pur şi simplu în afara termenului legal de apel, ceea ce este mai putin probabil, încă nefiind stabilit un termen de judecată a apelului.
Vom
urmări, în continuare, parcursul acestui proces de interes public. Activiştii
care au avut de suferit tratamente abuzive asemănătoare celor la care a fost
supus Balaca Didinant(Tică Balaca) pot depune Cereri de Interventie în acest proces, in Dosarul nr. 34960/301/2023 din 11.11.2025, la Tribunalul Bucureşti, în temeiul prevederilor art.61 din Codul de procedură civilăcare specifică următoarele: „(1) Oricine are
interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. (2) Intervenţia
este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte,
dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta. (3) Intervenţia
este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi."
Articolele 61-67
din Codul de procedură civilă se aplică în toate fazele procesului, inclusiv în
procesul de apel. Intervenția accesorie, aşadar, nu este
considerată, prin ea însăși, o cerere nouă.Intervenţiile accesorii nu schimbă cadrul procesualşi nu introduce pretenții proprii, nu modifică obiectul sau cauza cererii,
ci contribuie la aflarea Adevărului şi la dezvoltarea bunelor practici in
Justiţia României. În cererea de intervenție accesorie, activiştii pot invoca:
Art.
61 alin. (3) CPC – intervenția accesorie;
Art. 6 CEDO – proces echitabil
(dimensiune colectivă);
Art. 13 CEDO – dreptul la un remediu efectiv;
Caracterul
sistemic / repetitiv al problemei comune: acuzaţii mincinoase în spaţiul public, violarea vieţii private, hărţuire, ameninţare, instigare etc (în funcţie de probele existente);
Interesul
legitim civic şi social;
Nevoia de a preveni consolidarea unei practici
judiciare abuzive in Romania.
Activiştii vor putea depune, în acest proces, note scrise, apărări
juridice, argumente CEDO şi constituționale şi, poate cel mai important, pot
depune probe deja administrabile în apel, în limitele art. 478–479 CPC.
Protecția datelor Acest site respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) — Regulamentul (UE) 2016/679 — și Legea belgiană din 30 iulie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care se aplică. Blogul nu colectează, nu procesează şi nu gestionează date personale ale vizitatorilor.
Cookies și tracking Blogul nu afișează reclame plătite, nu monetizează platforme sociale conexe și nu folosește trackere sau servicii de analytics care identifică persoane. Deși blogul nu colectează date personale, platforma Blogspot folosește cookies și tehnologii similare de la Google pentru statistică și funcționarea site-ului. Vizitatorii pot controla aceste setări prin browserul lor. Platforma Blogspot/Google afișează un banner de notificare cookie pentru vizitatorii din UE conform GDPR. Pentru un control complet al cookie‑urilor, vizitatorii pot ajusta setările în browserul lor sau pot utiliza extensii de confidențialitate.
Conținut și responsabilitate Conținutul publicat pe acest blog include descrieri, analize, rapoarte de expertiză și investigații bazate pe documente oficiale de interes public, emise de instituţii publice, agenţii de presă acreditate de state, organizații politice sau civile înregistrate în stat conform legilor în vigoare, persoane politice, activiști și cetățeni la orice nivel. Blogul evidențiază opinii politice favorabile implementării în România și în Europa a standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu un accent pe situația comunității rome din România şi Europa. Informațiile au scop informativ și educativ, iar autorii articolelor nu își asumă responsabilitatea pentru interpretările sau utilizarea lor de către terți.
