Directiva UE anti-SLAPP (UE) 2024/1069, adoptată la 11 aprilie 2024 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 16 aprilie 2024, are scopul să protejeze persoanele care participă la dezbaterea publică — în special jurnaliști, instituții media, activiști, cercetători și apărători ai drepturilor omului — împotriva proceselor abuzive intentate pentru intimidare, epuizare financiară și reducere la tăcere.
Directiva a intrat în vigoare la data de 6 mai 2024, iar statele membre ale UE – inclusiv România trebuie să o transpună în dreptul intern până la data de 7 mai 2026. Coincidenţă sau nu, două dintre cele mai scandaloase procese SLAPP din România au termene de judecată, la Tribunalul Bucuresti, pe pe 6 mai 2026 respectiv 11 mai 2026. Prin procesele de tip SLAPP inițiate de Nicolae Păun (in prezent deputat) și Partida Romilor Pro Europa împotriva a peste 10 activisti romi pentru drepturile omului, România devine expusă internațional, ca model de studiu.
Vezi Directiva 2024/1069 în limba engleză
Vezi Directiva 2024/1069 în limba română
Un SLAPP („Strategic Lawsuit Against Public Participation” / «Proces Strategic Împotriva Participării Publice) este, în esență, un proces civil folosit abuziv, ca instrument de presiune. De multe ori, scopul real nu este câștigarea litigiului pe fond, ci împovărarea pârâtului cu cheltuieli, stres, timp pierdut și risc reputațional, astfel încât acesta să renunțe la participarea liberă la procesele democratice din statul respectiv. Directiva vizează cererile vădit nefondate și procedurile judiciare abuzive legate de participarea publică.
Vezi Studiu de Caz
SLAPP România:
Păun şi Procesele SLAPP
Articol justnews.ro din iunie 2025:
"Cum au
ajuns judecătorii să se implice în războiul purtat de șeful asociației Partida Romilor „Pro Europa” cu un grup de activiști
romi"
SLAPP-urile sunt acțiuni în justiție nefondate și abuzive, care urmăresc să reducă la tăcere persoanele care acționează în interes public în chestiuni precum drepturile fundamentale, mediul și accesul public la informație. Pentru prima dată, in UE este instituit un sistem de garanții procedurale puternice pentru cazurile transfrontaliere de tip SLAPP. Aceste garanții vor permite instanțelor să gestioneze litigiile abuzive și, totodată, vor descuraja potențialii reclamanți să recurgă la astfel de practici. Persoanele vizate de un SLAPP pot solicita respingerea timpurie a cauzei ca fiind vădit nefondată. În plus, reclamanții care au introdus proceduri judiciare abuzive împotriva participării publice pot fi obligați să suporte cheltuielile de judecată și se pot confrunta, de asemenea, cu sancțiuni și alte măsuri.
Astfel, în Romania, art.12 alin. (2) din Codul de procedură civilă poate deveni unul dintre cele mai utile instrumente, în cazurile SLAPP. În cazul funcţionarilor publici sau demnitarilor care folosesc SLAPP împotriva membrilor opoziţiei sau împotriva jurnaliştilor şi activiştilor politici, în funcţie de daunele produse devin relevante inclusiv art. 296-297 din Codul penal (purtarea abuzivă şi abuzul în serviciu).
Ce prevede
concret
Directiva anti-SLAPP (UE) 2024/1069?
- se aplică în materii civile cu implicații transfrontaliere
- statele membre ale UE trebuie să prevadă mecanisme de respingere timpurie a acțiunilor vădit nefondate sau abuzive
- pârâţii (victimele) pot solicita garanții pentru cheltuieli de judecată
- partea care se apără cu succes recuperează integral cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare, iar instanțele pot aplica sancțiuni sau alte măsuri disuasive împotriva reclamanților abuzivi, conform dreptului național
- asociații, organizații, sindicate și alte entități cu interes legitim pot sprijini pârâţii în procedură, cu acordul pârâţilor
- există protecție și față de anumite hotărâri pronunțate în state terțe, pentru a împiedica folosirea unor decizii obținute în afara UE ca instrument de presiune în interiorul Uniunii.
- Prima Recomandare a UE privind combaterea SLAPP a fost adoptată încă din anul 2022, dar pentru că această Recomandare era opţională şi unele state membre au ignorat-o, a fost totuşi necesară adoptarea Directivei 2024/1069. România, astfel, este obligată să o implementeze în legislaţia naţională până la data de 7 mai 2026. Acest pachet anti-SLAPP face parte dintr-o serie mai amplă de inițiative menite să consolideze libertatea și pluralismul mass-mediei în UE, inclusiv Actul european privind libertatea mass-mediei și o Recomandare pentru îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor.
Věra Jourová, vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Valori și Transparență la vremea respectivă, declara următoarele: „Dreptul la libertatea de exprimare și la informare, inclusiv respectarea libertății și pluralismului mass-mediei, sunt drepturi fundamentale și valori esențiale ale Uniunii Europene. Procesele de tip SLAPP subminează aceste drepturi fundamentale și îngreunează activitatea celor care acționează ca supraveghetori ai democrațiilor noastre. Noile reguli îi vor proteja pe cei care lucrează și acționează în interes public împotriva acțiunilor care urmăresc să îi cenzureze, să le facă rău, să îi hărțuiască și să îi reducă la tăcere.”
Comentarii analitice
asupra Directivei anti-SLAPP (UE) 2024/1069 se pot găsi în German Law Journal Volumul 25 , Ediţia Specială nr. 6: Strategic Litigation in EU Law , August
2024 , pp. 840 – 855.
Recomandarea Consiliului Europei (2024) anti-SLAPP
Ce scrie Comisia Europeană despre SLAPP?
Protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului contra proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP-uri)
Vezi Sursa în Limba Engleză
O piatră de temelie a unor democrații sănătoase și prospere este o dezbatere democratică pluralistă, care garantează faptul că cetățenii pot participa în mod activ la dezbaterea democratică. Pentru aceasta, cetățenii trebuie să aibă acces la informații de încredere și să își poată forma propria opinie într-un spațiu public în care pot fi exprimate puncte de vedere diferite.
Jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului joacă un rol crucial în alimentarea acestei dezbateri publice, inclusiv prin investigarea chestiunilor de interes public, informarea cetățenilor cu privire la acestea și semnalarea lor.
La 27 aprilie
2022, Comisia Europeană a prezentat un set de propuneri împotriva procedurilor
judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva participării publice (cunoscute
sub denumirea de SLAPP-uri). Măsurile reprezintă un amestec de legislație și recomandări,
menite să ofere jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului, care sunt
ținta SLAPP-urilor, instrumentele necesare pentru a se apăra împotriva
proceselor judiciare abuzive. Acestea fac parte dintr-un pachet de măsuri
anunțat în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, publicat anterior.
Recomandarea era aplicabilă de la data adoptării sale, 27 aprilie 2022. În urma ajungerii cu succes la un acord politic între co-legiuitorii UE (Comisie Europeană, Parlament European şi Consiliu), Directiva (EU) 2024/1069 a fost adoptată la 11 aprilie 2024 și este în vigoare din 6 mai 2024.
Un Grup de Experțianti-SLAPP (E03746) format din practicieni în drept,
jurnaliști, academicieni, membri ai mass-mediei și organizații ale societății
civile, a asistat foarte atent Comisia Europeană în această activitate importantă.
Conform punctului nr. 25 din Recomandarea Comisiei privind combaterea SLAPP din
anul 2022: „Fiecare stat membru ar trebui să stabilească un punct de contact
care să colecteze și să partajeze informații despre toate organizațiile care
oferă ghidare și sprijin pentru persoanele vizate de proceduri judiciare vădit
nefondate sau abuzive împotriva participării publice.”
Scopul Directivei este de a oferi garanții procedurale civile țintite împotriva SLAPP-urilor intentate împotriva persoanelor fizice sau juridice, în special jurnaliști și apărători ai drepturilor omului. In România, cauzele nr. 43255/3/2024, nr. 43255/3/2024 (660/2025) sau nr. 23368/3/2023/ rejudecata prin 21361/3/2025 sunt relevante.
Recomandarea rămâne şi ea în vigoare, deoarece completează Directiva și acoperă și cazurile pur naționale, cu un mai mai mic efect transfrontalier. Ea va include, de asemenea, ajustări în dreptul penal și administrativ intern, acolo unde este necesar. Accentul este pus pe formare profesională, conștientizare, sprijin și monitorizare.
Vezi şi
Documentul Analitic de Susţinere a Directivei, realizat de Experţi
